183 matches
-
muntelui Handsk. O suprafață uimitor de mică. Inginerul îi spusese s-o facă. Aceasta se numea o vorne și nu era mai mare decât o curte. Brazii seculari trebuiau arși. Apoi urma lăstărișul. Răchite, mesteceni, sălcii, brazi strâmbi. Și câțiva scoruși. îi ardem, a spus inginerul silvic. Te descurci singur, Pettersson. De bună seamă, a răspuns Pettersson din Hugnaden. Și a făcut toate pregătirile. A tăiat după instrucțiuni un șanț de siguranță, care pe o hartă ar fi avut forma unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
bucătăriei, încăperea întunecoasă de sub brazi. Mi-amintesc cu adevărat toate acestea? Mama la pian, capul tăiat al Sfântului Ioan Botezătorul, tata în pantaloni verzi, cu jambiere, gândurile lui despre creierul decongelat al bunicului, numele aruncătorului de flăcări, Tempus, melodia „Când scorușii înfloresc“, care făcea să ți se strângă inima, balada lui Brahms în Re minor, executată de pianină, tocul bunicului, care desena în aer istoria literaturii suedeze... Asta ca să nu mai vorbim despre literatura universală... Da, îmi amintesc totul. Imaginile lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
Manfred. E greu, zic eu, să trăiești o viață întreagă sub apăsarea adevărului. De jos, din bucătărie, se aude cum micul Manfred bate în nicovală cu ciocanul lui Manfred. Eva a pus pe noptiera bolnavului un vas cu crengi de scoruș. Boabele sunt de un roșu deschis, iar frunzele încă verzi. E greu să urmărești cât de iute se schimbă anotimpurile, ne spunem noi. Să zac așa aici și să nu-mi pot scrie articolele, zice Manfred, e aproape cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
legat pe Fefeleu, câinele lui, la rădăcina fagului pentru a-l păzi de oameni și copiii răi. După șapte zile rănile fagului s-au vindecat și copacul a început din nou să dea jir pentru hrănirea lui Mozorel. PĂȚANIA LUI SCORUȘ Într-o familie de pisici, care trăia într-o ogradă aproape de Bașiu erau dezbateri mari. După ce Mlădiță, Sforăilă și Scoruș au crescut, s-au ridicat în coadă și la vânătoare, au plecat. Părinții au fost de acord, în schimb le-
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
rănile fagului s-au vindecat și copacul a început din nou să dea jir pentru hrănirea lui Mozorel. PĂȚANIA LUI SCORUȘ Într-o familie de pisici, care trăia într-o ogradă aproape de Bașiu erau dezbateri mari. După ce Mlădiță, Sforăilă și Scoruș au crescut, s-au ridicat în coadă și la vânătoare, au plecat. Părinții au fost de acord, în schimb le-a dat de grijă să nu se rătăcească în cazul în care rămân mai în urmă. Pale de vânt rătăcite
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
accidentată era că numai ei au știut cât de greu le-a fost să o coboare. Când părinții au ajuns la baza dealului și-au verificat prezența copiilor cât și istețimea lor de a ajunge la vânătoare. Au constatat că Scoruș, cel mai mic dintre pisicuți lipsește sau întârzie ca de obicei și au continuat mersul tiptil și-n liniște totală până la arie. Așa cum au aflat și de la ulii că aria este plină de șoricei, informația era exactă, de aceea s-
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
întârzie ca de obicei și au continuat mersul tiptil și-n liniște totală până la arie. Așa cum au aflat și de la ulii că aria este plină de șoricei, informația era exactă, de aceea s-au apucat de vânătoare, uitând cu toții de Scoruș. Doi copii Foliță și Ducu mergeau la scăldat la iazul Amarandei. Întâmplarea a făcut că, Scoruș tocmai atunci cobora și el panta, rămânând în urmă de familie, pentru că întâlnind un pui de șopârlă a făcut cunoștință cu acesta. Când Scoruș
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
au aflat și de la ulii că aria este plină de șoricei, informația era exactă, de aceea s-au apucat de vânătoare, uitând cu toții de Scoruș. Doi copii Foliță și Ducu mergeau la scăldat la iazul Amarandei. Întâmplarea a făcut că, Scoruș tocmai atunci cobora și el panta, rămânând în urmă de familie, pentru că întâlnind un pui de șopârlă a făcut cunoștință cu acesta. Când Scoruș a observat pe acei doi copii, din cărare a intrat în iarbă pentru a le face
