577 matches
-
I. ÎNVAȚĂ SĂ PLÂNGI, MI-A ZIS DUMNEZEU, de Teodor Dume , publicat în Ediția nr. 2350 din 07 iunie 2017. nu-mi aduc prea bine aminte zâmbetul lui și nici ultimele îmbrățișări știu doar că pe întunericul din noapte scrijeleam cu unghiile - TATA tăcut de sub umbra rămasă undeva în timp mă privea Dumnezeu de parcă nu s-ar fi întâmplat mai nimic până în ziua în care mi-a șoptit întoarce-te în lumină și în zborul de pasăre niciodată în umbrele
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/teodor_dume/canal [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
să mai moară. 13 M-am îmbolnăvit de poezie m-am îmbolnăvit de poezie precum copiii de vărsat de vânt precum oamenii de dragoste m-am îmbolnăvit de cuvânt mi-e foame , mi-e sete, mă arde simt taișul sabiei scrijelindu-mă în căutarea adevărului nerostit. m-am îmbolnăvit de poezie precum mărul de mere părul de pere nucul de nuci doar că uneori fructele mele cad înca necoapte iar alteori oamenii le scuipă printre dinti păstrând doar miezul lor dulce
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Izvoarele_vietii_antologie_2009.html [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
Poeme > Sentiment > EMIL IULIAN SUDE - POEME TIMIDE Autor: Emil Iulian Sude Publicat în: Ediția nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului LUMEA SI VIAȚA LA FEL DE NESIGURĂ noi nu am avut numai continuarea golului din piept am avut urmele scrijelite pe ziduri pe noi nu ne-a întrebat cineva dacă vrem să ne naștem dacă vrem să murim în fericirile noastre și moartea s-a îmblânzit uneori noi nu am avut ceva al nostru de care să nu ne temem
POEME TIMIDE de EMIL IULIAN SUDE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/emil_iulian_sude_1452776936.html [Corola-blog/BlogPost/380597_a_381926]
-
lumina țigării îmi contura estompat sânii cucerisem definitiv teritorii underground m-am dezbrăcat și de lumina albastră dansau tribal cuvintele-ntre noi m-ai privit în ochi ca la ultimul sabat sunt orbi ce pipăie cuvinte snoabe pe epidermă am scrijelit vitralii mi-am lipit urechea diformă de sufletul tău nud pictez freamătul mării în palmele tale nu aprinde lumina cerului vom mutila irișii nostalgici inimi goale Referință Bibliografică: Nostalgie cu nud / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1318
NOSTALGIE CU NUD de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1318 din 10 august 2014 by http://confluente.ro/angi_cristea_1407684255.html [Corola-blog/BlogPost/371298_a_372627]
-
să o facem public, prin presă, la Crișana, Jurnal bihorean și Jurnal salontan: eu, asistat de preoți, episcopi ortodocși și catolici, iar voi, de ai voștri baptiști, penticostali, adventiști, iehoviști, nazarineni și frații voștri luterani”, precizează Gheorghe Lăzău în textele scrijelite pe coperțile sfâțiate din ultima Biblie ruptă și aruncată duminică, 18 noiembrie 2012, în curtea Bisericii baptiste din comuna Mădăras. Această biblie care este obiect de cult religios pentru baptiști (Sfânta Scriptură a Vechiului și Noului Testament, Editura Societății Biblice
DISTRUGĂTORUL DE BIBLII SE VREA VEDETĂ de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Distrugatorul_de_biblii_se_vrea_vedeta_sorin_petrache_1355158004.html [Corola-blog/BlogPost/351686_a_353015]
-
deschidă drum spre absolut. Ieri seară a nins mult peste grădină, Un ger cumplit a rupt spre zori ninsoarea; Cu prima rază de lumină Arborii au scuturat floarea. Cristale pe omăt alunecau Din palme răstignite în lumină, Cu degete văzduhul scrijeleau Toți arborii din vechea mea grădină. Cu trunchiul greu și suflet nins Pomii mocnesc sub stratul de zăpadă; Când iarna crede c-a învins Rădăcinile fac vlăstari ca altădată. LUT ȘI PIATRĂ Am luat în pumni lut și-am început
UMBRE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1431256277.html [Corola-blog/BlogPost/368047_a_369376]
-
