365 matches
-
480 34. C.S.V. Rușețu Rușețu 36.389 281 2.869 35. C.S.V. Săgeată Săgeată 36.388 204 1.692 36. C.S.V. Smeeni Smeeni 36.390 208 1.344 37. C.S.V. Scutelnici Scutelnici 36.392 140 1.860 38. C.S.V. Scorțoasa Scorțoasa 36.391 132 318 39. C.S.V. Topliceni Topliceni 36.393 124 1.076 40. C.S.V. Vadu Pașii Vadu Pașii 36.394 94 516 41. C.S.V. Vernești Vernești 36.395 185 3.315 42. C.S.V. Vâlcelele Vâlcelele 36.396 216 4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
au spus „materie întunecată”, „energie holografică”, „perturbație a supraorizontului“, „inflație chintesențială”, sau chiar „materie adiabatică”. Cînd însă au capitulat semantic și au recunoscut că aceste expresii sînt biete aproximări ale unor intuiții care le trădează ignoranța, au renunțat la lexicul scorțos și au trecut la metafore. Rezultatul e o procesiune de epitete cu tentă scolastică, materia întunecată devenind pe rînd „cameleonul cosmic”, „dilatonul”, „energia fantomatică”, „numerologie variabilă”, „gazul chaplygin generalizat“, „superchintesența“ (p. 262). Nu-ți trebuie cine știe ce fler să simți că
Cameleonul cosmic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3417_a_4742]
-
corăbiile. De aici amprenta de ușoară tristețe ce îi impregnează timbrul personal, ca o patină subțire întunecîndu-i surîsul. Din cauza îmbinării de reverie și tristețe sfioasă ți-e anevoie să-l așezi în tiparul clasic al profesorilor universitari, genul de figuri scorțoase și severe care își convertesc histrionismul în predică aulică. Vasile Morar nu e histrion și nici sever, ci mai curînd din încrengătura liricilor cu tumult ascuns. Un bard încropind în minte stanțe fierbinți sau un adolescent visînd la năluca iubitei
Epoca postmorală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5809_a_7134]
-
legende sau anecdote. în 1920, Averescu era cel mai popular om politic din vechiul regat. Poate mai ceva decât Cuza! Nu prea era apreciat de Palat, se bucura de o constantă bănuială din partea lui Brătianu și Știrbei. Avea un stil scorțos. Spinarea prea țeapănă nu-i permitea plecăciuni. Și totuși a fost chemat la palat. Ferdinand îl considera un gentleman. Au fost alegeri. De astă dată, excepțional de libere. Partidul averescan a ieșit cu o majoritate zdrobitoare, și... sinceră. Acum, îi
File de istorie (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10599_a_11924]
-
din URSS, - imperiul proletariatului râvnit, la început. * Chelnerii de toate națiile cunosc foarte bine barierile sociale. Chelnerii și, curios, câinii de lux. De aceea, distanța oberului, pe când mă așezasem singuratec la masa acoperită de o splendidă față de masă de Olanda, scorțoasă, pe care străjuia o glastră înaltă de cristal cu cinci trandafiri galbeni. * Trebuia, așadar, să răstorn criteriul infam... Astfel încât, după șnițelul bine pregătit, revărsat pe o farfurie grea, groasă, un Meissen alb cu bleu, berea germană și un măr ionatan
Păcatul unui "om al muncii" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10433_a_11758]
-
formula gânditorului Sřren Kierkegaard ("Contrariul păcatului nu e virtutea, contrariul păcatului este libertatea") revine des în scrisul steinhardtian și e socotită emblematică pentru autorul Jurnalului fericirii. G. Ardeleanu demonstrează convingător că nu poate fi disjuncție între "primul" și "ultimul" Steinhardt. "Scorțosul Antistihus", îmbrăcat în haina călugărului, este una și aceeași persoană cu nonconformistul înțelept de la Rohia. Rolul magistrului asaltat de învățăcei și de tinerii generației postmoderne, încrederea că-l vor continua peste timp intră, într-un anume fel, în competiție culturală
O carte unică by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Journalistic/7083_a_8408]
-
fără fundal religios, de aceea inteligența lui are un apăsat accent laic, care, grație tribulațiilor ideologice, lasă impresia unui spirit eminamente plat. Un artist fără imbold ominos, un intelect mișcîndu- se la orizontală, fără apetit pentru sensuri ascunse. Prin mina scorțoasă de pedagog al nației, Grass e opusul lui Jünger și urmașul lui Adorno.
