572 matches
-
de la Paris (făcuse doctoratul la Paris). Cartea scrisă Împreună cu Ralea, Istoria psihologiei (1958), premiată de Academie, este utilizată și astăzi. Era un cercetător cunoscut, apreciat de Ralea, Îi frecventa pe G. Călinescu (care-l transformă În personaj de roman În Scrinul negru), pe academicienii Vianu, Oțetea și Rosetti, era prieten cu Păstorel teodoreanu și Demostene Botez, Îl vizita pe doctorul Georgiade (care făcuse doctoratul la Paris și era prețuit de cei mai importanți psihologi francezi - Janet, Piăron și Wallon) la Biblioteca
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Dromichet. Semnul nemuririi, București, 1988; Eminescu. Limbajul simbolic, București, 1989; Cărbune și diamant, București, 1990; Istoria literaturii române. Note de curs , I-IV, București, 1990-1992; Apocalips, București, 1991; Naturi catilinare, București, 1997; Venirea Androginului, București, 1998; Casa rândunelelor, București, 1998; Scrinul amintirilor, București, 1998; Ondina, București, 1998. Antologii, ediții: Din presa literară românească a secolului XIX, pref. Romul Munteanu, București, 1967 (în colaborare cu Georgeta Rădulescu-Dulgheru); Samson Bodnărescu, Scrieri, pref. edit., București, 1968 (în colaborare cu Paul Lăzărescu); Camil Petrescu, Teze
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288792_a_290121]
-
Țara de piatră și alte povestiri], Varșovia, 1956; Ion Creangă, Wspomnienia z dzieciństwa [Amintiri din copilărie], Varșovia, 1960, Zloty most [Povestea porcului], Varșovia, 1973; Eugen Barbu, Szosa pólnocna [Șoseaua Nordului], Varșovia, 1961, Książę [Princepele], Varșovia, 1979; G. Călinescu, Czarna komoda [Scrinul negru], Varșovia, 1962, Biedny Ioanide [Bietul Ioanide], Varșovia, 1973, Poeta milości [Viața lui Mihai Eminescu], Varșovia, 1977; Al. I. Ștefănescu, Nie biegaj samotnie po deszczu [Să nu alergi singur prin ploaie], Varșovia, 1963; Mateiu I. Caragiale, Fanfaroni ze Starego Dworu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285735_a_287064]
-
de forme, animalul le oferă artiștilor sau artizanilor științei, fanteziei lor unele părți din trupul lui, mai ales picioarele (de leu, de cerb îndeosebi), care devin suporturi solide, pe cât de originale, pe atât de fiabile, pentru piese de mobilier, dulapuri, scrinuri sau fotolii. Esențiale, metaforice, labele animalelor devin o trambulină foarte sigură, eficace, pentru imaginația noastră. A vedea o parte a animalului (una dintre părțile lui detașate, fie și urma lui), este, într-adevăr, în anumite condiții, a-l vedea întreg
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
ochi, Andrei purta acum lumina zilelor de mai, în care o cunoscuse; în mână, căldura mânei ei. O purta în inimă, pe buze. Își lăsa capul, închise ochii și o văzu alături (s.n.). O avea în suflet ca într-un scrin de catifea". Reveria erotică din preambulul romanului impune suspendarea contactului cu lumea din jur, pentru că numai în absență femeia trădătoare devine cu adevărat o "icoană", spre satisfacția amantului visător căruia i se oferă prilejul de a trăi încă o dată trecutul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
și un evantai. Cei japonezi erau inițiați după 50 de ani prin botez cu apă de la cinci izvoare și mai primeau o roată și o scoică, la creștini tunsoarea și veșmintele sacerdotale, la șamani un ceas magic, o tobă, un scrin decorat cu motive solare și lunare. Ritualurile de căsătorie nu sunt universale, având diverse cerințe ce includ baia ceremonială la greci, inele metalice pe deget la evrei, zoroastrieni, perși, romani și creștinătate, un văl al miresei portocaliu în Roma și
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
