211 matches
-
erau grădinile de afară: Herăstrăul vechi, Vila regală, Avedic și Sans souci. Aceasta din urmă era ținută într-o vreme de către Papa Gilet, antreprenorul restaurantului Frascatti, dar avea și prețuri pipărate. De aceea cineva făcuse un joc de cuvinte asupra scumpetei: „On y entre sans souci, on en sort sans six sous“ (Intri fără nici o grijă și ieși fără para chioară). Acestea erau vremurile când cu 3 și 4 lei puteai mânca un prânz bun la orice restaurant de mâna întâi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
foarte rapid În dormitorul ei, desculță, dar duduind repede, deschizând dulapuri și sertare. În cam douăzeci de minute, Îmbrăcată cu lucrurile ei negre simple și purtând o pălărie neagră de pai, era la ușă și-i cerea scrisoarea. Era o scumpete. — Știi unde este? zise Sammler. Ai vorbit cu el? — Nu personal, nu era acolo. Dar stă la Butler Hall, și operatorii de telefon știau totul despre asta. Mănuși, deși seara era caldă. Parfum, destul de mult. Brațe goale. Lui Bruch i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
deschide. — Cercetează și vei găsi! o îndeamnă Matei. —Oaa! Avem de toate. Ciorbă, friptură, garnitură, salată, prăjituri, bere, vin, sucuri, fructe. Sare la Matei, își pune mâinile după gâtul lui și-l sărută cât îi place. Când le-ai adus, scumpete? Unde aranjăm masa? — Unde vrei tu. — În sufragerie că e sărbătoarea noastră. Întâi să ne spălăm și să ne mai revenim după atâta dragoste. —Ha! Ha! Ha! După atâta fericire vom înfuleca la fel ca lupii. S-au spălat, Cecilia
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
căsătorească, în special cu persoane creative, ca logodnicul tău, murmură stânjenită. Personal, n-am nici cea mai mică intenție să mă mărit cu Tommy. Iâh, dezgustător! Mergem să vorbim cu tipul tău? Dumnezeule, uită-te la el, e-așa o scumpete. Betthina porni spre Zach. Am tras-o înapoi și i-am șoptit: —Știi, hm... te superi dacă nu mergem? Nu prea suntem pe aceeași lungime de undă în seara asta. De fapt... el nu prea vorbește cu mine. Îl stresează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Măi, nu fi prost! Nu mă tem de nimic. Pentru mine nu exiști decât tu. Da, știam! - zise plin de convingere Mauricio și, punându-și o mână pe genunchiul Eugeniei, o lăsă acolo. — Trebuie să te hotărăști, Mauricio. — La ce, scumpete, la ce? Cum adică la ce, omule, cum adică la ce? Să ne căsătorim odată! — Și din ce-o să trăim? — Din munca mea, până o să-ți găsești și tu ceva. Din munca ta? — Da, din muzica aia oribilă! — Din munca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
grumazul ei și să le dea de lucru degetelor cu unul din pandantivele iubitei sale. Eugenia îl lăsa. — Uite, Eugenia, ca să te amuzi și dacă ții neapărat, poți să-i faci ochi dulci nătărăului. — Mauricio! — Ai dreptate; nu te supăra, scumpetea mea! - și, strângându-și brațul, își apropie capul de cel al Eugeniei, îi căută buzele cu ale lui, împreunându-și-le, cu ochii închiși, într-un sărut umed, tăcut și lung. — Mauricio! Și-l sărută pe ochi. Nu mai putem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
și dacă o s-o ții tot așa, dacă nu te scuturi de nepăsarea asta, dacă nu faci ceva ca să-ți cauți un loc de muncă și să ne putem căsători, sunt capabilă de orice nebunie. — De ce nebunie? Hai, ia zi, scumpeteo - și-i mângâia gâtul, răsucindu-și pe deget o buclă de la ceafa copilei. — Uite, dacă vrei, ne căsătorim și eu continui să muncesc pentru amândoi. — Și ce-o să zică lumea de mine, cucoană, dacă accept așa ceva? Și ce-mi pasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
de rău? — Da, ne merge rău, foarte rău: Și dacă nu te hotărăști, sunt în stare... — De ce, ia zi? — Să accept sacrificiul lui don Augusto. — Să te măriți cu el? — Nu, asta niciodată! Să-mi recuperez proprietatea. — Păi fă-o, scumpeteo, fă-o! Dacă asta-i soluția și nu alta... Și îndrăznești... Păi nu trebuie să-ndrăznesc! Bietul don Augusto ăsta mi se pare că nu prea e în toate mințile, și de vreme ce are toana asta, nu cred că ar trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
