372 matches
-
Termenul de etapă care consemnează evoluția banilor este relativ, având doar o importanță istorică, În economia contemporană, categoria sau noțiunea generică de bani incluzând banii de hârtie, biletele de bancă sau bancnotele, moneda metalică divizionară, banii de cont sau moneda scripturală, banii electronici, precum și alte instrumente de plată și credit. 2.1.1. Masa monetară și puterea de cumpărare a banilor Imaginea banilor se reflectă, În general, sub formă de bancnote și monede, care formează categoria economică denumită numerar (cash). Însă
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
Emisiune) sau Banca Națională a statului respectiv, utilizându-se În acest sens două metode principale de ajustare (reglare), astfel: • emisiunea sau retragerea de numerar, de Banca Centrală; • crearea sau retragerea de băncile comerciale a cantităților de bani de cont (monedă scripturală). 1) Emisiunea sau retragerea de numerar de Banca Centrală a) Emisiunea monetară sau emisiunea de bani de Banca Centrală se face În următoarele condiții (situații): • pentru acoperirea nevoilor suplimentare de bani, atunci când crește volumul de bunuri materiale și servicii din
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
În situația când există un excedent bugetar, respectiv veniturile publice (ale statului) depășesc cheltuielile publice; • atunci când se acordă agenților economici monedă străină (valută), În schimbul monedei naționale. 2) Crearea sau retragerea de băncile comerciale a cantităților de bani de cont (monedei scripturale), respectiv modificarea masei monetare sub formă scripturală, poate fi realizată de orice bancă comercială, prin creșterea sau diminuarea volumului creditelor pe care le acordă. Dacă masa monetară dintr-o economie națională este mai mare decât cantitatea de bunuri materiale și
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
respectiv veniturile publice (ale statului) depășesc cheltuielile publice; • atunci când se acordă agenților economici monedă străină (valută), În schimbul monedei naționale. 2) Crearea sau retragerea de băncile comerciale a cantităților de bani de cont (monedei scripturale), respectiv modificarea masei monetare sub formă scripturală, poate fi realizată de orice bancă comercială, prin creșterea sau diminuarea volumului creditelor pe care le acordă. Dacă masa monetară dintr-o economie națională este mai mare decât cantitatea de bunuri materiale și servicii de pe piața economiei respective, apare fenomenul
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
footnote>. Oferta de bancnote și monedă divizionară este realizată și controlată de Banca Centrală sau Banca de Emisiune, procedeul fiind cunoscut sub denumirea de emisiune monetară. Băncile comerciale, prin crearea de depozite și acordarea de credite, creează monedă de cont (scripturală) sau bani de cont, care se constituie În oferta de monedă. Trezoreria statului creează, la rândul ei, monedă prin virările pe care le efectuează din conturile bugetare În conturile bancare, respectiv, prin Împrumuturile contractate de la băncile comerciale, prin emiterea și
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
un cont bancar (depozit), suma de 1.000 de lei. Din punctul de vedere al deponentului, acesta dispune de aceeași sumă de bani, numai că i-a transformat din bani numerar (bancnote și monedă divizionară) În bani de cont (monedă scripturală), scopul operațiunii fiind o mai bună siguranță a banilor și desigur, obținerea unui profit sub formă de dobândă. Această operațiune se va reflecta În bilanțul băncii comerciale astfel. Într-o primă abordare, această operațiune a cauzat următoarele efecte: • 1.000
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
Într-o primă abordare, această operațiune a cauzat următoarele efecte: • 1.000 de unități monetare În numerar, aflate În circulație (la client), s-au transformat În depozit bancar (la banca comercială); • În sistemul bancar s-a creat o masă monetară scripturală de 1.000 de unități monetare (u.m.). Sistemul bancar (banca comercială), bazându-se pe regula că nu toți clienții Își vor retrage depunerile În același timp, Își constituie o rezervă În numerar, conform Regulamentului Băncii Centrale (să presupunem 10%), pentru
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
și loviturile la Bursă. VOCEA VIEȚII " În fond, toate acestea de fapt nu prea contează. Destul de puțin, atît cît va supraviețui ceea ce este esențial: scrierea ca temelie. Destul de puțin, atît cît, în marele conflict care opune forma orală și forma scripturală a comunicării între ființele omenești, cea dintîi, de secole refulată și surclasată progresiv de cea de-a doua, să nu-și revină și, din acest motiv, să nu amenințe ceea ce poate fi numit, fără exagerare, progresul civilizației noastre. Progres legat
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
confruntărilor de sine” și în problema dificilă a devenirii ferite de trădare, I. este o figură inedită în spațiul scrisului românesc. Cititorul are șansa - relativ rară - a asistării sale asidue de către autorul însuși, „cicerone” pedant, exigent, lucid în propriul teritoriu scriptural. Permanentul, neobositul dialog cu sine și cu ceilalți „înscenează” marile teme ale culturii, le transformă în colocvii dramatice, tensionate, „dramatizate”, în provocări. Nevoia de certitudine, de sistem și echilibru a dascălului prin vocație este secondată de neastâmpărul gânditorului fascinat de
