432 matches
-
-ntrezărești cum Vieața Se-ntoarce somnoroasă, în ciclul ei steril, Sub fard și mască, mimma unei absurde arte... Și totuși deasupra rotirilor deșarte Făuritor de sensuri, să te ridici viril; Și, beat de aderare activă și adâncă, - Aplauze unice în searbădul decor - Smulgând ardorii tale cuvântul creator, Eternei reîntoarceri a Vieții să-i chemi: "Încă!" PYTAGORA În calmul multor zile de drumuri lungi pe mare Spre sânul adâncimii fluide am privit; Iar ochiul meu lăuntric e încă năpădit De-a umbrei
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
tale cerca să întîrzie. O! Hiperboreenii râdeau, râdeau mereu... Iar ochiul meu mai tare se ascuțea să vadă Și sfredelea mai aprig în surul minereu De nouri ce-ți ascunde filonul de zăpadă. Fier stins părea alături scânteietorul plai Și searbădă a zării lumină rubinie Când prin împăturarea de neguri străvedeai Regească și senină și amplă armonie. Cum, cel ce simte gândul ascuns, nu se temea Să-mi pună dinainte atâta strălucire Și nu vedea mii suliți înfipte-n carnea mea
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
pământ culcată de aruncăturile lopeților pe fereastră și găsește pe Isus în acel vârf. " O stea era în ceruri, în cer era tîrziu." 137 Goliți tiparul acestei bucăți de conținutul venerabil al elementelor bisericești. Veți găsi (desenată în drojdie) o searbădă invenție mecanicistă: grotescă și banală ca o bicicletă. Poezii utilizând asemenea elemente, cu neinteligența laică a unui manual înscris în sindicate, sunt profanatorii. În treacăt fie spus: domnul Arghezi e un neinstruit meșteșugar al versului. Individualitatea, noțională, a cu-vîntului, nu
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
nimic din înflorirea, ușurința, rotunda cordialitate a unuia din rarii europeni de la Dunăre: domnul și omul de litere Eugen Lovinescu. Pentru onoarea persoanei sale, în totul respectată, îi vom refuza paternitatea a cel puțin acestei cărți. * Un asemenea monument de Searbăd (Evoluția poeziei lirice) nu poate fi rodul minții sale una, ornată și proporțională, ci al unui adevărat agregat de encefale: monstru schițat undeva, foarte jos, pe scara zoologică. E opera cenaclului "Sburătorul", cutiei, care face din d-l E. Lovinescu
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Spre tine îndreptat Și pentru a-ți prinde privirea Să citesc în adâncu-i De ești doar un vis Ori chiar ești femeia Reală și dragă Ce-am tot așteptat... Când tu nu ești Când tu nu ești, Văpaia soarelui Pălește. Searbăda-mi trăire Pare că n-are sens, Ori calea nu-și găsește... De când nu ești, În vis să te revăd Aș vrea, Dar albe nopți se trec încet, Iar chipul tău se pierde În albul fulgilor de nea... Dar tu
DE DRAGOSTE, DIN DRAGOSTE... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363808_a_365137]
-
pozitivă, poeta așteaptă cu încredere raza de soare să încălzească din nou și cerul să se însenineze: „Plouă și cerul se scurge spre noi/ Mă biciue aprig rafale de vânt/ Alunec pe iarbă-n sărut de pământ/ Mi-e sufletul searbăd și ochii-mi sunt goi.// Rămân neclintită și-mi las fruntea lin/ Să-și spele tristețea în lacrimi de flori/ Culeg cu iubire și-așez subsiori/ Petale rănite din cupe de crin...// Mă-nvăluie apele tulburi ce curg/ Șuvoaie m-acopăr
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > CÂND TU NU EȘTI Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 229 din 17 august 2011 Toate Articolele Autorului Când tu nu ești Văpaia soarelui Pălește. Searbăda-mi trăire Pare ca n-are sens Ori calea nu-și găsește... De când nu ești, În vis, să te revăd Aș vrea, Dar albe nopți se trec încet Iar chipul tău se pierde În albul fulgilor de nea... Dar tu
CÂND TU NU EŞTI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360870_a_362199]
-
o deschidere enormă către comentariul psihologic și filozofic al mesajului pe care îl aduce în piesă. În fond Anton Pann, aparent este un mare chefliu, dar deopotrivă inteligent și înțelept, cunoaște de mult vanitatea și nimicnicia acestei lumi, a vieții serbede, false ... Ca să supraviețuiasă el se retrage, își găsește alintul, dar și rostul, nu în alcool, în chef, ci trecând de nivelul acesta ajunge în „lumea lui”, unde este foarte singur, dar este el, și poate rezista în lume ... Abia acum
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
cu mlaștinile neiubirii, căutând palatul Ilenei Cosânzene. După ce am ajuns, am trăit fericiți până la adânci bătrâneți. Dar Zâna Primăverii, ne-a promis că vom trăi veșnic, și ne-a transformat în ghiocei. De atunci, de fiecare dată, când natura e searbădă, când nu mai are speranță, eu și soția mea, având cu noi armătura iubirii, luptăm mereu împotriva ghețarilor, a frigului și răsărim primii în grădini, dar și în vârfurile munților, pe dealuri și livezile românilor, dar și ale altor popoare