1954, Dacă toate acestea fi-vor uitate, 12/1957), George Lesnea, Mircea Micu, Mihai Negulescu, Simion Stolnicu, Corneliu Sturzu, G. Tutoveanu (Vouă celor tineri, 1/1956), N. Țațomir, N. Tăutu, Haralambie Țugui, Horia Zilieru. Este găzduită proză de G. Călinescu (Scrinul negru, fragment, 2/1958), Ion Istrati, Ion Grecea, Ion Lăncrănjan, Mihail Sadoveanu (Nada florilor, fragment, 10/1955), George Bălăiță, Ștefan Bănulescu, Eugen Barbu, Eusebiu Camilar, Mircea Radu Iacoban, Aurel Mihale, Traian Coșovei, N. Țic, V. Voiculescu (Zahei orbul, fragment, 1
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287490_a_288819]
-
ipostaza rebreniană a epicului (nici aici nu lipsesc formulările care se rețin: „contemporan ca om cu Proust și Gide”, Liviu Rebreanu ar fi, în plan literar, „contemporan cu Tolstoi și Zola”) și cea călinesciană (sunt analizate romanele Bietul Ioanide și Scrinul negru, pe fundalul conceptului structurat de criticul și istoricul literar), în fine, un substanțial studiu se referă la jurnal și la romanul diaristic, într-un demers care trece de la Benjamin Constant și C. A. Rosetti la Paul Valéry, André Gide
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289904_a_291233]
-
André Gide, Anton Holban și M. Blecher. Împinsă până la cult, admirația pentru personalitatea și opera lui G. Călinescu se va materializa și în alte inițiative documentare, exegetice sau memorialistice. Cea mai importantă e un foarte acribios excurs privitor la „dosarul” Scrinului negru, care alcătuiește, împreună cu materialele de arhivă, un tom impunător, indispensabil oricui se interesează de laboratorul romancierului. Ordonând cronologic și tematic „fișele de lucru” din cele câteva faze / variante ale romanului, Ș. urmărește lungul drum de la documentul brut la absorbirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289904_a_291233]
-
brut la absorbirea lui în ficțiune, în termenii înscriși de G. Călinescu pe coperta dosarului: de la „documentația materială” la „personajele imaginare”. Cercetarea va fi reluată în cartea G. Călinescu sau „Seriozitatea glumei estetice” (1996), unde sunt reunite, pe lângă studiul despre Scrinul negru, evocări ale profesorului și directorului de institut, precum și câteva sinteze monografice despre opera lui de romancier, critic și istoric literar și despre călătoriile în Grecia, Franța și Italia. Expozeurile despre aceste călătorii, grupate în ultima secțiune a cărții, se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289904_a_291233]
-
Ediții: Mihail Sebastian, Întâlniri cu teatrul, introd. edit., București, 1969, Eseuri. Cronici. Memorial, pref. edit., București, 1972, Opere, I, pref. edit., București, 1994, Jurnal de epocă, introd. edit., București, 2002; Ion Călugăru, Paradisul statistic, pref. edit., București, 1971; G. Călinescu, Scrinul negru și Dosarul „Scrinului negru”, I-II, introd. edit., București, 1977. Traduceri: Jean-Pierre Richard, Poezie și profunzime, pref. Mircea Martin, București, 1974; Alexandre Dumas, Fiul condamnatului, postfața trad., București, 1994, Horoscopul, postfața trad., București, 1994; N. I. Herescu, Agonie fără moarte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289904_a_291233]
-
cu teatrul, introd. edit., București, 1969, Eseuri. Cronici. Memorial, pref. edit., București, 1972, Opere, I, pref. edit., București, 1994, Jurnal de epocă, introd. edit., București, 2002; Ion Călugăru, Paradisul statistic, pref. edit., București, 1971; G. Călinescu, Scrinul negru și Dosarul „Scrinului negru”, I-II, introd. edit., București, 1977. Traduceri: Jean-Pierre Richard, Poezie și profunzime, pref. Mircea Martin, București, 1974; Alexandre Dumas, Fiul condamnatului, postfața trad., București, 1994, Horoscopul, postfața trad., București, 1994; N. I. Herescu, Agonie fără moarte, I-II, postfață Nicolae
