80,833 matches
-
socotește că precizarea din Jurnalul dnei Monica Lovinescu referitoare la adresa acestuia - "paginile de față sînt scrise despre și pentru alții" - ar denota o "stîngace raportare polemică la prezent și (s-ar referi de fapt - nota Cronicarului) la publicarea, nu la scrierea paginilor Jurnalului". E adevărat că "nimeni nu prevedea atunci (între 1981 și 1984 - nota Cronicarului) căderea regimului comunist în mai puțin de un deceniu". Dar oare dna Lovinescu nu putea avea în vedere și o posteritate ceva mai îndepărtată, care
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14394_a_15719]
-
prima frază a acestei cărți extrem de incitante în care criticul sistematic apelează la analize tematice, de producere și receptare a textelor, căci pentru a înțelege „eficacitatea nebănuită" a sistemului e nevoie de o varietate de perspective critice. Nu doar experiența scrierii Figurii spiritului creator, dar și cea a Narațiunii în cronici... i-au folosit cu prisosință criticului pentru a aborda cât mai pertinent proza sub comunism. Volumul se deschide, cum era și firesc, cu istoricul raportului literaturii cu propaganda, de la literatura
Creșterile și descreșterile prozei sub comunism by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14398_a_15723]
-
amănuntul variat și sugestiv, pe realitatea compactă și dinamică a textului, pe tumultul interior al scriitorului, frust și biologic, născând imagini de o senzualitate romantic naturistă. Nicolae Rotund semnalează apariția în sumarul celui de-al VI-lea volum al ediției Scrieri literare "actul recuperator", "de a pune în circulație un segment al literaturii stelariene prea puțin cunoscut unele texte apărând în volum pentru prima dată acum". Și atunci când tematica se lasă antrenată de fondul conceptual tipic exprimării anilor '50, scrisul lui
Prozatorul-poet by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14403_a_15728]
-
gata încasate. E o întâmplare, e o neșansă tragică, o nedreptate a sorții, pe care trebuie să o semnalez. Fiind și o datorie a mea... Recent, am predat spre publicare revistei România literară prefața mea scrisă în 1993 - an verificabil - scriere abia azi descoperită printre manuscrisele răposatei mele soții. Dedic această veche prefață în amintirea Dorei Scarlat, interpretă excepțională, nenorocoasă, a lui Malaparte... Despre soldații români întâlniți pe frontul din răsărit, Malaparte scrie că sunt niște țărani ignoranți care n-au
Un joc al întâmplării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14436_a_15761]
-
virgule, fără litere majuscule, ba uneori absolut ininteligibilă sub pretext că e superioară... Nu spun că În poeziile-proză nu se află și capodopere. Dar le numărăm pe degete. Chiar marele poet Nichita Stănescu a Încercat să se impună printr-o scriere deosebită din punctul de vedere clasic al valorilor. Va rămâne această poezie pe linia de plutire? Cred că o proză poetică bine conturată poate să Întreacă o poezie În proză slab sau nenatural concepută sau scrisă. Alți poeți sau poete
Prefață. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_336]
-
de lectură scontat și obținut se explică, poate, și prin dozarea, mai degrabă intuitivă, a conotațiilor arhetipale pe care Animus și Anima le angajează universal în fenomenul uman. Hortensia Papadat-Bengescu deține arta, aproape imposibil de raționalizat, dar constant detectabilă în scrieri - în pofida inegalităților stilistice evidente -, a etalării feminității prin întîlnirea celor două orizonturi existențiale: "Ea (Sephora) nu are nevoie să-și măsoare vorbele... e o copilă nevinovată și aruncă fără sfială lațul. Se oferă cu naivă sfruntare, se promite cu nerușinată
Sephora, Bianca și Sofia by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/14429_a_15754]
-
mai vârstos să-l privim cu oarecare liniște și fără nici o teamă că va altera caracterul nostru național. Acest obicei și așa e pe cale de a deveni un bun comun al tuturor popoarelor cu oarecare pretențiuni culturale." Cunoscător al unor scrieri în temă din literatura germană, cum este aceea a lui Tille Alexander, Die Geschichte der deutschen Weihacht, evocă legende și mituri germanice care au condus la constituirea pomului de Crăciun. "Toată literatura poporală din veacul al XVII-lea este plină
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
practic aproape tot ceea ce a scris Eco pînă acum ar putea fi foarte bine citit ca un continuum textual, o "pădure narativă" cu cîteva stabile puncte de reper... Despre funcțiile literaturii Volumul de față reunește optsprezece eseuri (cele mai multe dintre ele scrieri ocazionale, prelegeri susținute la diverse, simpozioane, colocvii ș.a.m.d.), grupate, în linii mari, după aceeași formulă ca și cele șase "plimbări" prin pădurea narativă. Primul text este consacrat funcțiilor literaturii ("Su alcune funzioni della letteratura") și insistă mai cu
Umberto Eco și literatura by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14449_a_15774]