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Scoruș. Doi copii Foliță și Ducu mergeau la scăldat la iazul Amarandei. Întâmplarea a făcut că, Scoruș tocmai atunci cobora și el panta, rămânând în urmă de familie, pentru că întâlnind un pui de șopârlă a făcut cunoștință cu acesta. Când Scoruș a observat pe acei doi copii, din cărare a intrat în iarbă pentru a le face loc liber. Și-a dat seama că a greșit, pentru că iarba fiind mare s-a încurcat în ea și numai putea ieși de acolo
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
iarbă pentru a le face loc liber. Și-a dat seama că a greșit, pentru că iarba fiind mare s-a încurcat în ea și numai putea ieși de acolo. Unul din acei doi copii și anume Ducu, văzându-l pe Scoruș că se chinuie să iasă din iarbă, l-a luat în brațe. Scoruș s-a bucurat, zicând în gândul lui: „De când m-am născut am întâlnit și eu un copil cumsecade”. Ducu, copil fără educația care trebuie s-o primească
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
greșit, pentru că iarba fiind mare s-a încurcat în ea și numai putea ieși de acolo. Unul din acei doi copii și anume Ducu, văzându-l pe Scoruș că se chinuie să iasă din iarbă, l-a luat în brațe. Scoruș s-a bucurat, zicând în gândul lui: „De când m-am născut am întâlnit și eu un copil cumsecade”. Ducu, copil fără educația care trebuie s-o primească în timpul celor șapte ani din partea părinților și fără prea multă minte... aproape de loc
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
bucurat mult când a găsit pisicul. -Lasă-l în pace mă Ducule, nu vezi ce mic e! A zis Foliță. -Ce dacă e mic, din aceștia îmi plac mie să-i chinui. Auzind că Ducu are de gând să-l chinuie, Scoruș a început a plânge, dar nu avea, ajutor cine să-i dea. -Hai mă Ducule, dă-i drumul jos, hai că întârziem, nu vezi ce frumos e, apa trebuie să fie tare caldă numai bine de scăldat. -Numai puțin așteaptă
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
te grăbești, du-te, te ajung din urmă, deocamdată să-l mai studiez pe năzdrăvanul acesta care a început să facă scandal i-a răspuns Ducu. -Măi da ce mustăți ai! De toată frumusețea, se mira Ducu privindu-l pe Scoruș, și a început să-l tragă de mustăți apoi să le smulgă una câte una. Scoruș a început să plângă tare și să se zbată în brațele lui Ducu, pentru că îl durea îngrozitor după ce acesta i-a scos aproape toate
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
care a început să facă scandal i-a răspuns Ducu. -Măi da ce mustăți ai! De toată frumusețea, se mira Ducu privindu-l pe Scoruș, și a început să-l tragă de mustăți apoi să le smulgă una câte una. Scoruș a început să plângă tare și să se zbată în brațele lui Ducu, pentru că îl durea îngrozitor după ce acesta i-a scos aproape toate mustățile. În timp ce Scoruș se zbătea și plângea, fără să vrea l-a zgâriat pe Ducu pe
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
început să-l tragă de mustăți apoi să le smulgă una câte una. Scoruș a început să plângă tare și să se zbată în brațele lui Ducu, pentru că îl durea îngrozitor după ce acesta i-a scos aproape toate mustățile. În timp ce Scoruș se zbătea și plângea, fără să vrea l-a zgâriat pe Ducu pe mâini și pe față. Văzând aceasta Ducu s-a supărat și l-a lăsat pe Scoruș fără nici o mustață, după aceea l-a aruncat într-o tufă
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
durea îngrozitor după ce acesta i-a scos aproape toate mustățile. În timp ce Scoruș se zbătea și plângea, fără să vrea l-a zgâriat pe Ducu pe mâini și pe față. Văzând aceasta Ducu s-a supărat și l-a lăsat pe Scoruș fără nici o mustață, după aceea l-a aruncat într-o tufă mare de barba ursului, și a plecat vorbind de unul singur, supărat că rana de pe față, făcută de Scoruș îl ustura groaznic. Răutatea lui Ducu nu-i dădea voie
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
aceasta Ducu s-a supărat și l-a lăsat pe Scoruș fără nici o mustață, după aceea l-a aruncat într-o tufă mare de barba ursului, și a plecat vorbind de unul singur, supărat că rana de pe față, făcută de Scoruș îl ustura groaznic. Răutatea lui Ducu nu-i dădea voie să vadă că a nenorocit un biet suflet, chiar și pisic fiind, se gândea doar la zgârietura de pe mâini și față, făcută de un animăluț neajutorat, care nu dorea altceva
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