Însemnări de piază-rea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4420_a_5745]
-
Mihai Cimpoi putea aduce amănunte mult mai vii decît acele cîteva informații banale, știute de toată lumea, despre plaga comunistă de dincolo de Prut, dar bravul basarabean dă semne că, persoană publică fiind, limba lui a căpătat un smalț oficial de diluare scorțoasă, tonul său dăunînd aerului de spovedanie pe care o cere un interviu izbutit. Una peste alta, nu e ușor să strîngi atîtea notorietăți literare în scoarțele unui tom de interviuri, și chiar dacă titlul volumului nu are acoperire în conținut, căci
În arena cu lei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5240_a_6565]
-
mi se adresa exista un pact secret" - pentru ca, două pagini mai încolo, să scrie negru pe alb: "micile șopârle care mie nu mi s-au părut niciodată altceva decât un fel de șotii școlărești, făcute cu frică pe la spatele profesorului scorțos". Consistent și inteligent mi s-a părut în schimb eseul Cine se teme de globalizare?, în care, într-un limbaj agreabil și cu explicații bine găsite și furnizate, lumea de mâine e prezentată în culori mai calde. E totuși cam
Încleiați în clișee by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10536_a_11861]
-
1. Buzău COMUNE 1. Amaru 18. Movila Banului 2. Beceni 19. Năieni 3. Berca 20. Pietroasele 4. Bisoca 21. Poșta Cîlnău 5. Blăjani 22. Săgeata 6. Breaza 23. Săhăteni 7. Cănești 24. Săpoca 8. Cernătești 25. Sărulești 9. Chiliile 26. Scorțoasa 10. Costești 27. Stîlpu 11. Gălbinași 28. Tisău 12. Gherăseni 29. Țintești 13. Lopătari 30. Ulmeni 14. Mărăcineni 31. Vadu Pașii 15. Mînzălești 32. Vernești 16. Merei 33. Vintilă Vodă 17. Mihăilești 34. Zărnești 2. JUDECĂTORIA PĂTÎRLAGELE cu sediul în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
spun că eroinei îi plac la nebunie poveștile adevărate, adică exact ce detestă jurnalistul aflat lângă ea mai mult la insistențele cuiva. De altfel, la sfârșit, un sfârșit pe care cineastul nu l-a dorit cu lacrimi, omul nostru, destul de scorțos, în aparență, are parte de o povestire. Bănuim lungă, având în vedere călătoria și cheful de vorbă al companioanei sale. Este prea devreme pentru pariuri. La bursa criticii conduce, deocamdată, Tracks, filmul despre ”femeia cu cămile”, cum o numea presa
Veneția 2013: Ziua marii actrițe Dame Judi Dench by Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/74010_a_75335]
-
mimică preocupată de misionar social, pe cînd oficinal e profesionistul care vorbește din firida specialității, fără alte griji decît fidelitatea față de profesie. De aceea, chiar și atunci cînd vorbesc în public, medicii o fac cu conștiința că, ocolind morga expertului scorțos, își ridică cuvîntul la exigența vocației pe care o au. Iată impresia cărții lui Octavian Buda - conferențiar la Facultatea de Medicină a Universității „Carol Davila”, la catedra de Istoria Medicinei -, al cărui volum conține, adunate din arhive, anale și publicații
Casta medicilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3484_a_4809]
-
Se-herazadă rurală. Era mică, slabă și purta mereu pe cap o basma neagră legată strîns sub bărbie cu un nod dublu. Anevoie reușea să-l desfacă, verile, mai ales, de căldură, fără a se descoperi însă vreodată. O basma ponosită, scorțoasă de atîta praf și sudoare și care nu lăsa să-i scape un fir din părul alb probabil - nu i-l văzusem niciodată. Ce-mi trecuse prin minte, să-i cumpăr o năframă, o basma, tot neagră, la tîrgul de
Țața Lixandra by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6500_a_7825]
-
Sorin Lavric Bogdan Mihai Mandache, Filosofia, aventura unui discurs (vol. IV), Iași, Editura Cronica, 2012, 270 pag. E o manie savantă ca, pus în fața unor întrebări banale, să intri în pielea inițiatului scorțos, care indispune prin secimea inertă a răspunsurilor date. La mijloc e neputința de a vorbi în nume propriu: în loc să-ți lași spiritul să fie prezent în pagină, îl ascunzi de teama de a nu încălca restricțiile ideologiei dominante. Aceasta e
