177 matches
-
Bărbierește-te, fă o baie... ai timp s-o vezi... ustensilele tale au rămas acolo așa cum le-ai lăsat..." Nu, zisei, las-o să se sperie, vreau s-o văd..." Și intrai în dormitorul ei călcând greu cu bocancii mei scorojiți de ani, numai a bocanci nu mai arătau. Mă întîmpină o tăcere ferită, de sanctuar. Matilda aprinse totuși hotărâtă lumina. O văzui pe fetiță în patul ei, cu fundul în sus, pe brânci, într-o poziție chinuită, dar cu chipul
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
amintească de ea atât timp cât va avea memorie, ea și urmașii ei... cât timp va ține albumul, cât timp cineva va mai recunoaște în chipurile din el o mamă, o bunică sau o străbunică... Până când hârtia se va îngălbeni, se va scoroji și toate acele chipuri care au fost odată oameni vii vor deveni fantomatice, vor speria copiii, și cineva, o mână din alt secol, va arunca totul în foc... Dar nu același lucru îl spusei când ne văzurăm apoi la birou
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
se purifica, a se rablagi, a se rafina, a se răni, a se redresa, a se reface, a se regulariza, a se roade, a se rotunji, a se ruina, a se rumeni, a se rupe, a se schimba, a se scoroji, a se scrânti, a se scumpi, a se scurta, a se sfâșia, a se sluți, a se sparge, a se stabiliza, a se stafidi, a se strâmba, a se strica, a se subția, a se șifona, a se șubrezi, a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Furtuna rupe crengile; Ion și-a rupt piciorul la fotbal part. rupt, -ă nom. ruperea, ruptul A SE SCHIMBA Ion s-a schimbat datorită Ioanei tranz.: Ioana l-a schimbat pe Ion part. schimbat, -ă nom. schimbarea, schimbatul A SE SCOROJI Pereții se scorojesc tranz.: Căldura excesivă scorojește vopseaua de pe mașină part. scorojit, -ă nom. scorojirea, scorojitul A SE SCRÂNTI Glezna se scrântește din cauza tocurilor tranz.: Ioana își scrântește glezna din cauza tocurilor part. scrântit, -ă nom. scrântirea, scrântitul A SE SCUMPI
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Ion și-a rupt piciorul la fotbal part. rupt, -ă nom. ruperea, ruptul A SE SCHIMBA Ion s-a schimbat datorită Ioanei tranz.: Ioana l-a schimbat pe Ion part. schimbat, -ă nom. schimbarea, schimbatul A SE SCOROJI Pereții se scorojesc tranz.: Căldura excesivă scorojește vopseaua de pe mașină part. scorojit, -ă nom. scorojirea, scorojitul A SE SCRÂNTI Glezna se scrântește din cauza tocurilor tranz.: Ioana își scrântește glezna din cauza tocurilor part. scrântit, -ă nom. scrântirea, scrântitul A SE SCUMPI Pâinea se scumpește
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
piciorul la fotbal part. rupt, -ă nom. ruperea, ruptul A SE SCHIMBA Ion s-a schimbat datorită Ioanei tranz.: Ioana l-a schimbat pe Ion part. schimbat, -ă nom. schimbarea, schimbatul A SE SCOROJI Pereții se scorojesc tranz.: Căldura excesivă scorojește vopseaua de pe mașină part. scorojit, -ă nom. scorojirea, scorojitul A SE SCRÂNTI Glezna se scrântește din cauza tocurilor tranz.: Ioana își scrântește glezna din cauza tocurilor part. scrântit, -ă nom. scrântirea, scrântitul A SE SCUMPI Pâinea se scumpește tranz.: Brutarii scumpesc pâinea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
urmei, cufundarea în apă nu mă îmbogățise cu prea multă înțelepciune. Poate că nu greșisem socotind marea ca o sursă de pace, dar ingerată așa, dintr-o singură înghițitură, se dovedea o doctorie lipsită de efect. M-am plimbat puțin, scorojindu-mi picioarele, și privind în una sau două din bălțile mele, dar plăcerea se evaporase și nu mă mai puteam concentra asupra acelor miniaturale civilizații strălucitoare și translucide, deși, în lumina vie, pietricelele colorate și minusculii arbori de iarbă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
condiție proastă, erau frecventate exclusiv de soldați, lucrători, borfași, într-un cuvânt, de oameni sărmani. Prețul scădea la 50 de copeici, acesta era prețul femeilor care prestau servicii sexuale oricărui gen de client. În toate bordelurile era mizerie, pereții erau scorojiți, paturile, murdare, cearceafurile, zdrențuite. Femeile, mereu obosite, dezamăgite, aveau chipurile pline de zgârieturi sau învinețite de lovituri primite de la patroane, portari, polițiști și clienți. Stabilimentele erau frecventate tot restul anului, cu excepția ultimelor trei zile din Săptămâna Patimilor și în ajunul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
