6,083 matches
-
bun s-o mai scol pe mama? Am niciodată în camera aceea . Avea învelește la loc, să transpir. Nu-mi speriat-o destul atunci când m-am de toate fata în palat, dar acolo, nu place să transpir, dar îndur. Îmi sculat și i-am spus: Mi-a amorțit trebuia să intre niciodată. bag și capul sub plapumă, mâna dreaptă... Dormisem pe ea Înțelepciune? Teamă? Niciodată? abur indu-mă cu respira ț ia cuprinsă de febră. Și mama știa Asta e tot
Febră. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_78]
-
t e l a î n d e m â n ă , bine dau pagina. Să trecem dar meticulozitate, exagerată, poate peste ... Ce citesc? Nu-i nici o * * * este nevoie. carte aici. Păcat. Nu că ar fi prea De ce să mă scol din pat? E Călătoria s-a sfârșit, de toate devreme dar mai puteam să dau Duminică și nu am nimic de făcut. a fost nevoie biologicul și-a pagina. Dacă nu-i, nu-i. S-o facem Că doar nu
Febră. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_78]
-
desfac. Ceva așa la mine? Ți-am spus că eu nu netede, curate, să f ie la strălucește înainte de vreme. Și sunt soare. Uite, dacă aș lumina, îndemână. S-au supus docile. mâinile-mi ard. Desfac înainte. Și m-aș scula chiar acum. Tu nu faci Acum sunt bune de aruncat la parcă mi se aruncă în față lumina. nici un efort. Stai acolo; și gunoi. Aceeași mână le oprește O mare imensă și rece lumină. Sluminezi. Da, mergi, mergi. Eu din
Febră. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_78]
-
aruncă în față lumina. nici un efort. Stai acolo; și gunoi. Aceeași mână le oprește O mare imensă și rece lumină. Sluminezi. Da, mergi, mergi. Eu din drum. Puritate și pete. Mereu o pun la păstrat. Are Geana dreptrebuie să mă scol, să mă îmbrac, împreună. Nimic de aruncat la tate? Are. Lumina trebuie păssă mănânc, ... gunoi. Nu astăzi. Nu, de aceeași trată. Lumina se naște din recele De ce ai pălit? A, nici ție nu-ți mână. Povestea lor, povestea inimii mele
Febră. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_78]
-
lor, povestea inimii mele și-adapă viața-nseplace după-amiaza. Atunci e mâinii, un hohot, o răsuflare. O zi. tată. Lumina e viața boabelor desbine. Mă temeam că ești perfect. Febră. Geana. Febră. Geana. părțite de mâinile ei, ce așteaptă Uite, mă scol și decupez alt tipar. Pun mâna pe ele și suntem iar ca încolțind să iasă din vis. Nu tremura de spaimă în amurg. împreună. 86
Febră. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_78]
-
Marșul parașutelor", adică marșul tuturor femeilor care au fost la un moment dat victime ale mârlanilor. Marșul a vrut să sublinieze faptul că femeia nu este o bucată de carne pe care poți să pui mâna așa, când ți se scoală. Într-o zi așteptând metroul am făcut următorul experiment: pe scări cobora o femeie într-adevăr foarte frumoasă și cu niște forme de invidiat. Am privit în stația de metrou câți bărbați o privesc pe aceea femeie, pentru că a și
Regia unei morţi de geniu. Steve Jobs era deja mort în momentul lansării iPhone 4S () [Corola-journal/Journalistic/25021_a_26346]
-
pentru a-l prinde pe atacator. Animalele au fost rănite cu o arbaletă din care au fost trase o sageți cu cap metallic. Zona în care s-a întâmplat incidentul este în apropierea unei policlinici de copii și a unei scoli, informează. Oamenii din zonă sunt îngroziți de faptul că atacatorul ar fi putut răni din greșeală un copil. Un câine rănit fost dus la un veterinar care a reușit să-i salveze viața. Conform acestuia, patrupedul a fost norocos, pentru că
Mai mulţi câini comunitari au fost vânaţi cu o arbaletă în zona unei şcoli () [Corola-journal/Journalistic/25267_a_26592]
-
fără a-l ironiza sau ridiculiza pe copil.) Adaptarea la programul școlar presupune pe lângă aspectele psihologice și aspecte și deprinderi fizice, referitoare la orele de culcare și sculare, modificate față de vacanță (de multe ori copiii se culcă târziu și se scoală târziu în vacanță). Așa că o adaptare timpurie, cu 2-3 săptămâni înainte este de dorit. Mai ales că oboseala fizică poate atrage oboseală psihică în primele zile de școală.