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289904_a_291233]
-
Bunicii însă nu au vrut să renunțe cu nici un chip la copil, mai ales la fetița drăgălașa care a fost ultimul lor copil. Nașa mamei i-a dăruit la plecare mobila dintr-o cameră de la Tecuci compusă din șifonier, scrin și un pat cu tăblii de metal pictate care nu mai este acum. Din păcate timpul le-a deteriorat iremediabil pentru că noi n-am știut valoarea lor și timpurile care au trecut au fost așa cum au fost. Acum doi ani
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
tăblii de metal pictate care nu mai este acum. Din păcate timpul le-a deteriorat iremediabil pentru că noi n-am știut valoarea lor și timpurile care au trecut au fost așa cum au fost. Acum doi ani însă, am văzut un scrin ca al nostru într-un magazin de antichități din Cracovia. M-am uitat îndelung la acea piesă și colecționarul mi-a spus că fusese adus din Franța și este o piesă de Art Nouveau. Eu i-am replicat însă că
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
una asemănătoare și nu prea cred să fie Art Nouveau. Cum să fie așa un obiect mai ales într-o casă simplă din Tecuci, din Romania. Mirarea mi-a fost și mai mare când, după câteva luni, am văzut un scrin asemănător la deschiderea unui magazin select de parfumuri și bijuterii din București. Și acolo se spunea că acel obiect de mobilier este o piesă adusă dintr-un magazin de antichități din străinătate și este Art Nouveau. De multe ori, stând
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Singer este în bună stare la aproape 100 de ani, în ciuda faptului că partea metalică a mașinii a fost și îngropată în pământ ca să nu fie confiscată de securitate!!!. Următoarea cameră era cea în care dormeau băieții, care conținea și scrinul despre care am vorbit. Ultima cameră era o cameră mai mare în care avusese loc petrecerea de botez după venirea mea pe lume. In curte, mai departe de casă aveam bucătăria de vară. In fața bucătăriei se afla beciul; intrarea
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
în mers. Pe umerii sacoului erau cusute două bucăți de sac gros, în vederea, fără îndoială, de a feri haina de eroziune la ridicarea greutăților și de a sluji totodată ca un soi de perne de amortizare a izbiturilor. (G. Călinescu, Scrinul negru) Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text: 1. Numește câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: mormane și uzate. 2. Explică rolul cratimei în secvența: cu câteun gumilastic. 3. Construiește
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și după plenara din aprilie 1960 a Comitetului Uniunii Scriitorilor ori a numerelor tematice ocazionate de pregătirea celui de al III-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român, Eugen Simion glosează în mai multe numere (începând cu 46/1960) Despre tipologia „Scrinului negru”; la rubrica „Tineri poeți” Matei Călinescu îl prezintă pe Nichita Stănescu, despre care afirmă că este „unul dintre cei mai talentați tineri poeți” (39/1960), iar Paul Georgescu face o cronică elogioasă la placheta aceluiași Nichita Stănescu, Sensul iubirii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
Istoria literaturii române de la origini până în prezent (1941); Istoria literaturii române. Compendiu (1945); Impresii asupra literaturii spaniole (1946); Universul poeziei (1947); Trei nuvele (1949); Bietul Ioanide (1953); Nicolae Filimon (1959); Gr. M. Alecsandrescu (1962); Lauda lucrurilor (1963); Cronicile optimistului (1964); Scrinul negru (1965); Teatru (1965); Estetica basmului (1965); Vasile Alecsandri (1965); Opere, I-XVII (1965-1983); Ulysse (1967); Gâlceava înțeleptului cu lumea. Pseudojurnal de moralist (1927-1949); Cronici literare și recenzii (1927-1933), vol. I-II (1991-1992). Istoria literaturii române de la origini până în prezent
