499 matches
-
sale cu gândirea teologică a lui J.-L. Marion 3 și Ioan Zizioulas. Abisul apofatic relevat de caracterul ec-static (agapic sau erotic) al persoanei umanei este tema care subîntinde un întreg proiect teologic „neopatristic”. Ireductibilitatea persoanei la definițiile substanțialiste ale scolasticii este marca antropologiei creștine. Opera lui J.-L. Marion 1 comportă câteva importante similarități cu gândirea lui Yannaras. Ambii gânditori au relevat riscul folosirii corpusului areopagitic în sensul acreditării agnosticismului 2, subliniind natura iconică a limbajului doxologic 3, caracterul non-aristotelic
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
faptul că În redacție existau stilizatori, fiecare articol fiind văzut de mai mulți redactori (cenzori) Înainte de a fi publicat. Invocăm aici afirmațiile profesorului Ion Zamfirescu (1978) referitoare la punctuație: Văd În punctuație ceva mai mult decât un capitol obișnuit de scolastică gramaticală, menit ca atare să fie Învățat metodic În ani cuminți de ucenicie și să devină cu timpul un dispozitiv curent În mecanica noastră intelectuală. În materie de punctuație, regulile gramaticale spun mai mult, dar nu spun totul. În fiecare
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
în istoria gândirii occidentale, revoluție care în Europa de Sud-Est avea să fie declanșată de nu mai puțin celebrul Georgios Gemistos Plethon, promotorul filosofiei neoplatoniciene. Socotit „al doilea Augustin” al catolicismului, Toma d’Aquino a fost o personalitate covârșitoare a scolasticii medievale, în scrisul lui prevalând raționalismul care avea să deschidă nesfârșitul câmp de manifestare al umanismului renascentist. Opera sa capitală, Summa Theologiae, a fost comparată, pe bună dreptate, cu „glorioasa arhitectură a catedralelor gotice contemporane, mai ales datorită expunerii sistematice
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Benedict Baruh Spinoza și al lui Moses Mendelssohn. Opera sa filosofică poartă titlul Dalalat-al Hairin (Călăuza șovăielnicilor) și ea a exercitat o influență covârșitoare asupra mozaismului, căruia a încercat să-i raționalizeze dogmele, asupra mișcării filosofice iudaice, cât și asupra scolasticii medievale. Concepția sa face un pas înainte, respinge dogmatismul steril. Maimonide este un vizionar care, descoperind cauzele stării de înapoiere a societății contemporane sieși, pledează cu măsură și bun-simț pentru o adevărată cunoaștere a umanității și a divinității, ca și
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
se afla sub influența nenumăratelor argumente venite dinspre filosofii religiilor, dinspre tradițiile religioase îmbrăcate în haină rațională, reflecția sa ducând la o religie raționalizată; filosofia lui este în esență o teologie, cum afirma Ernst Cassirer, ea demonstrând o continuitate între scolastică și gândirea quattrocento-ul italian. Tot așa însă, apropierea de contemporanii săi, Nicolaus Cusanus și Georgios Gemistos Plethon, și punțile pe care le întinde prin Leon Evreul și Spinoza până dincolo de Renaștere fac din opera sa un permanent punct de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
formulate, sunt supuse arbitrajului rațiunii, morala întemeindu-se pe înțelegerea mai îngăduitoare a omului. Să spunem că mulțimea confluențelor cu Orientul, cu tradițiile acestuia, dar și receptarea influențelor venite dinspre Italia renascentistă și postrenascentistă, confruntarea cu sistemul ideatic promovat de scolastica medievală ori de Reforma premodernă creează un echilibru de care vom încerca să ținem seama în înțelegerea cât mai temeinică a mișcării ideilor din această parte a continentului. Același lucru l-am avut în vedere și atunci când am ratașat semnificația
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Introducere la logica lui Aristotel și în Comentarii la Metafizică, Theofil Corydaleu are în primul rând o importanță pedagogică. Întreaga sa operă este legată de noul sistem de învățământ. Ea apare după lungi secole de obscurantism; este o reacție în fața scolasticii medievale. Ideile filosofului, cunoscute și îmbrățișate de discipolii săi, fie în Universitatea ateniană (al cărei fondator era), fie în Academia constantinopolitană, fie în școlile grecești din Cephalonia și Zante, îmbogățesc cultura laică, o reformează, prezintă aristotelismul ca o filosofie care
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Jean Daniélou. Aportul celor doi patrologi iezuiți s-a dovedit decisiv Încă din primele momente. Într-o Convorbire despre Vatican II, De Lubac povestește: „Pe măsură ce lucrările se desfășurau, simțeam că se apropie catastrofa. Schemele care se pregăteau respectau regulile unei scolastici rigide și formale; plecau de la o logică defensivă”. Până când, grație intervenției sale pe lângă secretarul Comisiei, Părinții Conciliului au optat, definitiv, pentru „calea patristică”, aceea constând În „grija de a găsi un suflu nou printr-o reîntoarcere la marea Tradiție a
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
