329 matches
-
mâinii, se apropie din nou, clătinându-se din cauza piciorului rănit. — Ar trebui să-i dăm cele mai mari onoruri, spuse. Era un războinic minunat și era și... — Un mare prieten, completă cu tristețe Balamber, ridicându-se. — E ciudat, totuși, observă scutierul. Balamber se întoarse spre el. Privirea sa era ca de plumb. — Ce anume? întrebă ca năucit. E mort, Mandzuk. Ce e așa de ciudat? — Războinicul care l-a ucis: avea voce de femeie. — Cum... ce spui? — Da, se indignă Odolgan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
întrebă ca năucit. E mort, Mandzuk. Ce e așa de ciudat? — Războinicul care l-a ucis: avea voce de femeie. — Cum... ce spui? — Da, se indignă Odolgan. Khaba, ucis de o femeie? Ești nebun! Continuând să-l privească pe Balamber, scutierul întări: — O voce de femeie. Sunt sigur că nu mă înșel. Balamber își opri câteva clipe privirea pe chipul său; apoi, încet, o roti de jur împrejur, măsurând din ochi tabăra devastată, haosul care încă mai domnea printre oamenii săi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
zorilor. Ochii săi rămaseră fixați pe mantaua de nepătruns a pădurii care înconjura din toate părțile tabăra. Dușmanul era acolo, fugind victorios. De neatins. Dar el nu putea să accepte o asemenea umilire: trebuia să reacționeze. Privindu-și din nou scutierul, îi porunci să sune cornul și să-i convoace imediat pe toți comandanții de centurii. — Oamenii ăștia încă nu mă cunosc, adăugă. Până acum am fost generos cu ei. Dar acum or să înțeleagă cu cine au de-a face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
pe acela - făcu semn către calul pe care i-l dăduse - burgundul care-l ținea de căpăstru mi-a spus că primise poruncă să-l țină pentru tine. Conducătorul lor te cunoaște, Prefectule, e limpede. Eu am zis că sunt scutierul tău, astfel că mi-au dat și mie unul. în timp ce încăleca, Sebastianus întinse mâna Lidaniei: — Vino lângă mine. Imediat ce găsesc un cal, o să-l iau pentru tine. în loc să urce pe cal după obiceiul femeilor, ea nu șovăi să-și ridice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
porunci să-i aducă bere și îi spuse lui Sebastianus pe un ton binevoitor: — Șezi, te rog. Deja am dat ordin să ți se pregătească un cort. Nimic deosebit, firește, doar câteva pânze întinse între copaci. Știu că ai un scutier și o să fie suficient pentru voi amândoi. De altfel, probabil că ți-ai dat seama deja, aici nimeni nu trăiește în puf. Eliberată de armură, îi apărea acum, în ciuda tăieturii scurte a părului și a hainelor bărbătești, mai aproape de imaginea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
primul rând viața abatelui o cereau oamenii săi. Așadar, deși cu amărăciune, cedă în fața cererii, însă nu-i încredință lui Odolgan sarcina de a-l ridica, ci lui Mandzuk, căci nu ar fi vrut să se facă abuzuri împotriva fugarilor. Scutierul părăsi tabăra în dimineața următoare, împreună cu treizeci de războinici, și Balamber îl văzu întorcându-se a doua zi după-amiază, târându-l în lanțuri pe abate. Totuși, constată, cu mare surprindere și iritare, că micul cortegiu era urmat la distanță de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
doar pentru scurte momente ecourile bătăliei, dar deasupra pădurii ce flanca râul, Balamber vedea deja plutind norul de praf ridicat de două armate în luptă. Când ajunse mai aproape, văzu năvălind dintre copaci mulți oameni în fugă, cei mai mulți servitori și scutieri ai războinicilor gepizi, care mergeau cât puteau de repede în urma animalelor de povară și care, întâlnindu-i pe războinicilor hiug-nu pe câmp, ridicau mâinile, strigând cuprinși de panică, și arătau nedeslușit în urmă. Ajunse, în sfârșit, la malul râului, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
și trupele auxiliare ale reților și alanilor, care constituiau centrul aliniamentului; în dreapta oamenilor lui Sangiban, după alte câteva unități de auxiliari, era dispozitivul vizigoților: o masă compactă alcătuită din zeci de mii de infanteriști și cavaleri cu platoșe, ajutați de scutieri și de sute de servitori combatanți. Privind în spatele său, puțin mai la dreapta, Sebastianus putea să-l vadă pe Magister militum, înconjurat de cei mai înalți ofițeri și de gărzile sale personale, înaintând pe calul său alb și studiind atent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Tatăl meu, anunță imediat, uitându-se în jur ca să-și dea seama care era situația, m-a trimis aici ca să-ți dau o mână de ajutor. am cu mine circa trei sute de oameni. — Ai și arcași? — Cincizeci. Cei mai mulți, servitori și scutieri. Urmă o scurtă discuție. Lui Thorismund nu-i trebui prea mult să-și dea seama că terenul nu era prielnic manevrelor de cavalerie, astfel că, până la urmă, consimți să-și dea jos oamenii de pe cai și să ia latura din dreapta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