Cum îi învăţăm o nouă rutină pe copii, pentru începerea şcolii. Părinţii, ghizii micuţilor în ultimele zile de vacanţă () [Corola-journal/Journalistic/25357_a_26682]
-
o impună atenției. Și astăzi, în memoria culturală tot pompieristica aia de Cântare a rămas. Despre colonelul Lăcusteanu cea mai bună pagină de până acum. Dar și două rânduri memorabile ale acestuia: „...așa este soarta noastră a Românilor. Cine se scoală mai de dimineață, acela te ia de păr”. Și o idee interesantă a lui Camil Petrescu, fan al colonelului. O găsesc în Istoria critică, cu care confrunt. Stilistica junimistă, maioresciană, care s-a impus, s-a făcut cu „o sacrificare
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2436_a_3761]
-
puteri, nu s-ar fi oprit din deasupra satelor fără a se opri. Își potoli setea în unda urmărirea salvării ce-l luase pe Constantinidis. unui pârâu. Noaptea nu-și conteni zborul până târziu. Neputința nu și-o ierta. Se sculă într-un târziu și se Se odihni pe creanga unui pom de la marginea îndreptă prin întunericul nopții spre cimitirul unde drumului ce ducea spre locuri neștiute. fusese îngropată „cucoana”. Razele dimineții îl îndemnară la drum. Zbură la fel Simțea că
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_75]
-
jegos de nefamiliști, biserica și cârciuma, cursa de Sighet și tramvaiul 56 din Capitală) se transformă într-o scenă mobilă a performării și destrămării, a suferinței care nu mai încetează și a morții care, de fapt, nu eliberează. Personajele se scoală cu greu, mormăind, din somn și merg prin oraș cu pași împleticiți de băutură. Ori visează că îmbracă o sutană ca să facă, sub ea, tot răul din lume. Înjură când se roagă, bolborosesc, își scrâșnesc dinții, își exersează gâtlejul pentru
Răul nemuritor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2456_a_3781]
-
cu elevii, și să-i încurajeze să iubească limba engleză, să iubească poezia și, poate, la rândul lor, să scrie. Cred că am scris 2-3 cărți de acest fel, acum vreo 25 de ani. Dacă un singur copil dintr-o scoală devine poet, e excelent. Dacă mai mulți copii rămân cu dragostea pentru poezie, iar profesorii lor întâlnesc poeți cu care discută, e cu atât mai bine. În perioada când am scris cărțile, școlile primeau bani ca să invite poeți. Cred că
Interviu cu Alan Brownjohn - Nu sunt un desperado... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2416_a_3741]
-
că de nu, te ducem la electrică și-acolo te scuturăm pînă te omorîm". Da' eu n-am avut putere. Am picat jos. Zice unu': "hai măi să-i băgăm jeratic pe gît". Da' eu n-am putut să mă scol de-acolo. S-o dus la sobă și-o pus pe o lopată jeratic. Eu atîta m-am gîndit: "Doamne, scapă-mă, nu mă omorî!" Și s-o-ntors cu jeraticul și l-o țipat în sobă-napoi. Ș-apoi m-o
Rescrierea istoriei by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/16763_a_18088]
-
omorî!" Și s-o-ntors cu jeraticul și l-o țipat în sobă-napoi. Ș-apoi m-o luat din picioare, unu' de colo ș-unu' de colo și m-o bătut. Și dacă m-o bătut, n-am putut să mă scol. "Scoală-te, f... dumnezeii mă-tii care te-o făcut!" Și-apăi m-o luat de mînuri și m-o sculat și tot mi-o dat picioare și m-o scos afară. Era pe vremea coptului mălaiului. Și prin mălai am
Rescrierea istoriei by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/16763_a_18088]
-
Și s-o-ntors cu jeraticul și l-o țipat în sobă-napoi. Ș-apoi m-o luat din picioare, unu' de colo ș-unu' de colo și m-o bătut. Și dacă m-o bătut, n-am putut să mă scol. "Scoală-te, f... dumnezeii mă-tii care te-o făcut!" Și-apăi m-o luat de mînuri și m-o sculat și tot mi-o dat picioare și m-o scos afară. Era pe vremea coptului mălaiului. Și prin mălai am venit
Rescrierea istoriei by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/16763_a_18088]
-
de colo ș-unu' de colo și m-o bătut. Și dacă m-o bătut, n-am putut să mă scol. "Scoală-te, f... dumnezeii mă-tii care te-o făcut!" Și-apăi m-o luat de mînuri și m-o sculat și tot mi-o dat picioare și m-o scos afară. Era pe vremea coptului mălaiului. Și prin mălai am venit acasă. Tremuram toată de necăjită: i-am dat cuconiței să sugă. Și-o și leșinat cuconița, cum i-am
Rescrierea istoriei by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/16763_a_18088]
-
drept titlu un semn de întrebare: "Unde mor servitorii, valeții,/ cameristele cu care domnii s-au /intersectat în treacăt sau/ de-a foarte lungul vieții?// Unde s-a dus, bunăoară,/ scoțianul lui Kant (care,-n clinci,/ îl ținea să se scoale, zilnic, la cinci),/ să agonizeze și moară?// Unde, valetul de-o viață al dlui de Talleyrand,/ Bastide, cel leal ca un conetabil de Franța,/ dezaprobând mezalianța/ prințului cu madam Grand?// Unde mor, unde mor credincioșii/ ilustrelor case,/ fanaticii fețelor simandicoase