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a jertfit-o pe Ana, Ioanide, retras în lumea artei, și-a pierdut cei doi copii, implicați într-o mișcare cu caracter fascist. Membrii grupării își află în bazilica lui, loc de închinăciune, ceea ce sugerează confuzia valorilor. Ultimul roman, intitulat Scrinul negru, prezintă viața unei femei de lume, a lui Caty Zănoagă. Frumoasă, zburdalnică, atrasă de lux, aceasta caută bărbați cu poziție socială deosebită. Ea nu ezită nici o clipă în relația cu fiul unui fost prim-ministru, diplomat Gigi Ciocârlan, care
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Națională. Ea vinde, cumpără, speculează, recurge la troc, evită să strângă bani în numerar, de frica stabilizării. Nu-și pune problema pentru ce trăiește și viața acesteia este de o iraționalitate absolută. Este exponenta unei categorii sociale aflate în declin. Scrinul negru e un roman flaubertian, cu aspect baroc. Criticul susținea, în spirit clasicizant, căutarea performanțelor, a universalului. În Cartea nunții singurul eveniment notabil era căsătoria lui Jim, profesor universitar, cu Vera. Enigma Otiliei e un roman de tip balzacian, cu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
care devine un fel de schemă universală, și pe care am întâlnit-o și la Balzac. Enigma Otiliei este și un roman de critică socială a familiei burgheze, a lumii banului... Regăsim ideea paternității și în romanele Bietul Ioanide și Scrinul negru. Enigma Otiliei Romanul Enigma Otiliei este construit pe mai multe planuri, autorul dovedind că este un excepțional creator epic. El a conturat tipuri psihologice viabile în ficțiune. "Deslușim în creația sa impresia de realism, existența unui personaj-narator (Sima Felix
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și legende”, cu episoade extraordinare, figuri simbolice, momente gastronomice și mondene (la Capșa) sau de cultură. Moartea boxerului (1978), volum de povestiri polițiste, ca și Pasagera (1989), are drept protagonist un milițian, fost sportiv de performanță, „căzut la datorie”. Din scrinurile regilor (1979) urmărește destinul familiei de Hohenzollern, cu fapte „secrete”, într-un roman-document despre iubirile ascunse ale reginelor, contraspionaj, aventuri etc., unde episoadele prelucrează materiale din arhive și epistole. Port dunărean (1964) și Din Legendele Dunării (1982) reunesc crâmpeie reale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
seară, București, 1964; Port dunărean, București, 1964; Răgaz, București, 1965; Sub temelii, București, 1968; Diana, București, 1969; Frumoasele garnizoanei, București, 1969; Podul de foc, București, 1975; București, oraș de vis și de dor, București, 1977; Moartea boxerului, București, 1978; Din scrinurile regilor, Iași, 1979; Nuntă cu sănii, București, 1980; Din legendele Dunării, București, 1982; Corabia mistuită, București, 1983; Brelocuri, București, 1985; Zori în ceață, București, 1985; Pasagera, București, 1989. Repere bibliografice: Gabriel Dimisianu, „Microbuzul de seară”, GL, 1965, 4; Gabriela Adamesțeanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
al „luminii regăsite”, al „vieții ce freamătă În seve”, Într-o atmosferă eterată În care peisajul se muzicalizează, topindu-se În pure reverberații de sunet și culoare: Odaie cu arome a unui han În munte Soarele, naftalină, În rufele din scrinuri, Cu brazi ce-și trec lumina În cerc ca niște unde Ecourile, butii pleznind de-atîtea vinuri, Sau aurora clopot de var În căni cu lapte, Culori, zvonuri clătite cu-odihna În cerdac, Umed și bun pămîntul cu aburii În șoapte
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]