LEGENDA GHIOCELULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368503_a_369832]
-
-i bagatelă, nu-i unsă-n ‘titlu, Nu e uitare și nici veșnic cânt, Este viețuire-n suflet veșmânt! Să fi român..e o menire sfântă, Nu-i doar un gând ce te încântă, Nu-i vorbă-n vânt, sau searbădă, Nu e simțire fadă ce doar treacătă..! Să fi român.. viață așa încercată, Unde nu-i nicio simțire ferecată.. Toate sunt vechi de la străbuni, Î’s mii emoții române să le aduni! Să fi român..nu-i deloc o joacă
SĂ FI ROMÂN.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368067_a_369396]
-
Revistă „Constantin Tănase” din București, Monalisa Basarab, conturează întotdeauna un profil uman ce păstrează puritatea absolută a cuvântului. Întocmai cuvântul conține culoarea negăsită în materie, de folosință a acuarela întrucâtva asemănător un autoportret în profunzimea vieții sufletești. Nu există nici o searbădă urmă de discontinuitate în toată complexitatea analizei verbale a propriei vieți, din partea actriței, încât întrebările pe baza cărora se alcătuiește interviul de față se cer căutate și zidite în atmosfera discuției, pe o ireproșabilă arhitectură, ca să îndeplinească forma totului armonios
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
puterii mele de înțelegere și exprimare a lumii în care am trăit. Cu această umilă realizare consider încheiată misiunea mea pe pământ... Lui G. că l-am plictisit de nu se poate, despre mine pe șest, că duc o viață searbădă, sedentară la vedere, obosesc (și mă prefac uneori, că totul e-n regulă!) și răsuflu greu, parcă sunt o armonică stricată și aritmică, mă salvrează lectura. Să știe că i-am citit volumul dat împrumut și alcătuit de C.Zeletin
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367388_a_368717]
-
cred că făceam, nu era nicio diferență de imagine dacă aveam ochii închiși sau deschiși!), îmi doream să dorm, să adorm, să treacă mai repede noaptea cât o eternitate ca să... Uf, ce va mai fi mâine? Același ger, aceeași zi searbădă... Bineînțeles că am fost trezit din somn! Din cel mai dulce, când ziua se întinde peste sat ca o apă intrată pe sub ușă! Eram îngropat adânc sub plapumă când cineva m-a înghiontit, rostind șoptit dar cu o voce groasă
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
Dar citesc în altă limbă versul șubred, gol și șui. Unde-i LIMBA învățată de la buna noastră mamă? Cui vă adresați și scrieți, cine vă mai ia în seamă! Cruce-mi fac și-ntreb tiparul, cum o poate trece Vorba searbădă, amici? Văd că praful se alege Și de limbă, și de rimă, de dactilă, ritm și vers... De-mi sunteți urmașii mei? ... Altă limbă ați ales. Că n-aveți măcar rușine de cei care au muncit! ... Rog, în țara cui
OMAGIU LUI MIHAI EMINESCU (POEME) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349784_a_351113]
-
lume, un altul ar trăi. Și, totuși, eu exist în lumea mea de vis, Fiind atât de mare, eu zic că-i un abis. Voit-ai tu, Seleno, să guști din lumea mea, Să vezi cât e de tristă și searbădă e ea? De n-ar fi altă lume, decât acea a voastră, Ar trebui să mor, cum moare floarea-n glastră Cănd este neudată și fără de speranțe. Așa aș fi,Seleno, în cercurile voastre. În lumea mea eternă, sunt pasăre
IUBIRE IMPOSIBILĂ de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349892_a_351221]
-
trece Dana, imediat după ce bărbatul plecase din cafenea. „Simțea o sfârșeală în proprii mușchi ai mâinii și și-ar fi dorit ca în acel moment să fie undeva departe, să arunce cartea aceea de vizită și să-și continue viața searbădă și banală de până atunci. Intuia, știa, ghicea că acesta este doar începutul, că ceva în viața ei se va schimba și că avea să-și continue drumul pe o altă cărare decât cea la care se gândise până atunci
LANSARE DE CARTE A EDITURII SEMĂNĂTORUL LA GALAŢI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344452_a_345781]
-
conformist. Și ar fi dezamăgit negreșit, prin simulacrul de simțire pe care l-ar fi pretins. Altfel spus, pelerinul și autorul Dan C. Mihăilescu este foarte sincer, fără mască și fără calcule de imagine. Se înfățișează nud în fibra seacă, searbădă, a necredinței sale: un intelectual sceptic, hedonist, trăind departe de ritualul Bisericii, și totuși cu gândul aproape de destinul ei istoric, o persoană care nu se închină la icoane, nu participă la slujbe și nu se împărtășește decât în situații rarisime