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16794_a_18119]
-
și la răscrucea de la Buleta, urcau dealul Ocnelor mari unde, din vărful dealului se vedea cum arde sonda. Unul din motivele pentru care plecau așa de devreme era și că aici opreau caii să se odihnească în timp ce pe mine mă sculau să văd spectacolul. Caii ar fi preferat să meargă prin Govora căci la poalele dealului Groșet (Județul Vâlcea fiind bogat în dealuri și văi) era o fântână cu apă sarată că mă întreb cum de o puteau bea oamenii, că
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
acoperită cu iarbă și troscot moale sub tălpi, iar la masă erau mulți oameni necunoscuți, eu stăteam între ei, în fața farfuriilor pline, din care ieșeau aburii mîncărurilor. Dar nu puteam mînca. Numai mă aplecam deasupra farfuriilor și sorbeam aburii. Mă sculam din aceste vise sătul, sătul, cu mirosurile acelea amețitoare în nări"; praznic, vis, visare, halucinație? Vasile Iancu scrie în Prizonierul cea mai originală carte de proză pe care am citit-o în ultimii ani. Vasile Iancu, Prizonierul. Infernul din imperiul
Zile de lagăr? 3322 by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16910_a_18235]
-
și un pui de somn. Am extins canapelele, ne-am învelit cu paltoanele, am stins lumina și până să adormim am privit pe geam splendoarea unei ninsori abundente. Cât om fi dormit, nu ne-am dat seama, dar ne-am sculat îngrijorați că poate am trecut de Cluj. Era ziuă, dar multe nu puteam vedea din cauza ninsorii, iar în tren nu mai era nimeni care să ne dea vreo informație. Când ajungeam în stații, nu puteam citi numele gărilor din cauza ninsorii
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
un spirit rău, ca un zmeu, care intră noaptea pe coș sau horn în casele oamenilor, sub formă de șarpe și cu aparență de flacără și care chinuiește toată noaptea pre femeia ce are lipitură, adecă pre aceea care se scoală dimineața fără puteri, zdrobită de osteneală și cu vinețele pe corp. Femeia, care e cuprinsă de această ființă rea, simte pe tot corpul ei o mare greutate, mușcături, ciupeli și gîdilituri și, din cauza aceasta, apoi, dacă se află în stare
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
glas, un timbru, o inflexiune anume, un ton grav sau, dimpotrivă, plin de spirit ludic. Toți marii noștri actori își au vocile fonotecate la Radio, care, astfel, deține realmente o comoară. Ani de zile, actorii, în ciuda prejudecăților noastre, s-au sculat dimineața devreme, la ora 8 începeau înregistrările pentru ca la 10 să fie la repetiții, fiecare pe la teatrul său. S-a creat o tradiție în acest fel, o datorie morală pe care artiștii au înțeles să o respecte pentru că, în fond
Spre Europa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15910_a_17235]
-
face un interviu pentru revista noastră. Finalul lui m-a obsedat mult timp și cred că poate fi interpretat ca un crochiu verbal al cărui model a fost și este Marcel Iureș. Există pe strada noastră o femeie care se scoală în fiecare dimineață la ora patru și curăță strada. De fiecare dată cînd mă vede îmi spune: "Să fii iubit! Să te bucuri! Să iubești oamenii! Parcă răsare soarele cînd te văd!" Păi, nu mă duc la Hamlet și-l
Oglinda ovală by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15955_a_17280]
-
modest care avea despre creația sa o năstrușnică apreciere penibil suspusă. Apoi Gherea, dar, mai ales, Călinescu, apoi Iorga, Sanielevici, M. Dragomirescu au apreciat cum se cuvine nuvela. Să adaug că editorii descoperă aici o greșeală de lecțiune ("s-a sculat devreme" în loc de "s-a culcat devreme") care s-a perpetuat în toate edițiile, deși în Convorbiri forma era corectă. Greșeala a fost corectată de Paul Zarifopol în ediția sa iar, după el, toți editorii ulteriori, chiar prezentă în ediția completă
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
băieți. Doar nu sînteți la examen. - Unde mai pui că habar n-are de filmele americane, i se plînse Kingsley cu un nechezat posomorît la maximum. Nici măcar n-a stat să vadă Vînătorii de fantome pîn' la capăt. S-a sculat la jumatea filmului și s-a cărat. Terry pufni indignat. - Avalanșa aia de aiureli juvenile și stridente... - Zici că ți-a plăcut? îl întrebă Logan pe Kingsley. - L-am văzut de șapte ori. Mare, ce mai. Mare pîn' la Dumnezeu
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]