păstra în Țara / Împărăția Tinereții-fără-Bătrânețe-și-Vieții-fără-Moarte: «Ne întoarcem la apa dintâi. / Adam și Eva privesc, neștiutori, / soarele și luna. // Noi suntem alții. / Ei aceiași, / neatinși de păcat. Păstrează-i, Doamne, așa; / nu-i învinovăți de rătăcirea noastră ! // Ai grijă să nu scrijelească / - pe limba de hârtie a șarpelui - / cuvântul care o să-i alunge !» (Facerea, p. 7). Eroul liric din Risipitorul de hârtie „umblă prin lume ca să se reîntregească“ (este vorba de prim-căutarea androginicei jumătăți - cf. Căutare, 1, p. 8), observă (în
IERNI „TRECUTE FIX“) : DESPRE FLORILE ŞI ROADELE PARADOXISMULUI ÎN FAŢA TORNADEI DE HÂRTIE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1495619072.html [Corola-blog/BlogPost/370593_a_371922]
-
Autor: Corina Negrea Publicat în: Ediția nr. 2019 din 11 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Eu sunt... Eu sunt, în zborul vremii, aripa nepereche... Cu mângâieri de vânt mă rătăcesc spre tine. Un cântec murmurat, ascuns lângă ureche Ce-ți scrijelește visul peste priviri senine. Eu sunt, pe țărm pustiu, ca spumă dantelata... Pe talpă unui val mă risipesc spre tine. Nisipul sărutat de marea zbuciumata Ti-asterne la picioare cărări fierbinți și fine. Eu sunt, pe creste sure, zefirul ce
EU SUNT... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 by http://confluente.ro/corina_negrea_1468257565.html [Corola-blog/BlogPost/350623_a_351952]
-
ființei mele Timpu-si strecoară secundele haihui, Așa cum eu cern nisipul prin sita mâinilor aspre, Spulberandu-l în aer, nepăsătoare. În biserică mea e-o toaca Ce-și zdrăngăne disperarea în tâmple de gheață, Asurzindu-ma. Pe marmură fetei mele, Vântul scrijelește cu cioburi de sticlă Hieroglife bizare, Desfigurandu-ma. În închisoarea mea nu sunt păsări, nu e lumină, nu sunt răsărituri de soare, nici muzică, Sunt doar secundele haihui, si toaca, și vântul, Si eu, Rătăcind... Referință Bibliografica: Cioburi de sticlă
CIOBURI DE STICLA de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441804140.html [Corola-blog/BlogPost/373275_a_374604]
-
să citez integral un poem care mi se pare unul dintre cele mai reușite pentru sensibilitatea care-i tutelează sintagmele: nu mai mușca/din pâinea săracului!/- spunea gândul,/când mă aruncam vultur/ asupra unui cuvânt frumos.../ cu un băț ascuțit,/ scrijeleam nisipul./ acum desenez cuvintele cuminți/în semicercuri. șerpi ai valorilor,/înghit capetele căutărilor/apoi,/se leagănă unele pe altele,/ reinventând rostirea./ acolo sunt./ nu mai mușc./râd...(Stare 10) Aș fi vrut ca acest volum să fie ceva mai cuprinzător
CU ÎNCREDERE, DESPRE POEZIE DE DOAMNA IOLANDA MALAMEN (PREFAŢĂ LA VOLUMUL GEOMETRIA SUFLETULUI ) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Cu_incredere_despre_poezie_d_anne_marie_bejliu_1367329028.html [Corola-blog/BlogPost/345998_a_347327]
-
trup de fecioară flămândă ce-așteaptă la răspântii să mă vândă muzelor confuze și nopților înspăimântate în care pier... ... azi... cuvintele mi-au cumpărat tăcerea c-un singur semn... + ... și-o toamnă grăbită desfrunzită de taine și culori l-a scrijelit... delicat pe brațu-i din lemn putrezit... 5 septembrie 2011 Referință Bibliografică: Toamne răstignite-n cer ... Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 285, Anul I, 12 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valentina Becart : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
TOAMNE RĂSTIGNITE-N CER ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Toamne_rastignite_n_cer.html [Corola-blog/BlogPost/355448_a_356777]
-
Autorului Prezentul acesta, zic eu că m-a trăit și ieri, M-a amăgit cu fapte false și reci mângâieri Când a săpat în mine mai rău ca într-o stâncă, Cum sapă apa iute rana cea mai adâncă. A scrijelit, cu dalta, minute și secunde Tortura cea mai lungă exact acolo unde Coșmarul cel mai groaznic se întronează rege: În pieptul meu rănit, ce nu poate alege. Prezentul acesta, zic, mă va trăi și mâine, Mă va servi la prânz
PREZENTUL ACESTA de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 by http://confluente.ro/daniela_dumitrescu_1493999748.html [Corola-blog/BlogPost/381174_a_382503]