-
și articolele publicate de Serghei Dovlatov în S.U.A., în gazeta "Novîi Americaneț", au fost cuprinse în câteva volume. Volumul Ne-am întâlnit, am sporovăit cuprinde, printre altele, un ciclu care se numește Compromisul. Dovlatov povestește despre "documentarea" pe teren, pentru scrierea articolelor ditirambice în gazeta "Sovieskaia Estonia", la care scriitorul a lucrat un timp. Mai exact, în ce mod au fost golite de orice urmă de viață materialele gazetărești. Și, pentru că viața e tristă, scriitorul a hotărât s-o privească cu
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
e una dintre ideile centrale în jurul cărora cartea lui Safranski se articulează, și grație căreia intensitatea și vivacitatea versiunii sale a vieții lui Nietzsche sunt asigurate, ca să zic așa, de la bun început. Nietzsche a întreținut o relație specială cu actul scrierii. Pentru el, scrisul n-a fost o activitate curentă între multe altele, ci a jucat un rol absolut privilegiat pe tot cuprinsul vieții sale: "La început, a scris despre propria lui viață; apoi, a scris cu toată forța vitală pe
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]
-
de sine ce se cer în astfel de cazuri. Faimoasa scenă a inspirației de care el vorbește detaliat în Ecce Homo (capitolul "Zarathustra"), ca să dau numai un exemplu, este cu totul dătătoare de măsură pentru abordarea sa cvasi-religioasă a actului scrierii. Din acest punct de vedere, Nietzsche ar fi fost întru totul de acord cu spusa (altfel criptică) a lui Kafka cum că a scrie înseamnă a te ruga. De fapt, importanța pe care el o acordă scrisului e doar o
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]
-
de forma lor lingvistică. Magia virtuozității sale în mânuirea limbii ar suferi o pierdere considerabilă dacă cuvintele lui ar fi să fie exprimate în oricare alt mod." (p. 55) Această trăsătură, din nou, indică o anumită dimensiune sacerdotală a actului scrierii: asemeni unui text sacru, cuvintele puse pe foaie în momentul inspirației nu pot fi schimbate, ele țin de o "ordine a lucrurilor" (sunt expresia ei), care nu poate fi altfel decât este. în același timp, această filosofie centrată pe limbă
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]
-
omenească - este dacă ea e justificată sau nu din punct de vedere estetic. Mai precis, cum zice el însuși în Nașterea tragediei (§ 5): "Existența și lumea sunt justificate, în chip etern, doar ca fenomen estetic." Ridicată chiar în prima lui scriere filosofică, aceasta e o chestiune ce va rămâne într-un fel sau altul centrală tuturor operelor sale ulterioare și va trece drept o pecete inconfundabilă a stilului său de filosofare. Dacă ceva există doar în măsura în care apare ca fiind "frumos" și
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]
-
fără îndoială, de moștenirea schopenhaueriană, dar felul în care ea a fost reformulată de Nietzsche, patosul și intensitatea pe care el le-a investit într-însa, o fac aproape de nerecunoscut. în ultimă instanță, tot ceea ce a făcut Nietzsche în toate scrierile lui n-a fost decât o luptă aprigă cu această întrebare copleșitoare: "Poate voința de adevăr să aspire a deveni stăpânul vieții, și nu sclavul ei, chiar dacă rezultatul este distrugerea vieții?" Iar în cele din urmă, Nietzsche a plătit cu
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]
-
de informație. Se pot regăsi în acest volum formule definitorii pentru proza sa, într-o sintaxă poate uneori surprinzătoare, incomodă alteori, atașată însă, prin program, rigorii și prea puțin calofiliei. Aceasta din urmă nu a reprezentat, cel puțin în ultimele scrieri, o tentație pentru autor - ceea ce ar putea părea paradoxal dat fiind că discutăm despre un estetician. Chiar dacă eseurile sale nu se sustrag totuși anumitor întorsături stilistice, aflate mai mereu la dispoziția celor ideatice, miza lor constă totuși în încărcătura de
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
lucru cert că răul tratament critic aplicat prolificului scriitor român încă de la debut este cauzat și de uriașa disproporție dintre ambiția creatoare, permanent biciuită de lecturi grandioase insuficient digerate, și modestul produs artistic, parazitat și paralizat de un verbalism excesiv. Scrierile lui, ivite din vălurelele siajului semănătorist, demonstrează o dată în plus că inerția unor reflexe de receptare continuă și după spargerea marelui val. Gazetar cu ochiul atent la evenimentul senzațional, întemeietor și director de reviste mai mult sau mai puțin longevive
Decembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14472_a_15797]
-
și un viitor roman semnat de prozatorul basarabean. Nu pot face previziuni asupra unei posibile încercări literare de acest gen, prefer însă igiena stilistică a oricărui tip de text literar, mai ales astăzi când scriitorii încredințează tiparului cu nepermisă grabă scrieri pe care ar fi trebuit să le mai lucreze. Și scrisul e un meșteșug.