era înainte (în spate, pe lângă pungile cu praf de turbă). Vopseaua a evoluat de la stadiul de material de construcție la cel de modă, și toate acestea pentru că femeile s-au implicat în această activitate. Bărbații nu vopsesc până nu se scorojesc pereții sau până nu crapă pe alocuri; femeile sunt în stare să dea cu var atunci când ele, nu pereții, au nevoie de o schimbare. Desigur, văruitul a făcut dintotdeauna parte din abilitățile bărbaților sau ale femeilor când a fost neapărat
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
dacă cei ce poartă această etichetă ar fi cu adevărat ceea ce par a fi. Nu mai vor- besc de dotarea acestor formațiuni, care, cel puțin la noi, se reduce la o lopată și la o găleată atârnate pe un panou scorojit de vreme. În orașul Brive la Gaillarde, situat, cum am mai scris, pe apa Corrèze, unitatea de Pompieri a apărut cu mai mulți ani în urmă, ca necesitate a dezvoltării edilitar-economice a localității, dar și din ne- voia de a
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
și măicuțele din mănăstire) asemenea unui mic și întârziat Rasputin à la roumaine. Certuri popești la nivel înalt Discordia de la sfârșitul anului 2005 și începutul anului 2006 legată de păstrarea Mitropoliei Ardealului la Sibiu sau mutarea ei la Cluj-Napoca a scorojit și otrăvit imaginea Bisericii Ortodoxe Române, considerată, imediat după căderea regimului Ceaușescu, dar și în anii următori, a fi un factor de stabilitate și încredere în România postcomunistă, alături de instituția Armatei. BOR a avut în postcomunsimul românesc o imagine prosperă
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
de droguri din Moldova de peste Prut și din Ucraina. Că împuțite și flocoase mai sunt kaștoacele pe-aici, nepoato cu fustanele negre, nu ca la voi, șpreiate și șamponate prin diverse subsuori și peșteri, de-ți strâmbă nasu’ la pereții scorojiți de vreme și grijile la sfântu-așteaptă. Și iată că s-a blocat în eter și Animalul ăsta și nu prea știu cum o să-ți transmit dorul și dragostea mea de astăzi. Dar ce e bou ca vaca trece și mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
mânjiți, închipuinduțse o cruce, pe frunte, bărbie și obraji cu sângele fierbinte al animalului ce încă agonizează. Am simțit și eu, la vremea cuvenită, această ungere cu sânge și singurul lucru pe care mițl aduc aminte este că, pe măsură ce se scorojea și devenea stacojiu, mirul păgân ardea din ce în ce mai tare. Oricum, dacă, iată, revenirăm la jocul dintre realitate și ficțiune, știu despre mine că am iubit dintotdeauna animalele și că mă bucură oricând să descopăr rudimente de afecțiune și tandrețe la necuvântătoarele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
radicale pentru epistemologia sa pe ghicite. Ceea ce o-ngrozea cel mai tare pe Marieta era că presiunile lui Rică o făceau să se desprindă de propriile-i convingeri așa cum seva unui copac se retrage înăuntrul trunchiului, dedesubtul scoarței terne și scorojite din exterior. Urla din răsputeri "nu vreau" pentru a-și acoperi un murmur interior aliat insurecțional cu el, o slăbiciune ce, treptat, se descoperea cu oroare ca slăbiciune pentru el împlântată subversiv înlăuntru-i. Deversa atunci asupra lui, dramatic, tot
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
un măgar scund, trecea printre ei, fără a Întoarce capul nici În stânga, nici În dreapta. Cu bărbia proptită În piept, cu barba albă și lungă, la fel ca pletele neîngrijite fluturând În boarea ușoară a muntelui, se ținea drept În șaua scorojită de vremuri, murmurând ceva de neînțeles. În fața lui, sutanele cafenii se dădeau grăbit deoparte, alcătuind o adevărată uliță vie. Călărețul se Îndreptă spre scara cea mare, unde părintele stareț se grăbi să-l Întâmpine cu onoruri, ca și cum ar fi fost
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Ce-i aia urmă-de-gheară? - Nu - ca și cum scurmă vreaun animal. După care Omar tăcu. Dar nu știu cum s-a urcat animalul ăsta - sau ce-o fi fost - tocmai acolo sus. - Cine a locuit aici înainte? am întrebat. Poate e normal să se scorojească. Apoi le-am adus aminte de ploile puternice de la sfârșitul lui august și începutul lui septembrie. Jayne și Omar mă fixară amândoi. - Ce? Vreau să spun, de ce-a fost zugrăvită peste fostul strat de culoare? am întrebat, dând din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Mediterana. Marea Nordului și Atlanticul, compatibilități profunde, tipare de civilizație germanică și suedeză active, perenitatea unor modele culturale. Și, brusc, Sankt-Petersburg, alt fus orar, alte diferențe vizibile în cotidian: hotel kafkian și biserici transformate în muzeu. Ferestrele