403 matches
-
dară răul... desfrânarea și minciuna. Pune cumpătarea vieții mai presus de orice gând. Nu sări peste vreo treaptă, urcă-ncet și doar la rând. Ia aminte, că trecutul vine repede din urmă Cu greșelile făcute... și prin gânduri ne mai scurmă Cu-ntrebări ce nu mai iartă. Zbiară-n gândul ațipit Întrebări pe care viața, când le-a pus, le-am ocolit. Azi am vrea să fim acolo să le punem un răspuns, Dar e timpul prea departe și trecutul le-
SĂ NU FIE PREA TÂRZIU... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356666_a_357995]
-
aud în val bătrân clocotitor Strigătul din ape verzi declamator: Eu sunt Oceanul -Planetar Unicul, vă sunt, acționar, „Eu sunt Alfa și Omega Cel dintâi și cel din urmă” Mă-ngân seara cu neantul Ziua soarele cu raza lui mă scurmă Apa mea e plină noaptea de scântei și am rămas un loc de promenadă pentru zei. 03-07-12 Referință Bibliografică: VORBINDU-NE OCEANUL / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 549, Anul II, 02 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
VORBINDU-NE OCEANUL de STELIAN PLATON în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356716_a_358045]
-
limitări, care trag în jos, frângând dorința de zbor. Manuela Cerasela Jerlăianu pune pe tapet tocmai aceste temeri, dar oferă și suficiente motive de a le depăși: viața e frumoasă, cerul e aproape, iubirea e lângă noi, chiar dacă Ghearele morții scurmă. Catrenele de final ale volumului, cu titluri surprinzătoare, readuc în atenție toate aceste lucruri: Împletesc gândirea, să pot purcede Înspre armonie, cu Chip de Înger, dar Mă trezește visul, Din cântec, furând Amintirile, din Inima amintirilor. O carte frumoasă, o
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – DECEMBRIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370739_a_372068]
-
a plecat acasă lăsând în urmă jale și durere ... De acuma cui crezi că-i mai pasă să ne mângâie și să ne răsfețe ?! Privirile mai caută doar urme cu întâmplările din viața-i toată. Ce amintiri voiesc ca să mai scurme, să tulbure trăirea fără pată? Durerea-nvăluie,iar pieptul geme în chinul și oftatul neîncetat. De ce a trebuit ca EL să cheme mult prea devreme suflet bun,curat Glasul său cald venea cu alinarea la oricare necaz,sau întristare, cum pentru
IN MEMORIAM de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369946_a_371275]
-
VOE Când vorbea o juna De-ale ei succesuri Se hlizeau și turcii De sub a lor feșe... DANIEL: Pardon! Fesuri ! Mulți știu rumanește Precum nea Vanghele Zic aeropoarte Și trag la hotele... La friptură stec Ei vor crastaveți Și-i scurma talentu’ Că i-e mari poieți. Scriu literatura În limba iengleză Dar vin din Caracal Și-s căzuți în freza. Bat câmpii pe câmpuri Intră-n politică Și-apoi după gratii Prinși cu-ocaua mică! Pe la tribunale Lacrimi grele storc
SPECTACOL BILINGV LITERAR-MUZICAL DE SATIRA ŞI UMOR! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370526_a_371855]
-
ultimul metrou la colț de stradă se plătește cash sexul mecanic săracii trăiesc la Suleyman euforia serenitatea sterilă miroase a ghetou a efluvii bahice clor cloroform femeia beată își caută parteneri pe care să verse refulări băiatul care mătură străzi scurmă în gunoi discret aprinde fericirea edulcorată care ține cât un muc de țigară întoarsă cu spatele la caldarâm țăranca bătrână își face cruce înodând baticul de două ori scrie în caietul mototolit surâzând cald pe asfaltul rece departe de piața zgomotoasă unde
HISTRIONI de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368186_a_369515]
-