À la franÇaise by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4765_a_6090]
-
rapoartele oficiale, trimise guvernului. E singura lacună a ediției de față, neesențială, în fond. Ca articole de gazetă, însă, textele nu au cine știe ce valențe literare. Scriitorul se abține să fantazeze sau să creeze scenarii în jurul unor întâmplări și personalități. Obiectivitatea scorțoasă nu favorizează literatura, dar îl ajută pe diplomat să ofere guvernului român - și, ulterior, opiniei publice - o imagine necomplezentă a Basarabiei. Iar polemica, atâta câtă este (nu știm dacă și în versiunea oficială), nu a fost niciodată punctul forte al
Duiliu Zamfirescu necunoscut și cenzurat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4246_a_5571]
-
ateste veridicitatea, mentalitățile, caracteristicile unor colectivități, ale unor națiuni, filosofia lor de viață; la evrei, de pildă, admira sentimentul datoriei "față de pămîntul sfînt al înaintașilor", în vreme ce la olandezi remarcă deplină libertate, pofta de ludic, nesupunerea la dogmă, conformism și "tradiție scorțoasa": "un neam de reformiști", spune, cu dreptate, călătorul. Grigore Ilisei rămîne și în notele sale de călătorie un povestitor, atent la memoria locurilor și oamenilor, a poveștii care, inclusă în fluxul jurnalului, coboară "din generație în generație"; chiar și portretele
Voluptatea povestitorului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17535_a_18860]
-
de dinainte și de după ‘89, relativizând însă în permanență și jucându-se cu perspectivele. La un moment dat, prozatorul a afirmat plin de umor: „de la alcool m-a salvat Ceaușescu, că m-a dat afară din România.” Astfel, mitologia conferințelor scorțoase, de înaltă, dar inflexibilă ținută academică, a lăsat locul - așa cum se întâmplă în fiecare an la manifestarea care aduce la un loc în Aula Universității „Transilvania” profesori, cercetători și studenți din treisprezece universități - discuțiilor firești și nonșalante, purtate într-un
„Exilați“ sub Tâmpa: Dorin Tudoran și Dumitru Țepeneag by Alexandra Lazăr, Sînziana Stoie () [Corola-journal/Journalistic/3620_a_4945]
-
înmulțesc personajele care cad din eșec în eșec, care acceptă slujbe ridicole și se umilesc pentru mize mărunte. în cel de-al doilea volum al Cronicii..., se tîrăsc palizii urmași ai elegantului aristocrat Bonifaciu Cozianu, care știa să se țină scorțos pînă și în fața principelui Carol I. Dim Cozianu, Elvira Vorvoreanu, Ghighi Duca, Gogu Apostolescu se străduiesc, ca niște burghezi de serie mare, să parvină rapid sau să dea peste un chilipir oarecare. înjosindu-se zi de zi, ei sînt marcați
Redescoperirea marilor modele narative: Cronică de familie by Eugen Negrici () [Corola-journal/Imaginative/15298_a_16623]
-
fost ca și când ar fi pus piper pe o rană, pe un loc jupuit și când Luciia termină și se ridică în picioare vădind că vrea să plece plutind, Ștefan sări în picioare, își trase nădragii și cămașa uscate și cam scorțoase pe el, dar în fugă, fără să se încheie și auzindu-l pe Burcuș în ogradă, hau-hau, ieși valvârtej și afară soarele se rotea ca o roată zimțată în cer, măcinând albastrul într-un pospai cernut asupra pământului ca o
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
și căzneală. O costiță de drac ardelenesc, Regman tot are și după ce s-a bucureștenizat. Dacă e să-i aplicăm una din formulele lui, aș spune că are o ușurință anevoioasă a exprimării. Scrie, cu alte cuvinte, cu o naturalețe scorțoasă și cu un umor deseori forțat. În aluatul acesta totdeauna binecrescut, descoperim și urme din felul de a scrie al autorilor comentați, digerați pe îndelete ca micile vietăți înghițite de șarpele boa.