-
tristețe, jumătate poezie De se-ntâlnesc tăcerile din noi, O rimă-abandonată și pustie Va tremura în ritm din doi în doi. Eu sunt durere, jumătate sunt eseu De-ai să mă scrii pe-o foaie de hârtie, Penița ta va scrijeli mereu Un vers în adorata nebunie Ascunsă în diftongi elegiaci, Ce-mi plâng în anotimpuri renegate. Citeșete-mă-n poema mea și taci! Și lasă-mi lacrima să plouă... jumătate. Referință Bibliografică: Elegie / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 236
ELEGIE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 by http://confluente.ro/Elegie.html [Corola-blog/BlogPost/354078_a_355407]
-
2016 Toate Articolele Autorului Rezistență Eu n-am să-ncerc să zbor vreodată Că aripile mi-s de ceară Și aș rămâne agățată Pe-un ciot de lună într-o seară. Dar n-am să pot tăcea, cuvântul Să-mi scrijelească cicatrici Iar gura să-mi fie mormântul Ce-ascunde-ncorsetări și frici. Eu n-am să mint când voi lovi Cu vorbe prefăcute-n gloanțe, Nu mint, chiar de m-oi gârbovi Târându-mi sufletu-n instanțe. Dar n-am să fur
REZISTENȚĂ de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1469457641.html [Corola-blog/BlogPost/370888_a_372217]
-
ce curge-ntr-un șipot de gând... Ce liniște-n cală, se-aude doar marea Și-o pală de vânt ce adie pe punte. Cu mine aș dori să ucid depărtarea, Cu doruri născute la poale de munte. Te rog, scrijelind pe-o tăblie-nvechită Zidește-ne, Doamne, ne fii mângâiere Tu pace așterne-n durerea mocnită Mă rog pentru toată suflarea-n tăcere. Acasă e toamnă, se scutură norii Ploaia biciuie munții cu codrii-arămii Zăvoaiele-s triste, plecat-au cocorii
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/georgeta_resteman_1409401678.html [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > BRAȚE NOI Autor: Gabriel Dragnea Publicat în: Ediția nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Înmugurite, bătrâne Răscolesc de-a lungul anilor File cu amintiri, scrijelesc amăgiri, Tremură albite Ca-ntr-un dans al înfrigurărilor Cuibărite, neinvitate În trupurile care-au uitat Sentimentul și sensul căldurii. Înmugurite, bătrâne Se ridică și apoi coboară, Ramuri dansate de vânt Ca-ntr-o gimnastică fecundă a naturii. Sunt, poate
BRAȚE NOI de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gabriel_dragnea_1452377152.html [Corola-blog/BlogPost/375079_a_376408]
-
m-am născut opac Mi-a amorțit în gând chitara sculpatată-n frunza de copac E toamna asta infinitul pe care-l caut bându-i ochii O iau la vale-n părăsitul tărâm încețoșat în oftatul din genunchii Ce i-am scrijelit pe stânca ce-am urcat-o astă-vară Bandajându-i doar cu lunca înverzită-ntâia oară... Referință Bibliografică: E toamna asta / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1724, Anul V, 20 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela
E TOAMNA ASTA de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1442698327.html [Corola-blog/BlogPost/366186_a_367515]
-
în pofida timpului, „spinilor”, palierelor reale sau ireale suite sau coborâte de unul din doi sau de amândoi, ușilor închise și deschiderile lor pe alte tărâmuri, se datorează doar fluidului magic ce i-a legat pe vecie. Rămân unul în altul scrijeliți pe piele, scrijeliți în inimile și gândurile lor. Oricâte cuvinte ar mai fi avut să-și spună, înțelesurile lor nu se pierd cu timpul, ci capătă noi însușiri: completarea, permanența, indestructibila legare. Veșnicia! „În visul copilului” - da, copilul este primul
INVITAŢIE LA LANSARE DE CARTE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1479350844.html [Corola-blog/BlogPost/344782_a_346111]
-
palierelor reale sau ireale suite sau coborâte de unul din doi sau de amândoi, ușilor închise și deschiderile lor pe alte tărâmuri, se datorează doar fluidului magic ce i-a legat pe vecie. Rămân unul în altul scrijeliți pe piele, scrijeliți în inimile și gândurile lor. Oricâte cuvinte ar mai fi avut să-și spună, înțelesurile lor nu se pierd cu timpul, ci capătă noi însușiri: completarea, permanența, indestructibila legare. Veșnicia! „În visul copilului” - da, copilul este primul care recepționează corect