dreptate. Patristica, În versiunea Stăniloae, se arată deosebit de fecundă la nivel dogmatic, liturgic și, firește, duhovnicesc, dar ea se ascunde, cu lașitate, dinaintea provocărilor Istoriei. Aș spune că, În cazul de față, avem de-a face cu un fel de „scolastică orientală”, care subminează ortodoxia de la căderea Bizanțului Încoace, Îndepărtând-o, poate fără știrea ei, de duhul Însuși al Părinților din care ea rămâne, totuși, plămădită. Pe când așadar un Vatican II al ortodoxiei? PAGINĂ NOUĂ PE DREAPTA ADDENDA PAGINĂ NOUĂ PE
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
dezlănțuire. 18. Dorința de a exprima absurdul ca atare Ca într-un fel de întrecere retorică, atemporală, s-au formulat propoziții absurde sub cele mai variate intenții. Un exemplu bine cunoscut este cel oferit de Noam Chomsky, mult reluat în scolastica acestui timp: „Colorless green ideas sleep furiously“ („Ideile verzi incolore dorm furios“). Însă această propoziție nu este chiar neinteligibilă, grație sintaxei și unor nepotriviri care - deși stridente - sunt totuși previzibile. Poate chiar facile, precum secvența „idei verzi incolore“. Nu cred
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
simpla ei dezlănțuire. 18. Dorința de a exprima absurdul ca atare Ca întrun fel de întrecere retorică, atemporală, sau formulat propoziții absurde sub cele mai variate intenții. Un exemplu bine cunoscut este cel oferit de Noam Chomsky, mult reluat în scolastica acestui timp: „Colorless green ideas sleep furiously“ („Ideile verzi incolore dorm furios“). Însă această propoziție nu este chiar neinteligibilă, grație sintaxei și unor nepotriviri care - deși stridente - sunt totuși previzibile. Poate chiar facile, precum secvența „idei verzi incolore“. Nu cred
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
mai vorbim că te poți „juca” cu tot felul de relații formale în mai multe lumi posibile, vorba lu’ tata Hintikka. Noi știm acuma că ditamai dogma medievală creștină n-a fost doborâtă de Renaștere, cu studiile experimentale, ci de scolastică, cu interminabilele ei dispute logice, mereu la marginea ereziei. De ce tot umblau popii după Abelard (doctor subtillis), ca să-l prăjească nițel în piața publică? Eram la grupa opțională de psihologie. Cât mai rămăsese din psihologie după ce fusese interzisă de Ceaușescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
O asemenea încercare de hiperbolizare a rolului literaturii o întâlnim la Borges, care proclama că, ,,universul însăși e o carte din care trebuie să citim”. Lectura ar fi, după aprecierea sa, chiar esența existenței umane. Această concepție e preluată de la scolasticii din evul mediu. Biblia a căutat un răspuns la toate problemele umane, fenomen care, corelat cu faptul că unele capitole au formă literară, au întărit ideea greșită de a rupe literatura de restul artei, de a-i acorda prioritate. Foarte
Literatura si arta. In: FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Marcuta Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2368]
-
obosită, iar apoi plecăm din nou cu destinația En Calcat. Aici se află două mari mănăstiri benedictine, una pentru bărbați (sunt vreo 60 de călugări) cu patronul sf. Benedict, iar cealaltă pentru femei (vreo 60 de călugărițe) cu patroana sf. Scolastica, unde ne oprim. Avem ocazia de a asista la rugăciunea lor de la ora 14. Toate se adună în cor, după ce se înclină în fața sf. Sacrament din altar și începe rugăciunea, cântată cu calm și pietate. Imi curge în gânduri și
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
a calului său slab, este reprezentat dualismul dintre fantezie și realitate, dintre aroganță și bunul simț și, în sfârșit, dintre nebunie și înțelepciune. În această operă, măgarul domestic își găsește cea mai mare glorificare. 5. Preotul și „puntea măgarului”. În Scolastică, prin expresia „puntea măgarului” era numită orice figură care, în a-jutorul celor mai puțin experți, tindea să dea evidență intuitivă la relațiile logice abstracte și să ușureze, mai ales, căutarea mijlocului silogistic. În acest sens, expresia, atribuită greșit lui Buridan
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
răspuns, invitație și promisiune pentru orice cunoaștere, recunoaștere și recunoștință față de Începătorul vieții noastre. Fără această referință la revelația lui Hristos în Scripturi, teologia apostolilor s-ar fi putut dizolva în modelele platonice sau stoice ale teologiei naturale grecești, după cum scolastica barocă s-a pierdut fără urmă, dar și fără disperare, în anacolutele metafizicii moderne. Nu poate fi aici vorba despre sola Scriptura fiindcă - trebuie repetat - condițiile de posibilitate ale canonului se regăsesc doar în conceptul pneumatologic de tradiție. Odată consensul
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