Toate Articolele Autorului Te-ai rătăcit cumva în lutul Iubirilor protocolare Și ți s-a înăsprit surâsul Căci ochii tăi frământă-n sare Picuri de rouă ascunzând plânsul Ce-ți face nopțile amare... * Tu ești Titanul ... ești neînfrânt Privirea ta scurmă zenitul Chiar de genunchiu-i la pământ În pumnul strâns ții infinitul. Și-ncătușat cu un cuvânt În așteptare-ai oprit timpul. * O mare ai de dor în tine La multe țărmuri valu-ți bate Cătând iubirea ce nu vine Și rătăcești noapte
REUNIRE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370185_a_371514]
-
Moldovreanu cântă cu o voce mutată în îngerul ce luptă să vină în noi și încă nu-l chemăm! Nepăsarea și neînțelegerea marii muzici îl împinge pe tenor înapoi în exil, pe când ne cântă la ureche cinica politică românească, ne scurmă la suflet nefericirea, ne roade gălăgia și supărarea... Dar, nici așa nu întindem brațul după darul pe care opera muzicală îl aduce împachetat în muzică, prin tenorul Vasile Moldoveanu! Fascinantul muzician român, Vasile Moldoveanu s-a născut la Constanța, pe
MUZICA ROMÂNESCĂ, ISTORIE CU PAGINI IROSITE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352798_a_354127]
-
depărtarea amiezelor tăcute Târzia mea ființă, ascunsă între cute, Te va șopti prin perini, cu nume de botez. În brațele de smirnă, cu care m-ai vândut, Îi vei primi, desigur, pe cei mai josnici miri Și voi simți cum scurmă pumnale-n trandafiri, Cum te iubesc mai tare de când mi te-am pierdut. Vei înflori naivă și tandră ca un chin De sărbători păgâne; sălbăticită-n rugi Nu vei avea, de tine, nici unde să mai fugi Eu voi fi
EU VOI PLECA DE MÂINE de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353976_a_355305]
-
cât aș vrea/ să-i descojesc,/ alb și subțire,/ trupul de stea,/ până la miez,/ până la/ inima/ incendiind/ poemul-lumină,/ iubirea/cea limpezită de tină !/ Aud lebăda/ în roșul amurg -/ cântecul trecerii/ de pe urmă./ Cocorii străpung văzduhul de nea,/ fiarele urlă/ și scurmă./ Nu deslușesc fereastra,/ e troienită de vis./ Veni-va curând și-nălțarea - ori,/ poate,/ căderea-n abis? Aproape,/ departe,/ aproape,/ lebăda cântă mereu./ Sfâșie norii cei negri/ un obosit,/ prea bătrân,/ curcubeu./ Și, totuși, ninge,/ ninge cu sori/ peste sufletul
ŞAPTE POEME NEPROHIBITE, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353216_a_354545]
-
pe buze cuvântul. Mi-e dor de-o atingere moale- De buze, de zâmbet, de sân-, De-un foșnet fâșneț - ca de poale Muncite de-o dragoste-n fân. Mi-e dor și de arșița mută- Vârtej care arde și scurmă, De patima noastră,-absolută, Ca flacăra cea de pe urmă. Mi-e dor de plăcerile-astrale, Când dragostea-n mreje ne ține, Gustate în brațele tale- Poteci spre cărări celestine. Mi-e dor de-nserări liniștite, Cu zumzet de flori și albine
MI-E DOR… de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352661_a_353990]
-
cheme-n neagra penitență a vieții de „dincolo”, atunci când ai „În preajma ta” un suflet drag... „și suferința pare/ o tandră și duioasă alinare./ Orice durere /lângă tine piere/ topită de-al iubirii tale soare”. Dar cum „vâltorile” vieții sapă, biciuie, scurmă în vadul liniștit, uneori simți nevoia să te detașezi de tine însuți refugiindu-te în îndeletniciri care te înalță și mângâie, strigând precum poetul: „Nu-mi aparțin”! Înzestrat cu daruri până la Dumnezeu, acesta scrie poezie, este omul scenei la operă
ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354129_a_355458]
-
sa lume se rezumă la dragostea care-l împlinește și în ochii căreia poate cuprinde întreaga zare albă ca neaua. E un orizont al profunzimii în care își îneacă trăirile: „Zănatice gânduri, precum că nu ești/ Cu mine, iubito, mă scurmă.../ Afară e iarna, e timp de povești -/ Nicicum de privire în urmă.// Căci lumea, iubito, tu îmi ești acum,/ În ochii tăi- largă e zarea!/ Privește, din hornuri se-nalță alb fum -/ La fel de alb ca ninsoarea.” (Cu tine) Tristetea e