cu vopseaua dusă și scorojită de la Ermitaj, protejând (?) picturile lui Matisse și Fra Angelico. Statuile lui Lenin, omniprezente. Istoria împovărătoare a trecutului comunist în acest „oraș-erou”, care nu se poate despărți decât cu nostalgie de trecut. La Moscova se simte un alt aer, mai proaspăt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și mută-te în ultimul rând. Așa. Începeam să urc Golgota rușinii sub privirile pline de uimire ale colegilor care-și vedeau liderul clasei transpirat, nădușit cu părul zbârlit și tremurând din tot corpul, târându-și împleticit servieta roasă și scorojită spre locul de ispășire a unei fapte abominabile... S-a sunat. Colegii au ieșit în recreație. Am rămas nemișcat la locul de osândă cu capul rezemat de mâinile puse pe bancă, trăind primele momente ale unei condamnări publice. Plângeam înăbușit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
fost adus acasă bolnav și cu încălțările rupte. Vara, când eram cam pe la aceiași vârstă, tata cosea ovăz în grădina din spatele casei și purta opinci făcute din piele crudă de vacă. La amiaza zilei, din cauza căldurii, opincile se uscau, se scorojau, deveneau scorțoase și rodeau piciorul făcând răni. Tata avea două perechi de opinci identice. O pereche de opinci o purta până se scorojeau pe picior și incomodau. Cealaltă pereche era pusă la înmuiat. Tata descălța opincile scorojite, le aducea lângă
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
purta opinci făcute din piele crudă de vacă. La amiaza zilei, din cauza căldurii, opincile se uscau, se scorojau, deveneau scorțoase și rodeau piciorul făcând răni. Tata avea două perechi de opinci identice. O pereche de opinci o purta până se scorojeau pe picior și incomodau. Cealaltă pereche era pusă la înmuiat. Tata descălța opincile scorojite, le aducea lângă cofa cu apă, care era afară pe un butuc, la umbra casei, și pentru a se înmuia pielea, cu o cană lua apă
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
risipească atâta apă. Am introdus opincile lui tata în cofa din care ei beau apă. După această ispravă m-am dus la bunica și m-am jucat acolo cu verișorii mei până seara. Când a venit tata să schimbe opincile scorojite cu cele înmuiate de apă n-a mai găsit opincile lângă cofa cu apă. Și-a zis că vreun câine le va fi luat și că le roade undeva la umbră. Le-a căutat dar degeaba. De sete și tătica
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
de acolo, ci și din alte timpuri, cine știe de când; un muget ușor, ca de mare îndepărtată, alteori un șuierat subțire când prelung, ciudat, când sincopat, totdeauna trist. Casa este roșie. Se vede culoarea și acum, deși petici întregi sunt scorojite. Acoperișul, care a fost de tablă, este zdrențuit, jupuit, fragmente de tinichea și de șindrilă, când vântul bate mai tare, sunt smulse și zburătăcesc prin vâltoare ca niște păsări înnebunite. Casa are etaj, dar la încăperile de sus, mai multe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
fost adus acasă bolnav și cu încălțările rupte. Vara, când eram cam pe la aceiași vârstă, tata cosea ovăz în grădina din spatele casei și purta opinci făcute din piele crudă de vacă. La amiaza zilei, din cauza căldurii, opincile se uscau, se scorojau, deveneau scorțoase și rodeau piciorul făcând răni. Tata avea două perechi de opinci identice. O pereche de opinci o purta până se scorojeau pe picior și incomodau. Cealaltă pereche era pusă la înmuiat. Tata descălța opincile scorojite, le aducea lângă
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
purta opinci făcute din piele crudă de vacă. La amiaza zilei, din cauza căldurii, opincile se uscau, se scorojau, deveneau scorțoase și rodeau piciorul făcând răni. Tata avea două perechi de opinci identice. O pereche de opinci o purta până se scorojeau pe picior și incomodau. Cealaltă pereche era pusă la înmuiat. Tata descălța opincile scorojite, le aducea lângă cofa cu apă, care era afară pe un butuc, la umbra casei, și pentru a se înmuia pielea, cu o cană lua apă
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
risipească atâta apă. Am introdus opincile lui tata în cofa din care ei beau apă. După această ispravă m-am dus la bunica și m-am jucat acolo cu verișorii mei până seara. Când a venit tata să schimbe opincile scorojite cu cele înmuiate de apă n-a mai găsit opincile lângă cofa cu apă. Și-a zis că vreun câine le va fi uat și că le roade undeva la umbră. Le-a căutat dar degeaba. De sete și tătica
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]