Când criticii literari și-au găsit nașul by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Journalistic/2781_a_4106]
-
de pasiunea cărților. Latina și greaca nu-i sînt străine, la fel ca grija de a da o gramatică a limbii italiene, pe care o consideră mai nimerită a exprima chinurile amorului decît aseptica limbă liturgică - latina -, a cărei placiditate scorțoasă, pe cît de potrivită în surprinderea distincțiilor teologice, pe atît de inadecvată era în sesizarea voluptăților ilicite. Pe scurt, Bembo face trecerea de la altar la trivium, la răscrucea drumurilor, unde oamenii își mărturisesc necazurile, cardinalul îmbrățișînd limba vernaculară. Tot ce
Perorație calofilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2522_a_3847]
-
fi un curs pentru anii terminali. Am uitat cine sunt. Am uitat că n-am reușit niciodată să-nvăț să cânt la muzicuță. Am uitat că am renunțat la chitară fiindcă acordul fa îmi sângera degetele. Am uitat de șosetele scorțoase din cauza spermei. Am încercat să traversez Ciuma într-o gondolă, tânăr tenor gata să fie descoperit de un căutător de talente în vacanță. Am uitat de borcanele pe care mi le dădea Edith și pe care nu le puteam deschide
LEONARD COHEN by Liviu Bleoca () [Corola-journal/Journalistic/14261_a_15586]
-
nenorocita aia de Corona prețioasă, ci doar i-am înfundat puțin caroseria. - Încă e-n service. Aia da înfundătură. - N-am făcut-o intenționat, Dum-ne-zeule, tati, reacționezi de parcă ar fi o caleașcă divină sau așa ceva. Ai de-venit așa de scorțos la bătrânețe... - Zău? întreabă el sincer, zicându-și că ar putea ține cont de informația asta. - Da. Nu te gândești decât la bani și la lucruri. - Și asta nu-i bine, nu? - Nu. - Ai dreptate. Hai să-o lăsăm baltă
JOHN UPDIKE - Rabbit bogat (fragment) by George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/6583_a_7908]
-
nu e și fudul. Gîndirea d-lui Voicu e plină de morgă, sumbră și ponosită. Are paloarea mată a semidoctismului savant și sclifosit. Cum spuneam, Cronicarul îi este îndatorat și d-sale: nu spera să-și inaugureze Prostologhikonul cu atîta scorțoasă lipsă de duh cum este aceea de care dă dovadă dl Voicu. Pușcăria pentru ziariști Partidul de guvernămînt și-a provocat o dilemă, încercînd să scoată în față pedepsirea ziariștilor pentru așa-numitul delict de subminare a autorității statului. Pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16121_a_17446]
-
până la capăt de oameni complet nevinovați. O fată de cincisprezece ani, de pildă, care arată ,ca un copil de zece-unsprezece ani, cu ochii galbeni, cu păr și unghii friabile, cu degete deformate, cu glezne umflate, cu piele galbenă, îngroșată și scorțoasă" și care, supusă unei operații de transplant de ficat, moare. Există o scară a suferințelor, din care Lukiana a cunoscut, spre norocul ei, numai primele trepte. Un lamento prea ascuțit ar putea părea indecent prin raportare la asemenea chinuri ale
Covorul roșu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11049_a_12374]