BORIS IOACHIM, DESPRE LEACUL SUFLETULUI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357810_a_359139]
-
pus ca o solie să-și poarte aripi de furtuni și ger, clădim în suflet vis și armonie și le-nălțăm de la pământ la cer. Pe sfoara vremii ne urcăm iubirea și tot cu ea pe-al mării val plutim, scurmăm la rădăcină nemurirea și bir de lacrimi și dureri plătim. Leonid IACOB Referință Bibliografică: noi, oameni / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 539, Anul II, 22 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate
NOI, OAMENI de LEONID IACOB în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358335_a_359664]
-
Tonalitati > DE-AR FI... Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 537 din 20 iunie 2012 Toate Articolele Autorului De-ar fi să mă descopăr dintr-o urmă De lujer smuls din rădăcini și rupt Când gândurile-n tâmpla clipei scurmă Și-nnoadă-n franjuri visul întrerupt De-ar fi ca să mă nasc din nou, din doruri De tânără fecioară-n miez de vară Cu jar de maci în suflet, cu onoruri De lied-uri lin șoptite de-o vioară Aș
DE-AR FI... de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357660_a_358989]
-
geam să știi! Nu mai sunt soluții, vorbe ce se spun Caușul cu lacrimi, unde să îl pun? Pietre ard în soare parcă-ar fi himere Liniștea coboară doar cu a Ta vrere. Colbu-i supărat n-are cin să-l scurme Amintiri se-aștern peste a lui urme Se mai scriu dureri, uneori pe ceas, Ticăie algebric, asta i-a rămas... În livadă vișini au crengi aplecate, Mâinile bătrâne, rar sunt mângâiate Graurii mănâncă fără pic de teamă, Cei mai importanți
DE VEGHE... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357738_a_359067]
-
transferă la scară mică, în această fostă aerogară. Nevoia de apa și mâncare a celor de afară, nevoia după lucrurile de bază ale vieții, se repetă cu detalii șocante, la nivelul ostaticilor. “Buim într-acolo, ne lovim, chiuim, îngenunchem și scurmăm și noi, cu degetele anchilozate și unghiile rupte, prin teancuri de rufe nefolosite, truse de igiena intimă, cutii cu medicamente, jocuri electronice și pachețele în care alimentele perisabile sunt doar o masă de mucilagiu. Miroase a humus, a ciuperci comestibile
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
flagranța cocorițelor”; “pe partea de-argint-viu, / carosabilă, / logosabilă / și verbos-abilă / a hârtiei”; “a rămas în viață și fiitorește”; “îmbăierat”; “ale neamului nostru parcă mereurit-însomnorat”, “țărmu-mprigorat”, “cântul zeițelor stelin”, “zalmoxiindu-l în preaplin”; “pod ghețos, aleutin”; “burebistan, sau angevin”; “fără paharul viperin”; “mă scurmă / și mă șănțuiește”; “inefabilă fragranță subcerească -“; “minunos croită” (apa); “mirunoasele-oglinzi”; “eu, încosmitul”, “ce se-nzoriază”; “împloură nouă ceruri”; “a (se) peșteriza” (titlul unui poem, sintagmă proprie); ș.a., inventând timpuri și moduri ale verbului, din participii și gerunzii, ori adverbe necunoscute, de dragul
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
DOR Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 761 din 30 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului DE-AR FI... De-ar fi să mă descopăr dintr-o urmă De lujer smuls din rădăcini și rupt Când gândurile-n tâmpla clipei scurmă Și-nnoadă-n franjuri visul întrerupt De-ar fi ca să mă nasc din nou, din doruri De tânără fecioară-n miez de vară Cu jar de maci în suflet, cu onoruri De lied-uri lin șoptite de-o vioară Aș