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
așadar nu un mod creator de existență, ci subzistența, supraviețuirea fizică, desfășurată În unghiul (orb, cel mai adesea) În care Își trăiește trupul precaritatea, acest tip de rezistență s-a prezervat În Însemnările personale ale scriitorilor. Parte a unei Îndeletniciri scripturale curente (a lua note după realitatea imediată), aceste discursuri n-au vizat În epocă un public (străine le-au rămas, de altfel, și formele de circulație clandestină, dar au scontat, În schimb, pe un ipotetic cititor din viitorime) și nici un
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
din țară Într-o vizită turistică, agenda personală, păstrată În geanta de pe umăr; la Întoarcerea din călătorie Își pierde postul de ziarist, fiind mutată la secția de documentare, și i se retrage dreptul de semnătură În presă. Pentru același delict scriptural (e adevărat, de mult mai mari proporții, Întrucât e vorba de un jurnal de peste 30.000 de pagini, Întins pe durata mai multor decenii), inginerul Gherghe Ursu plătește - ca În plin stalinism - cu viața, fiind arestat și omorât În bătaie
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
instituțională târzie, ce reliefează trăsături În consecință centralizante, discriminatorii și exclusiviste puternice, militând pentru afirmarea unui ideal de unitate culturală modernă. Unitatea culturală românească premodernă conferită de limbă și credința religioasă, de o cultură a oralității mai ales, În comparație cu una scripturală, a fost preluată de statalitate, de unde accentul uneori exclusiv pragmatic dat de acest factor asupra centralizării culturale Înțelese ca „unitate”. Altfel spus, confuzia uneori voită care se face Între unitate și centralizare culturală a permis controlul diversității culturale, respectiv restrângerea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În evaluarea teoriilor culturale, dizolvând esențialismul unor modele culturale autarhice și a unor indivizi reprezentativi ori generici pentru aceste modele, În genul popular În epocă al lui Hermann Keyserling 2. Studiile despre imaginar vorbesc despre „invenție” mai ales În cultura scripturală a hărții, ori cea a reprezentării trecutului În muzeu, ori În cea imagologică a recensământului 3, În invenția imagologică a unor părți a Europei 4 ori a unor „etno-peisaje”5. Am menționat doar câteva surse pentru a semnala că viziunea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
jubiliară a Sfântului Sinod, „diortosită” de Bartolomeu Anania, în 2001. Apariția Bibliei de la București coincide cu maturizarea limbii române. Difuzată masiv prin tipar, răspunzând exigențelor vorbitorilor de limbă română din toate părțile teritoriului românesc, cartea a însemnat, totodată, ieșirea textului scriptural din preocupările nemijlocite ale scriitorilor români. Chiar autorii de omilii, cum este Antim Ivireanul, acordă o mai mică importanță textuală pericopei evanghelice propriu-zise, rareori citată în textul oratoric, și o mult mai mare atenție creației omiletice originale. Traducerile ulterioare ale
BIBLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
ritm și rimă trădând alienarea ființei poetice. S. nu aglomerează discursul critic cu pedante disecări de text, ci doar înlesnește o „cuprindere” a operelor cu ajutorul „figurilor”, detectate folosindu-se îndeosebi de teoria literară franceză postbelică. Interesat mai ales de condiția scripturală, el se mișcă dezinvolt printre concepte și citate și își distribuie eseurile oarecum tematic în jurul discuțiilor ce țin de starea creatoare. Astfel, memorialistica este văzută, în contextul anilor ’90 ai secolului al XX-lea, ca o formă de ieșire din
SPIRIDON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289832_a_291161]
-
sugerând astfel ipoteza unui continuum „texistențial”. Coloana vertebrală a narațiunii romanești - intriga amoroasă - rămâne neschimbată în Vară târzie (1985), un text „despre iubiri în vremuri de pace și război”, dar subiectul se desfășoară acum pe mai multe paliere temporale și scripturale. Scoțând la înaintare artileria grea a textualismului - distorsionarea fabulei, metatextul, punerea în abis, proliferarea centripetă a semnificațiilor etc.-, S. compune o epică arborescentă în care geometria discursului își subordonează iarăși anarhia vieții. Deși relevă o modificare a perspectivei, cărțile de după
STAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289856_a_291185]
-