nu alta... Și îndrăznești... Păi nu trebuie să-ndrăznesc! Bietul don Augusto ăsta mi se pare că nu prea e în toate mințile, și de vreme ce are toana asta, nu cred că ar trebui să-l necăjim... Vasăzică tu... Păi sigur, scumpeteo, sigur! — Bărbat, ce mai calea-valea. — Nu chiar cum ai vrea tu, după cum spui. Da’ ia vino-ncoace... — Ei, lasă-mă, Mauricio, ți-am spus de sute de ori să nu fii... Să nu fiu drăgăstos... — Nu, să nu fii... grosolan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
încredere, scutură-te de lene, caută-ți cu adevărat de lucru, și-n rest, știi. Asta că să vedem dacă ai glagore, ei? Vezi că ți-am mai dat și altădată o palmă. — Și ce tare mi-a plăcut! Hai, scumpeteo, mai dă-mi una! Uite-mi obrazul... — Nu mai zi de multe ori... — Hai, curaj! Nu, nu vreau să-ți fac plăcerea asta. — Nici alta? — Ți-am spus să nu fii grosolan. Și-ți repet că dacă nu te grăbești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
chiar pe el la telefon, vrea să te salute. Îmi întinde un mobil cu luminițe aprinse. Total buimacă, îl iau și-l duc la ureche. — Bună, Samantha, aud glasul tărăgănat, de om de afaceri, al lui Daniel. Uite ce e, scumpete, sunt băgat într-o megaafacere. Nu pot să vin. Mă străbate un val de dezamăgire totală. Nu vine nici unul dintre ei ? — Îmi pare foarte rău, păpușă, zice Daniel. Știi cum e. Dar te rog să te distrezi foarte bine cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Ridică fata, o acoperi cu cearșaful, cu macatul, cu ce mai găsise pe pat și o zbugi afară. Țipa deznădăjduită: - Nu muri, prințesa mea! Nu mă lăsa chiar acușica, comoara vieții mele! Cum să mori, regino? Cum să ne lași, scumpetea scumpeților?! Nu vezi că e sărbătoare sfântă, cum să mori, chiparoasa mea?! Aooooleeeuuuu, săriți că mi se moare prințesa, chiar acu’, la mine-n brață! Era în poarta casei, cu fata în brațe, urlând disperată. Girevengu începu și el să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Panther, spun, arătând spre cutia mea. Bunicul e Înnebunit după batoanele energizante de ciocolată Panther, la fel ca toți amicii lui de la clubul de bowling, așa că, de fiecare dată când trec pe la el Îi duc o cutie Întreagă. — Îți mulțumesc, scumpete, spune el radios. Ești o fată foarte bună, Emma. Unde să le pun ? Ne uităm amândoi neajutorați În jur, la camera plină de troace. — Ce-ar fi să le pui acolo, În spatele televizorului ? spune bunicul În cele din urmă. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
N-am nici măcar un șervețel. Doamne, ce jenant ! O să trebuiască să-mi trag nasul, așa cum fac mamele la piesele de Crăciun. Nu mai lipsește decât să mă ridic repede și să fug lângă scenă cu camcorderul și să zic „Bună, scumpetea lu’ mama, fă-i cu mâna lui tati !“ OK. Trebuie să fac eforturi să mă stăpânesc, ca să nu fac cum am făcut mai demult, când am dus-o pe fina mea Amy să vadă Tarzan, desenul animat Disney și, atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Petale-a scuturat, Dar are ceva cu... spinii!? PAȘAPORT EUROPEAN PENTRU BOVINE! Badea Gheorghe zice: Iaca! Nu mă duc să-l scot nici... mort! Să meargă...eurovaca Pentru-a-și scoate... pașaport! DRAGOBETE Soața către Nicolae: Ce cadou îmi dai...scumpete, În dar, azi, de... Dragobete? -Dacă n-ai gătit...bătaie! ANTIUNIONISTUL După ce-ați desființat-o, O dilemă am și-anume: Vreți din nou în...Uniune? Și de ce-am intrat în...N.A.T.O.?! PROSTU-ȘI TAIE SINGUR CREANGA Doamne
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
130, iar consulul francez Lagan, făcând un bilanț al epidemiei, în raportul său adresat generalului Sébastiani, la 25 septembrie/7 octombrie, arăta că holera a provocat mai puține ravagii ca în Moldova, dar a lăsat urme adînci: sate întregi decimate, scumpetea produselor alimentare și împuținarea lor131. La rândul său, marele vornic Barbu Știrbei, în raportul adresat generalului Kiseleff în 1832, asupra stării Țării Românești, după ce a amintit că epidemia de holeră se ivise la hotarul dinspre Moldova la 22 mai/3
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
întîi cu boala ciumei, apoi, după ce s-au tăiat ciuma, la anul, și cu boala holerei. Această boală în toată lumea a străbătut și așa, de aceste cumplite vremi abia am putut isprăvi în cinci ani [rezidirea mănăstirii], fiind și mare scumpete în bucate"136. Apreciatul dascăl, poet și publicist Ion Eliade Rădulescu, totodată director editor al primului ziar românesc apărut la București "Curierul romînesc", unde au fost tipărite atâtea articole despre ucigătoarea molimă, a compus un poem intitulat Hymnu pentru Holera