-i dădea voie să vadă că a nenorocit un biet suflet, chiar și pisic fiind, se gândea doar la zgârietura de pe mâini și față, făcută de un animăluț neajutorat, care nu dorea altceva decât să fie lăsat în pace. Bietul Scoruș, după ce a scăpat din mâinile lui Ducu, s-a bucurat. La început și-a scuturat blănița, și-a spălat cu limba botișorul, după care se gândea să plece la părinții și frățiorii lui. Stătea bine sub umbra minunatei plante barba-ursului
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
în ceasurile de tihnă, marele conducător le povestea copiilor despre existența unei vegetații diferite de cea care creștea pe teritoriul haitei lor. "Ăsta trebuie să fie un brad alb, iar ăsta un ulm", își zise Lupino, recunoscîndu-i după descriere. "Frasini, scoruși...", recită puiandrul, ca într-o poezie. Își amintea, vag, cîteva nume de copaci, dar trebui să recunoască: nu-i putea identifica. Dacă părinții lui trăiesc pe undeva, pe aici, va avea cine să-l ajute să asocieze denumirilor arborii necunoscuți
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
Uz intern: infuzie cu trei lingurițe din amestec la 0,5 litri apă. Se bea trei cești pe zi. Rp.2 / Flores hippocastani (flori de castan) 15 g Flores arnicae (flori de arnică) 15 g Fructus sorbi aucuparie (fructe de scoruș de munte) 15 g Flores crataegi (flori de păducel) 15 g Fructus cynosbati (fructe de măceș) 15 g Uz intern: ca infuzie sau decoct cu trei lingurițe din amestec la 0,5 l apă. Se bea trei cești pe zi
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
pe zi dintr o infuzie cu o linguriță de rădăcină la 200 ml apă clocotită. Populus nigra (plop negru). Se bea două căni pe zi, dintr-o infuzie cu o linguriță de muguri la 250 ml apă apă. Sorbus aucuparia (scorușul de munte). Decoct din frunze, fructe și scoarță câte o linguriță la o cană de 250 ml. Se bea în cursul unei zile. Trifolium pratense (trifoi roșu). Conține acid salicilic. Se bea două căni pe zi dintr-un decoct cu
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
de baladă, unde vinul se bea, ca în Moldova, cu oala, și se vinde cu „burta”, unde fiecare țăran e „cumătrul lui Terente”, unde iubirile sunt aprige ca apele repezi, ibovnicii se întâlnesc pe clăi de iarbă, în tufe de scoruși, iar femeile (Netina, Tița, Bocu,Bișca și celelalte) sunt niște Kire Kiraline, făpturi de văpaie arzând până la mistuire lângă și pentru omul iubit. Fără a părăsi climatul dunărean, al doilea roman, Frumoșii nebuni ai marilor orașe, subintitulat Fals tratat despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
coronamentele dese, caracteristice speciei, nu permit decât o iluminare slabă a solului, ceea ce are ca urmare o reprezentare foarte redusă atât a elementelor arbustive, cât și a celor ierbacee. Vegetația forestieră este dominată de molid (Picea abies), sporadic, mai apare scorușul (Sorbus aucuparia), plopul tremurător (Populus tremula), diferite sălcii (Salix cinerea, Salix pentandra). Vegetația este specifică pădurilor de molid, cu câteva elemente endemice precum mușchii Buxbaumia viridis și Dicranum viridis, descoperite recent în cadrul proiectului de cercetare NATFORMAN, exemplare foarte rare în
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
aspectul columnar (relict postglaciar); - Evoluția în altitudine a vegetației, având în vedere că poteca se întinde pe o diferență de 300 de metri în altitudine; - Diversitatea speciilor într-un codru secular; - Vegetația subalpină înspre capătul superior al potecii formată din scoruși, ienuperi, jnepeni. 4. Impactul antropic asupra zonei potecii tematice „Regenerarea pe arbori” din cadrul rezervației Codrul secular Giumalău. începând cu anul 1941, de când printr-o hotărâre a Consiliului de miniștri este înființată rezervația Codrul Secular Giumalău și până în prezent, influența intervenției
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
după care se Încălzește lichidul și se pune În apa de baie, care trebuie să acopere rinichii bolnavului. Ceai de ceapă, coacăz negru, coada racului, drăcilă, drobiță, hrean, ienupăr, isop, semințe de in, măghiran, frunze de mesteacăn, pedicuță, șopârliță (ventrilică), scoruș de munte, urzică, verigariu sau vinariță, o linguriță la o ceașcă cu apă fierbinte. Se beau 4,5 cești pe zi. PAREZE VEZICALE În cazul În care urina se elimină involuntar, când a ajuns la o anumită cantitate, sunt indicate
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]