se reflectă divinul, la natura unei voințe determinate, obligă individul să acționeze după principiul economiei puterii, dozându-și energiile pentru control și manipulare. Pe de altă parte, disoluția vechii paradigme a participației conduce către o criză a medierilor, vizibilă în scolastica târzie prin apelul la teologia grației create, pe de o parte, și prin noua orientare angelologică a cosmologiei, care suferă de o certă inspirație arabă, pe de altă parte 3. Modelul relației om-om, respectiv om-natură-Dumnezeu, devine unul contractual 4
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
John Milbank admite coruperea etosului pastoral creștin începând cu secolele XII-XIII. Atunci, Biserica occidentală începe să guverneze societatea ca un corp birocratic lipsit de „flexibilitățile unei priviri pastorale nemijlocite asupra tuturor oamenilor, și a ficăruia în parte”1. Tot atunci, scolastica latină - în dialog cu tradiția averroistă - acceptă provocarea metodologică a „dublului adevăr”, punând astfel bazele unei teologii naturale apologetice lipsite de precedent în scrierile patristice. Modelul genealogic criticat mai sus este secondat de „ontologia diferenței”. Pe urmele lui Nietzsche și
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
pe care nu le mai întâlnisem până atunci în literatura engleză. Rezultatul este un poem în care umanul este pus pe prim plan.” 959 Chaucer nu a intenționat să scrie un roman, a conceput poemul mai mult ca pe ceea ce scolasticii numeau o „tragedie”, deși cu o anumită denaturare de la sensul cunoscut al termenului. Tragediile descriau împotrivirile destinului, care îi aducea pe cei nobili în poziții mai mult decât umilitoare. Poemul chaucerian trebuia să fie „o tragedie a dragostei”960, eroul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pe care nu le mai întâlnisem până atunci în literatura engleză. Rezultatul este un poem în care umanul este pus pe prim plan.” 959 Chaucer nu a intenționat să scrie un roman, a conceput poemul mai mult ca pe ceea ce scolasticii numeau o „tragedie”, deși cu o anumită denaturare de la sensul cunoscut al termenului. Tragediile descriau împotrivirile destinului, care îi aducea pe cei nobili în poziții mai mult decât umilitoare. Poemul chaucerian trebuia să fie „o tragedie a dragostei”960, eroul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mai multor constructe literare, de pildă includerea strigătelor publicitare ale negustorilor, preluate din viața comercială vie a secolului al XV-lea, în limbajul prin care autorul ficționalizat al lui Rabelais își anunță contribuția la scrierea cărții sau maniera în care scolastica dictează organizarea pe capitole și subcapitole cu un fals ton didactic. Parodia se organizează ca ansamblu ambivalent și totuși opus enunțului originar, căci romane precum Gargantua și Pantagruel sau Don Quijote clamează dreptul literaturii la independență față de epoca predentă, iar nu
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
că nu întotdeauna o făcea pentru a-și nega modelul. În cazul oamenilor simpli, avea chiar un rol mnemotehnic, urmărind să le reamintească, o dată încheiat festivismul carnavalesc, necesara întoarcere la "cele sfinte". Interesează parodia ca lecție, lipsită însă de rigorile scolasticii și prelungind ideea antică a recunoașterii materialului parodiat în produsul final. W.T.H. Jackson notează, la pagina 229 din The Literature of the Middle Ages188, că în această perioadă parodia devine de fapt "dependentă de recunoașterea instantanee a materialului supus
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de Domnul Alcofribas, abstrăgător de chintesență. Scriere plină de pantagruelism, dacă ne referim numai la parodierea extremă a actului educativ în sine, din capitolele XIII-XV. Cu autoritatea paternă evident subminată de ridiculizare, Grandgousier, ne înfățișează, prin silogisme luând în derâdere scolastica, maniera în care trebuie deprins tânărul învățăcel Gargantua cu "toaleta" zilnică: "Mai întâi de toate, n-ai nevoie să te ștergi dacă nu ești murdar. Iar murdar nu poți să fii până nu te ușurezi. Așadar, trebuie mai întâi să
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și în romantismul românesc. Există însă și un răspuns mai filozofic, poate cam general, dar după mine destul de corect și de interesant; el se leagă de neoplatonism. Ortodoxia, spre deosebire de catolicism, care în forma s-a clasică cel puțin, adică cea scolastică, medievală, se baza pe Aristotel, deci ortodoxia tradițională bizantină, pornind de la perioada patristică, se baza pe neoplatonism. Plotin, deși a fost recitit și în forme subțiate și cam inculte, ajunge cu rezonanțele sale până spre secolele XIX și XX. În
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
dumneavoastră sau de alți factori). Sugerați și câteva căi de a ieși din aceste situații. 1.2. Școala și examenele eitc " 1.2. Școala și examenele ei" Evaluarea școlară, realizată prin examinări de toate felurile, nu este o invenție a scolasticii și torturii medievale. Dimpotrivă, ea ține mai degrabă de modernitatea ultimelor două secole, interesată de proceduri tot mai „exacte” de categorisire și selecție a indivizilor. Dacă, prin absurd, s-ar transla schemele actuale de evaluare a celor aflați în faza
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]