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
descheia - aripile i s-au ridicat pentru zbor - molateca ramă s-a desprins imediat și a alunecat pe jos, purtată de curentu-i lin. Cu unghii purpurii își mângâia sânii de parcă i-ar fi îmbălsămat cu o pomadă de o scumpete spectrală. — Dar în cele mai bune cărți, John, dezvălui arta de a te iubi pe tine - pe tine însuți, John! Am făcut un pas sau doi împleticindu-mă, dar a fost foarte greu. pentru că adevărata pornografie face aerul cât se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
pământ de-un copil pe bicicletă. I se amputase piciorul drept și-și petrecea acum tot timpul împăturind o eșarfă de mătase în jurul micului ciot, legându-i întruna capetele ca și când ar fi împachetat la infinit un colet. În timpul zilei, această scumpete senilă era mândria infirmierelor, dar noaptea, când nu era prezent nici un vizitator, era umilită cu plosca și ignorată cu nerușinare de cele două infirmiere care croșetau în camera personalului. Sora renunță la dojeni și se întoarse pe călcâie. O femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
mîini bune? tresare Patru Ace, tremurînd de bucurie cu ochii la bila ruletei care poposește pe doișpe roșu. — Să fiu al naibii dacă în primele zile n-am avut senzația că îl prinsesem pe Dumnezeu de un picior, era o scumpete, nu exagerez deloc, nu știa cum să mă mai răsfețe, cum să-mi intre în voie, să-mi mai facă totul pe plac. — Dulcegării de început, zaharicale, momeli, giugiuleli, dă Patru Ace semne să înțeleagă, să știți, dom’ Căpitan, că
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Spectacolul pe care îl pregătii începu. La intrare erau două domnișoare, îmbrăcate deosebit, care primeau invitații la venire și le primeau plicurile cu bani la plecare. Pe scenă eram cei de la balet. Invitații, pe care îi serveau zece chelnerițe cu scumpeturi (caviar, șampanie, șampanele și fursecuri) luară loc . Ringul de dans era acum liber și ochii erau ațintiți asupra noastră. Eu mă simțeam ușoară, mlădioasă, liberă-n vânt și mișcările mele erau de o tandrețe deosebită. Pașii corecți, ținuta impecabilă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
și torța brutală, din sârmă de alamă, a părului proaspăt tuns, dar dezvăluind, din pricina neglijenței, și o bordură albită, cam de un centimetru, la rădăcină, nemaiscufundată în colorant. Vorbi, c-o bună dispoziție cuceritoare, hîțînîndu-și cu umor un picior. - Gabi, scumpete, ce-ai rămas așa, cu capul în buzunar?! Doar n-o să-mi ții acum neprezentați doi domni atât de plini de responsabilitate, de șarmanți și de distinși? - Sânt niște clienți... Par but de bani. Au venit cu un taxi... - Clienți
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
să fie cărat prin grădină „merchea” de către fetele Ochenoaiei, să facă plimbări cu „mașina” prin Hotar o ladă de campanie.... Ce mai, Va era mereu centrul atenției iar bunică-sa era plină de fericire și se mândrea peste tot cu scumpetea sa de nepoțel deși, nouri negri se adunau pe cerul sufletului ei de femeie puternică și frumoasă peste care trecuse atâtea necazuri dintre cele mai grele. Victor Olaru era cercetat de noile organe În legătură cu modul de comportare față de orânduirea ce
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
să iasă pe ușă. ― Mulțumesc, dar aș fi mâncat mai tihnit dacă ai fi rămas lângă mine. ― Nu știi cât de mult vreau să pot face acest lucru, dar... ― Dar ce? ― Nu putem trece peste porunca părintelui... ― Atunci, noapte bună, scumpete. ― Îți doresc din suflet somn ușor, dragule. Aceste vorbe le-a spus pe când închidea ușa în urma ei... Pentru o clipă, totul în jurul meu a devenit un gol imens... A fost nevoie să-mi adun gândurile și să le pun la
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mare, dar aducătoare de belele. O gură de operă, mi-am spus, mare și plăcută. Am început să mă pricep la fețe. Primul pas e să vezi. — Păi, am greșit drumul, am zis. Și n-am zăbovit mult acolo. — O, scumpete. Îmi aruncă un zâmbet dur. — Uită-te la el. De obicei nu acceptăm animale de companie. Lui John - John e soțul meu - nu-i plac animalele, dar nici nu te putem trimite înapoi în ploaie, nu? Ultima parte nu mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]