fie supusă” și care poate fi ignorată, căci ea - spune Duby - era instalată în „interior”, al „casei”, al „familiei”, oricum nu într-un „public” aflat la vedere) rămânând în spațiul românesc al Veacului de Mijloc și cercetând prezența femeilor în scriptural. Am luat ca obiect al investigației doar două cărți de istorie consacrate duratei lungi: Istoriia țărăi Rumânești de când au descălecat pravoslavnicii creștini (zisă și Letopisețul Cantacuzinesc) - carte în care sunt adunate nu doar patru veacuri de istorie (cronica începe cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dispunerea textului și principiul de ordonare ales, lucrările lexicografice sau enciclopedice „serioase”: cuprinde nume de persoane, ordonate alfabetic și însoțite, fiecare, de o fișă caracterologică pretins „tipică” pentru purtătorii acelor nume. Procedeul permite desfășurarea neîngrădită a fanteziei, subiectivității, ironiei, „travaliului scriptural”. „Fișele” sau „articolele” pseudodicționarului pot avea de la câteva cuvinte (uneori simpla semnalare a prezenței în cartea de telefon a numelui, bizar, la care se referă) până la mai multe pagini de text (e vorba, atunci, de schițe sau adevărate nuvele, a
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
a biografiei ș.a.m.d.), aceleași trăsături esențiale, atât în ce privește construcția și tehnicile, cât și sensul global. Criticii au semnalat, cvasiunanim, predominanța discursului ironic, burlesc, parodic, afectat livresc și erudit (cu subtext ludic), ingeniozitatea tehnicii narative (se întâlnesc adevărate broderii scripturale, cascade de „sertare” narative, deschise fie prin „punere în abis”, fie „în paralel” față de textul principal, performanțe de jonglerie în materie de atribuiri succesive sau alternative ale secvențelor unor naratori diferiți, exploatarea virtuților polifoniei, dezbaterii și dialogului, recursul la digresiune
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
lui P. sunt dotate cu un bogat corp de note, hipererudite și ludice deopotrivă, asemănătoare într-o oarecare măsură celor din Țiganiada lui Ion Budai-Deleanu. În pofida diversității tematice, dat fiind că energia stilului primează asupra fondului, iar stilul și strategiile scripturale, atuuri forte, sunt menținute statornic pe aceleași coordonate, indiferent de subiectul abordat, textele sunt foarte asemănătoare între ele, marcate de o monotonie a petulanței giumbușlucare. Mai mult ori mai puțin autoficțiuni, au statut de pagini de jurnal condensat ori de
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
un copil răutăcios/ strappando i pesci/ despărțindu-i/ în fâșii fără formă/ e nevoie de foarte multe cuvinte/ pentru a descrie cu ce se ocupă el/ de aceea stau și înconjur/ cu gard viu această imagine”. Ce-i drept, aluziile scripturale devin uneori excedentare, transformând poemele în versete teoretizante inabil camuflate: „Textul fiind singurul rezultat/ (fie și provizoriu) al unui act de creație literară/ ne rămâne să-i cercetăm dârele/ în absența subiectului/ care a fost fie dat dispărut/ în furtună
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, e surprinsă, urmărită, învederată și explicitată la nivelul categoriilor naratologice și poetice, al ideologiei și viziunii, al tehnicilor și convențiilor definitorii (convenția de oralitate și convenția scripturii), al esteticii și practicii scripturale implicite. În cadrul tratării analitice se fac referiri la un mare număr de autori din toate literaturile europene importante, iar când contextul o permite, și din literatura română, pagini interesante fiind consacrate lui N. Filimon. Dar despre marii scriitori sunt inserțiate
OLTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288527_a_289856]
-
atenția criticii. Aventuri într-o curte interioară este una dintre cele mai bune cărți de proză de la sfârșitul anilor ’70. N. este familiarizat cu semiologia și cu ultimele achiziții literare europene, are imaginație și strunește bine o seamă de procedee scripturale. Excelent observator, își focalizează discursul îndeosebi asupra a două categorii sociale: noua „intelighență” (studenți, candidați la admitere, absolvenți feneanți sau în căutare de expediente) și lumea „pălăriilor cenușii”, alcătuită din muncitori navetiști, o umanitate care țâșnește din pendularea haotică între
NEDELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288398_a_289727]
-
realizeze, fiecare prin datele ei temperamentale, cuplul cu un partener ideal. „Vămile iubirii” fiind numeroase și repetabile, la capătul unor istorii erotice paralele se consemnează eșecul tentativei de atingere a absolutului în dragoste. Doar Scriitorul ar putea închipui, prin mecanica scripturalului, cuplul exemplar în „cartea-femeie” - o carte care nu își poate găsi modelul decât prin apelul la „prototipul irealizabil” al femeii ideale. Ar fi de reținut motoul atribuit unui Anonim: „Nu citiți cărți de dragoste. Iubiți-vă! Cea mai frumoasă carte
PARASCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288688_a_290017]
-
sau pe eseistul Petru Creția în Norii ș.a. Odată cu volumul Textualism și autenticitate, concepția textualistă a criticului depășește nivelul tehnicist al anilor ’80 (sub influența modelului tel-quelist): va miza acum pe ideea de autenticitate și pe dimensiunea existențială a actului scriptural. Poeticitate românească postbelică (2000; Premiul Uniunii Scriitorilor) continuă acest demers, oferind o încercare de sinteză asupra poeziei românești postbelice, văzută din punctul de vedere al succesiunii „generațiilor de creație” și urmărind „momentele de ruptură” în evoluția ideii de poeticitate. Și
MINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288152_a_289481]