și tabăra, unde rămăseseră războinicii mai vârstnici sau cei prea tineri, împreună cu sute de femei, printre care se găsea Go-Bindan. Cei mai mulți dintre noncombatanții care urmau armata se găseau, însă, afară din tabără. Pe toată lungimea frontului, de fapt, mii de scutieri și servitori așteptau neliniștiți, îngrijindu-se de arme și cai de schimb pentru stăpânii lor, de rezerve de apă pentru a le potoli setea când lăsau pentru un moment lupta și bandaje pentru rănile lor. Vacarmul imens al bătăliei umplea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
oameni ce luptau pe viață și pe moarte; și nu trecu mult până ce bucata de câmpie care îl despărțea pe Balamber de frontul unde se dădea lupta fu populată de cai fără călăreți și de răniți duși pe brațe de scutieri ori de tovarășii lor, care, după ce își potoleau setea și luau alte legături de săgeți, se întorceau la locurile lor, printre combatanți; în drumul lor se încrucișau cu războinicii rămași fără cai, care alergau să-și ia caii de rezervă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
mai deasă. Dădu pinteni cailor și, în timp ce striga și cerea furios să i se facă loc, își deschise drum prin mijlocul războinicilor, lovindu-i fără să mai stea pe gânduri atunci când nu se dădeau la o parte. Apropiindu-se de scutierul său sub un torent de săgeți și javeline, putu chiar să arunce o privire neliniștită către coastă, unde mingan-ul lui Atila continua să înainteze lent printr-o puzderie de dușmani. Era cumplit: păreau la un pas de a străpunge liniile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Atila continua să înainteze lent printr-o puzderie de dușmani. Era cumplit: păreau la un pas de a străpunge liniile dușmane, dar această străpungere, în loc să le aducă victoria, ar fi dus la înfrângerea cea mai dezastruoasă. Ajunse, în sfârșit, lângă scutierul său și, scuturându-l de un braț, îl obligă să se oprească și să fie atent la el: — Ostrogoții au cedat, îi strigă, în vreme ce săgețile dușmanilor șuierau în jur. Trebuie să ne retragem, să acoperim flancul lui Atila. Trimite pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
drum. Pe neașteptate, cei din față își opriră caii și, cu mâinile întinse, își îndemnară tovarășii să facă același lucru. Ciulind urechile, Balamber auzi ecoul unui zgomot depărtat. Imediat îl ajunse Mandzuk. Se pare că Reinwalt are ceva probleme, observă scutierul. Toraman, care mergea în avangardă, se întoarse călărind în mare grabă. — E o mică bătălie, într-un luminiș, mai în față. Oamenii lui Reinwalt. Din câte am înțeles, pare o răfuială între burgunzi. Alarmându-și oamenii, Balamber îi desfășură în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
a povestit următoarele: Am fost până la moartea tatălui meu un tânăr ușuratec. Sfârșitul lui mi-a trezit însă energiile împingându-mă să pornesc a-l răzbuna. Hotărât să fac totul numai cu propriile-mi puteri, am plecat de acasă fără scutier, fără cal și fără arme. În vreme ce călătoream astfel, singur și pe jos, am văzut într-o zi un pavilion ce se ridicaă lângă o fântână și am intrat întâi înăuntru. Am găsit acolo o tânără fată foarte frumoasă, care mi-
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
de ieniceri! Trebuie să-i Întârziem cât putem! Vești de la Oană? Pietro primi răvașul sosit În timpul luptei, trecu repede cu privirea peste el și Îl Înmână, fără un cuvânt, voievodului. Ștefan Își scoase coiful cu nazal și făcu semn unui scutier să-i desfacă platoșa stropită cu sânge. Era obosit și asudat, iar căldura lui iulie devenise greu de suportat. Dar mai erau doar trei sau patru ceasuri până când, la adăpostului codrului, aerul avea să devină mai răcoros. Se simțea mireasma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
mâna, mi-a șoptit: --Să mergem, dragule. În timp ce pășeam spre biserică îmi spuneam: “După cât mi se pare, Sevastița a adus-o la izvor și ea a rămas de veghe în lăstăriș”. Acum călca în tăcere pe urmele noastre, ca un scutier în urma stăpânului... Am intrat în biserică tocmai când bătrânul deschidea ușa altarului, slobozind glas de rugă către cer... În cele din urmă, ne-a descoperit și a zâmbit... O simțeam pe Zâna lângă mine vibrând ca trunchiul unui copac în