INVITAŢIE LA LANSARE DE CARTE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1479350844.html [Corola-blog/BlogPost/344782_a_346111]
-
până la nebunie mai e puțin dacă sunt cine sunt în fiecare zi altul în mine se naște învață să te iubească cu nume fără nume moare subit doar urmele tale rămân intacte precum tălpile dinozaurilor în memoria pământului cuvintele mele scrijelite pe un pian fără coadă la mântuire nu ai acces tu spui că am mai trăit că o vom face din nou timpul e doar un zid de mătase roșie în ochiul lui dumnezeu te strig alerg mă vărs infinit
AMAZING STORY de PĂPĂRUZ ADRIAN în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 by http://confluente.ro/paparuz_adrian_1493796665.html [Corola-blog/BlogPost/377695_a_379024]
-
compari ești unic la ce bun să te revezi în ochii necruțători ai bufniței n-ai ce vedea grădinile suspendate ale Semiramidei au fost devastate de timp cruzimea anilor este nemăsurată doar oglinzile mai pot suporta priveliștea vieții ruinele trupului scrijelesc cerul călătorii ocolesc locul acesta pustiu hoiturile umblătoare trec strada înrușinate de ele însele când ești singur devii o pradă ușoară în ghearele ascuțite ale gândului îți poți imagina lucruri înspământătoare precum că ți-au murit caiii de pildă parcă
INDIGNĂRI de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1485826745.html [Corola-blog/BlogPost/377431_a_378760]
-
cine-i stăpânul în lume. Aceasta-i măicuța cu privire albastră, Ce-și ține bucătăria sub ie, Și-și poartă prucuțul pe glie Cu ceru-i deasupra fereastră. Maică ce-i face din dragoste scut , Ce viața și-o duce scrijelind doar în lut, Și știe să nalțe rugă fierbinte Să-i crească copilul sănătos și cuminte. Mâna ei vrednică toate le știe, Unde ea umblă locul sfințește Din iubire făcând liturghie În urma ei vezi totul cum crește. În viața lumească
MAMEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mamei.html [Corola-blog/BlogPost/359483_a_360812]
-
drept urmare, aceștia nu au nevoie de o anumită „cheie” necesară decriptării versurilor în sine ori a mesajului cuprins în ele. Pentru autoare se pare că cel mai important este prezența unui „Condei îndrăgostit”, tocmai pentru că acesta, așa cum mărturisește domnia sa, „Îmi scrijelește-n inimă/ ofrande noi pe altarul scrierii/ despre mine, despre tine,/ despre oameni și lucruri,/ despre viață”. În fine, cred că merită menționată aplecarea doamnei Olguța Trifan către evidențierea bucuriilor vieții, altele decât iubirea față de Dumnezeu și de oameni. În
VERSURI IZVORÂTE DIN SUFLET de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Marian_malciu_1403170060.html [Corola-blog/BlogPost/370446_a_371775]
-
jos moscheea musulmană turnul acela atât de subțire ca un fir de zmeu în formă de pălărie mi se părea că aparatul meu e un aspirator de amintiri parcă ele nu mai urcau dând cu ochii de nume și inimi scrijelite pe peretele torsionat o luau în jos pe scări îsi ștergeau cu teamă un pic de praf între covoarele acelea turcești înainte de a-mi produce o mică panică în rucsacul clipelor rămase prizoniere aici aparatul meu de fotografiat nu mai
AMINTIRILE PE SCĂRI de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 by http://confluente.ro/Radu_liviu_dan_1402938287.html [Corola-blog/BlogPost/340925_a_342254]
-
neștiut și compromis, fără țepi și fără strai, bradul însuși prinde grai. Mi se tânguie amarnic, că din cât a fost de falnic, l-au tăiat, l-au sfărâmat, coli de scris au fabricat. Cum roșește alba coală, când o scrijelesc în grabă, scriind slove fără noimă, în loc să-i mai cânt o doină. Falnic brad sărmană coală, tot mai sper să nu te doară, ascuțișul din cuvânt, crivățul din om cărunt. Cu mireasma-ți de tămâie, eu mai sper să reânvie
GÂNDURI ŞI FLORI de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ganduri_si_flori.html [Corola-blog/BlogPost/348269_a_349598]