Un basarabean... târgoviștean by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14460_a_15785]
-
viața slujitorilor ei din țară și de peste hotare devine parte a istoriei, după cum istoria a devenit parte a literaturii, fie prin silnicia dirijismului comunist, fie prin reacțiile la acest abuz fără precedent. Consemnînd minuțios cele cunoscute direct sau indirect, oameni, scrieri, evenimente, opinii, Monica Lovinescu supune segmentul temporal menționat unei analize am putea spune microscopice. Operația d-sale nu e atît în beneficiul "pactului autobiografic", cît în cel al unui tablou obiectiv, a cărui ramă literară e spartă în direcții moraliste
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
demonstra faptul că "la George Bacovia dedublarea era imposibilă" și, în general, cum s-ar putea face acest lucru în cazul oricărui (fie și "caz-limită") scriitor? Mircea Scarlat însuși vorbește despre "dorința artistului (care) a fost ca impresia provocată de scrierile sale să fie aceea a unor simple notițe grăbite", afirmînd, în final, faptul că "Bacovia a ilustrat în chipul cel mai convingător destinul Scriitorului". În privința acestui raport dintre "involuntar" și "intenționalitate", cu atîtea implicații, cum s-a văzut, mă despart
Noul și adevăratul Bacovia by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/14464_a_15789]
-
perspectiva de viitor, pentru că ceea ce ați realizat pînă acuma a fost excelent primit. Am înțeles că există șanse ca Sexagenara și tînărul să apară și în Franța. Ne-am dori ca Jurnalul berlinez să fie tradus în limba germană... Ambele scrieri respiră acest spirit, aș spune, sincron-european, marcate de-o potrivă și de sensibilitatea de acasă și de deschiderea către lume, o deschidere de departe... Ce planuri de viitor aveți? În ce măsură biografia d-voastră, experiența sufletească și de viață, alimentează ceea ce
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
apărute recent, La răsărit, spre Tartaria, a lui Robert Kaplan, unul dintre protagoniștii întîlnirii cu Konrád György e deja un "personaj" cunoscut - bătrînul ziarist Fischer, originalul Vergiliu ale cărui sfaturi l-au condus pe Kaplan spre Infernul Balcanilor), fragmente din scrieri ale acestora și analize critice a unor cărți precum Verbele auxiliare ale inimii, Constructorul de orașe, Vizitatorul și Cartea memoriilor. Puțin convingător pare a fi eseul lui Florin Doboș, dedicat Vizitatorului lui Konrád, citit dintr-o perspectivă teologică nu întru
Despre identități by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14515_a_15840]
-
meridiane galice. Volumul d-lui Șora, Du Dialogue intérieur. Fragment d'une Antropologie Metaphysique, editat la Gallimard, în 1947, i-a provocat un regret, transpus în textul intitulat Cuvînt după o jumătate de secol, care a însoțit traducerea românească a scrierii, apărută la Humanitas, în 1995. Este republicat în cartea de dialoguri cu filosoful, realizată de Sorin Antohi, Mai avem un viitor?, care ne prilejuiește comentariul de față. Exemplaritatea conștiinței etice a d-lui Șora, o conștiință de astă dată la
La antipod, Mihai Șora (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14518_a_15843]
-
un ecou public. "Norocul" lui Traian Chelariu l-a constituit jurnalul elaborat în taină, cu o destinație istorică necunoscută, aidoma mesajelor ascunse în sticlele pe care marinarii le aruncă în largul oceanului... Ceea ce ni se pare cu deosebire interesant în scrierea de care ne ocupăm este imaginea unor autori, cîteodată de vîrf, ai epocii, surprinși "pe viu". E vorba de documente de conștiință, dar și de o înregistrare imediată, "factuală", cu o semnificație aparte în reconstituirea unui trecut relativ apropiat, circumscriind
Mărturii nemijlocite (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14544_a_15869]
-
lexicală: dacă în ediția din 1974 cuvîntul dispare cu totul, uneori cu întregul fragment în care e plasat, textul din 1985 oferă un perfect exemplu al excesului de subtilitate spre care împinge cenzura. Soluția e găsită într-un artificiu de scriere (deconstructivistă!): reacțiunea negativă devine o pozitivă (constructivă, dialectică) reacțiune. în versiunea din 1974, după atîtea modificări, una rămîne misterioasă și aproape subversivă: în textul din 1930 răul eminescian "era" o criză de creștere; în cel modern, apare în schimb - ca
Fragor... Fragosus by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14546_a_15871]
-
accent în sistemul de exigențe istorice ale mai multor generații. Dar este prea unitar rezultatul examenului interior al epocii în care G. Călinescu și-a scris romanele și a tot ce a decurs de la acest moment până astăzi, ca epica scrierii să nu câștige unitate în ierarhia orientării comunicării, tocmai prin privirea întregului ediției ca document uman, unul dintre cele mai percutante. Deoarece, scrupulos documentată și avizat interpretată printr-o cunoaștere neabătută a ansamblului vast, cât și a infimului, ediția pune
Spectacolul anilor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14545_a_15870]