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cea din țările vecine și din vestul Europei. Nu suntem cu nimic mai prejos”. Și de câte ori ascultase ea seara, înainte de culcare, povestea inițierii unui cocon boieresc! Mai întâi, făcând diverse servicii în casa altui boier, la fel ca pajii și scutierii, slujind apoi la Curte, pe lângă domn, și deprinzând rigoarea și caracterul unui veritabil cavaler. Este adevărat că, prin trecerea timpului, cu greu mai găseai un caracter cu adevărat cavaleresc, dar nu era doar asta. Dintre toate popoarele, românii au o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
ducă și el acolo. Se întunecase de mult și se întețiseră împușcăturile și bubuiturile salvelor de tun sau bombelor sau ce or fi fost când a ajuns în Piața Universității, și multă lume și trupe masate, mașini de pompieri și scutieri, și tancuri, și camioane cu soldați venind neîncetat dinspre sud, din direcția în care ar fi luat-o spre slujba lui, spre Școala Specială nr. 2, ca și cum războiul ăla ar fi izvorât de-acolo, ca să se învolbureze și să dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
-o. Acestea sunt, așadar, metodele de lucru ale democrației originale, metode de sorginte fascistă, puse în aplicare de puterea neocomunistă. Incitarea la violență a populației civile. Minerii pe de o parte, brațul înarmat al clasei muncitoare, iar pe de alta, scutierii, trupele antiteroriste având drept misiune instituirea terorii, și provocatorii Securității sereiste, care au dat foc la autobuze și au pornit atacul asupra Televiziunii, pentru a motiva masacrul... Rafael citea răspicat, cu intonație ostentativă. Incrimina plin de satisfacție, iar satisfacția lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
pe săptămână, post negru vinerea, scularea dis-de-dimineață, dacă munca a fost obositoare se permite o oră de somn În plus, În schimb trebuie ziși treisprezece «tatăl nostru» În pat. Există un maestru, o Întreagă serie de ierarhii inferioare, până la sergenți, scutieri, la servitori și valeți. Fiecare cavaler va avea trei cai și un scutier, nici o podoabă de lux la harnașamente, șa, pinteni, arme simple, dar bune, vânătoarea e interzisă, cu excepția leului, În fine, o viață de pocăință și de luptă. Fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
permite o oră de somn În plus, În schimb trebuie ziși treisprezece «tatăl nostru» În pat. Există un maestru, o Întreagă serie de ierarhii inferioare, până la sergenți, scutieri, la servitori și valeți. Fiecare cavaler va avea trei cai și un scutier, nici o podoabă de lux la harnașamente, șa, pinteni, arme simple, dar bune, vânătoarea e interzisă, cu excepția leului, În fine, o viață de pocăință și de luptă. Fără a mai vorbi de legământul de castitate, asupra căruia se insistă În mod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
În vremurile-i de glorie, cu frumoasa biserică Sfânta Maria Mărginașa presărată cu capele votive, cu snopi de trofee, și o puzderie de fierării, de șelării, țesătorii, depozite de grâne, un grajd de două mii de cai, un Întreg du-te-vino de scutieri, ajutoare, oameni stabiliți pe pământ turcesc, cu crucile roșii pe mantiile albe, rasele cafenii ale slujitorilor, trimișii sultanului, cu turbanele și cu coifurile aurite, pelerinii, o Întretăiere de patrule arătoase și de ștafete, și mulțumirea cuferelor Întărite cu fier, portul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Acolo m-au luat în primire mamele și fiicele bucureștene. Eram un biet invalid de război. După zece minute de orbire mi-am recăpătat un sfert de vedere și, prima imagine pe care am deslușit-o, a fost cea a scutierilor și a TAB-urilor, care încolțeau manifestanții din spate, dinspre cartierul Militari. Strânși ca într-o menghină, luptătorii de gherilă răspunseră cu huiduieli, pietre și ciomege cu rază medie de acțiune. Scutierii se apropiau în falangă, izbind cu bastoanele în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
care am deslușit-o, a fost cea a scutierilor și a TAB-urilor, care încolțeau manifestanții din spate, dinspre cartierul Militari. Strânși ca într-o menghină, luptătorii de gherilă răspunseră cu huiduieli, pietre și ciomege cu rază medie de acțiune. Scutierii se apropiau în falangă, izbind cu bastoanele în scuturile din fibră de sticlă. Împleticindu-mă, am reușit să găsesc drumul spre intrarea la metrou - m-am scufundat. Mă simțeam doar înfierbântat: obrajii îmi ardeau, însă ochii își reveniseră. Am încercat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]