POEME DE DOR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359351_a_360680]
-
maci de jar și trena lunii, lină, Speranța-nnoadă lacrima-i zidită În sanctuarul tâmplei ostenite. Gânduri robite-n nevăzute chingi Ce strâng cumplit, se zbat neostoite Șoptind mereu: învingi, învingi, învingi! Speranța-mi se-ncovoaie, plâng și tac Ce zbucium scurmă-n spaima depărtării! Sunt pe-un tărâm - un petec de uscat Ca o batistă pe obrazul mării. Atâtea vise prinse-ntr-un grăunte Se trec prin mine, ce năvalnic dor De trai tihnit, la poalele de munte Inundă astăzi sufletu
POEME DE DOR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359351_a_360680]
-
Prin efectul lui de seră, Ca un cânt de baiaderă Absolut din întâmplare! Și-mi închipui că fac plajă În Sargasse sau Hawaii Nici euro, nici parai Doar tăria dintr-o glajă, Mi-a mai susținut moralul Că angoasa care scurmă Cronicile de pe urmă, Subminează carnavalul N-am deasupra mea vreun șef Ca să-mi taie din chenzină Vilă n-am, nici limuzină Și lucrez doar când am chef! Ce să-mi mai doresc în plus? Bucățica mea de pâine Pentru astăzi
À L IMPROVISTE de ION UNTARU în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359388_a_360717]
-
spre alte iubiri. Întreb stelele unde ești, dar ele clipesc cu gene răsfrânte și numai vântul, hoinar ca și mine, mai șuier-un cânt care-l știu. Peste sufletul amorțit, așez pecețile nopților mele și, în lunecările dintre două anotimpuri, scurm printre cuvinte ca să găsesc strigarea dintâi. Cu gura arsă de arșița dorului, mă-nvelesc în tăceri și leagănez stelele și florile și nopțile, ca să-mi adoarmă visând. Leonid IACOB Referință Bibliografică: veghetor / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
VEGHETOR de LEONID IACOB în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360322_a_361651]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > CINE VREA POATE SĂ ZBOARE! Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 390 din 25 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Vreme-n față, vreme-n urmă Pașii pururi în zig zag Lumea străbătută vag De neliniști care scurmă; Poate nu vreau să insist Poate nu mai este cazul Cine schimbă sorților macazul, Nu ascultă noaptea Liszt Pasărea absoarbe timpul Și se lasă aspirată Căci de fiecare dată Survolează ea, olimpul Dar olimpu-i pentru oameni Și încununează piscul; Cine
CINE VREA POATE SĂ ZBOARE! de ION UNTARU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360634_a_361963]
-
lichidului roșu iți inundă ochii, gura ... simți gustul metalic, iute. « Aruncă-te ... aruncă-te ... ce aștepți ? Lașule ! » « Nu asculta! Se prăbușea alunecând. Ceva îl susținea,căderea era lină. Mai jos de iadul remușcărilor nu era nimic ... vid ... Vârtejul nebun îți scurmă creștetul, dangăt de clopot, bubuituri insuportabile Spirala a smuls în calea ei ultima rămășiță de viață. Nemiloasă sfâșie din carnea și spiritul tău ... cățeaua în doliu, nesătulă. Întuneric ... întuneric de smoală ... dens, gros, cu iz greu. Dezumanizare, nepăsare.. Dublă crimă
DEZILUZII de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345233_a_346562]
-
carte palpitanta pe tema hoardelor de fani obsedați de Dylan: The Dylanologists: Adventures în the Land of Bob (2014). Unii dintre ei au mers până la a-și dedică întreaga viață acestei obsesii, căutând cifruri cabalistice în versurile lui Dylan sau scurmând în pubelele de gunoi din fața casei lui în căutarea unor fărâme din marele secret. Într-un interviu din Rolling Stones, Dylan le adresa acestor fani nebuni următoarele vorbe: „Why is it when people talk about me they have to go
Bob Dylan de la A la Z (și N de la Nobel) () [Corola-blog/BlogPost/338604_a_339933]