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
pe Dumnezeu că singurul bărbat pe care l-am cunoscut a fost cel hărăzit de soartă drept soț. Dacă a apărut o licărire de vis, acea licărire ești tu pe care vreau să te-ngrop, nu-n romane, ci-n searbăda mea inimă. Cum ai putea tu crede că eu în această seară te-aș fi părăsit pentru acei limbuți și peltici cavaleri? De ce ești slab acolo unde-ar trebui să fii tare? Crezi că eu nu te-am văzut că
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
-lea, singur și trecut binișor de vârsta a doua, decide la un moment dat, sub influența lecturilor romanelor cavalerești ale epocii (pe care Cervantes le persiflează în binecunoscutu-i stil), să rupă legătura cu realitatea în care trăiește (o realitate ternă, searbădă, ce nu-și mai ajunge sieși) și ... Pentru cei ce vor dori să lectureze (via web) din cele două cărți ale seriei de reinterpretări speculative de mituri și legende:https://books.google.ro/books?id=IVguBAAAQBAJ&printsec=frontcoverhttps://books.google
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/350162_a_351491]
-
-lea, singur și trecut binișor de vârsta a doua, decide la un moment dat, sub influența lecturilor romanelor cavalerești ale epocii (pe care Cervantes le persiflează în binecunoscutu-i stil), să rupă legătura cu realitatea în care trăiește (o realitate ternă, searbădă, ce nu-și mai ajunge sieși) și să-și făurească propria realitate, plecând în lume și trăind liber, după bunu-i plac. Drept urmare, își schimbă numele (dezicându-se simbolic de vechea sa identitate și de eul său perimat), se autoînnobilează, luându
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
2016 Toate Articolele Autorului Rup petale din corola Toamnei sufletului meu, Cât le mângâie-aurora, Cât se scaldă-n curcubeu. * De-s petale înecate În lumină și culoare, Strângeți-le voi pe toate Și le presărați în zare. * Iar de-i searbădă petala, Nu ucideți grădinarul, Ci primiți-i învoiala Că-și va bea singur paharul. Referință Bibliografică: NU UCIDEȚI GRĂDINARUL / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1912, Anul VI, 26 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Pârlea
NU UCIDEŢI GRĂDINARUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365973_a_367302]
-
prejudecăți, Cerșind un zâmbet muzei, din lumea ei anomă. Te crezi fidel peniței și-n visul conjugal Aduci obscuritatea pretinsului talent Și-n versuri ce-nspumează amonte și aval, Tânjești recunoștință, tu, epigon latent! Te-ai cocoțat pe umeri de serbede figuri Și-nnebunind o slovă, între doi sâni și pubis, Uiți universul cald și necuprins de friguri, Ce-ascunde o soție, fără furori de Isis. Răscoci o seacă pâine, probându-ți impotența În fața celui mai simplu și deznud adevăr, Că-n
VERSURI (4) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365988_a_367317]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > STATUIA Autor: Radu Liviu Dan Publicat în: Ediția nr. 1039 din 04 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului I se părea că e neînțeles! Uneori era certat aprig de părinți pentru nerealizările lui. Viața lui era din ce în ce mai searbădă. Trecuse de-a doua tinerețe, iar iubirile pe care le avusese l-au convins că cele mai frumoase iubiri tot în vise rămân. Într-o după -amiază după ce s-a plimbat prin grădina casei s-a rezemat de statuia albă
STATUIA de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1039 din 04 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364840_a_366169]
-
de lacrimi de n-ar fi fost flori, iar cuvintele de iubire ar păli fără mireasma florală ce știe atât de bine să-și picure mirul... Și oare din ce ar mai înflori aievea veșnicia? Nu, viața ar fi fost searbădă fără flori. Pământul ar fi fost inundat de lacrimile stelelor... și ar fi fost plin de răni... și de sânge... Parfumul ce-ți mângâie nările în fiecare zi nu s-ar fi născut... Nu, nu vrei să-ți imaginezi viața
FLORILE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366398_a_367727]
-
loc cu ocazia fiecărei inspecții. Nicolae își crease din timp, pe seama acestora, rezerve de carne pentru fripturi. Tocmai în seara Anului Nou fost cât pe ce ca totul, în privința băuturii, fără de care nu ar fi avut loc decât o masă searbădă indiferent de bunătăți, să fie dat peste cap. Colonelul Grădișteanu, ofițerul de contrainformații, aflase de pregătiri de la unul dintre ei. Să fi avut Albert o presimțire ?!. Se afla deja în incinta unității militare. Oricum trebuia să evite să treacă, încărcat
XVIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366380_a_367709]