211 matches
-
doare tot corpul. Când aude cântecul batjocoritor al cerșetorului, se înfurie și se repede spre el, lovindu-i vasul cu piciorul, împrăștiindu-i monedele în praf. Nu ți-au dat mâncare? îl întreabă acesta, ferindu-se de loviturile lui Pran. — Secătură! suspină Pran. — Asta mi-a fost soarta, admite cerșetorul. Și a ta este la fel, dacă-mi amintesc bine. Mi-e foame! strigă Pran. — Poate ar trebui să încerci în altă parte, îi sugerează cerșetorul, luând un aer teatral, mimând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
fi normal să nu Încerci să faci ceva... O iei Înaintea altora și depinzi de cei de deasupra ta. Chiar și cei care n-au nici o șansă de avansare, Încearcă să-i tragă În jos pe ceilalți. SÎnt toți niște secături... — Și apoi, dintr-odată, unul ce și-a căutat adăpost, dispărînd din altă lume, se trezește În mijlocul lor... Individul se uită surprins la mine. Pentru că Încerca să mă privească prin ochelarii ce-i alunecaseră pe nas, fața Îi părea oarecum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
îmbunătățiri, era absolut împotriva confortului sau mic burghez de acasă, verigheta lui lată i se părea pedantă și de prost gust, scurta lui din piele întoarsă îi mirosea de la o poștă a import, considera că este de fapt o mică secătură lașă, abilă, gata să acapareze tot ce-i poate oferi societatea, funcții, obiecte de lux, onoruri, o licheluță meticuloasă care n-ar ierta-o nici pe mumă-sa dacă ar fi la o adică. Chiar așa îi spusese: licheluță. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
către colțul de bibliotecă, unde ținea dicționarul, trase cartea mare pe genunchi și căută la litera "L", foarte preocupată și concentrată, urmări cu degetul, cuvântul "lichea". Îl descoperi și citi de câteva ori: om de nimic, lipsit de demnitate, netrebnic, secătură... Nu știa de ce se trezise, încă de dimineață din nou cu gândul la profesorii Alexe, acum ar fi avut nevoie mai mult ca oricând să se ducă la ei, ca la un oracol și să-i întrebe ce gândeau despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
să se sperie și să plece. Jones ridică privirea de la anunț și spuse: — Dacă-i dați ’nainte cu vorbitu’ cu două-nțelesuri, nu po’ citi. Ce-aia „știi tu cui“ și „știi tu cine“? — Dă-te jos de pe scaunu’ ăla, secătură, ș-apucă-te de podelele mele. — Papagalu’ ăsta a to’ venit la Bucuria Nopții ș-a repetat, ș-a nădușit, spuse Jones dinăuntrul norului său de fum, zâmbind. La naiba, tre’ să-i dai o șansă, n-ai s’ te porți cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
voi pe unde doare... Nici pomeneală, omule! Ți-ai găsit și tu ca aist Cotescu Cipi să ciripească măcar ceva-ceva în legătură cu potlogăriile lor... Un șarlatan și jumătate! O pușlama sadea! Auzi dumneata! Zicea că dorește să continue ce a început, secătura! Și când mulțimea înfierbântată i-a arătat obrazul, a cotit-o ca la Ploiești, ca hoața ceea care a numărat voturile la Legea de impozitare a pensiilor. A simțit fabricantul de vorbe că nu-i a bună... și și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
lucru curat! Cine știe ce poznă ăi mai fi făcut, neisprăvitule! Hai, spune-mi anecdota! I-am spus-o cu reticențe obositoare. Baia a răsunat deodată de două palme zdravene! ― Asta ți-ai găsit tu să-i povestești lui Cră... hm... profesorului, secătură? Ieși afară și marș la școală! ― Da... dar dă-mi biletul î Tata lasă spălatul baltă și merge cu mine în birou. Pe masă erau înșirate diferite corpuri geometrice: cilindri, prisme, piramide, conuri și sfere, pregătite din ajun, pentru lecția
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
serai Și la toate te băgai... Cu trei alte mai bătrâne Duceai vorbe la cadâne Vorbe dulci și leac spurcat Cum știi tu, de lepădat. Le-nvățai la băuturi, La găteli, la văpsituri, La săltare din dulvuri Și la alte secături... Huu... miul biul giù Miul biurè doldù - Hananîma mù! La Zornur pe Ikdar Enghe Gât bătrân de prezevenghe Sângeră pe lemn de-a latu Cum l-a retezat gealatu... Pe nod tare, răzbuzat Zace gâtul retezat... Să nu-l vezi
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
nu-i arde și fumul nu-i înăbușă. Minune, părinte stareț, peste ei coboară focul ca la înviere și focul este numai lumină. Minune este că nu te-am aruncat în iaz mâncare la pești, când ai violat fata pădurarului! Secătură! Dacă era minune, nu ardeați ca niște șobolani! Dați-i drumul și mi-l scoateți afară! Presimt ceva în legătură cu limbricul ăsta. Ia spune, Ioane, el a pus foc schitului? Spune, Ioane, că tu le știi pe toate! Părinte stareț, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
MĂRTURIE PENTRU CE ? Cottard ezitase. \ EI, PĂI CĂ NU SUNT UN OM RĂU. În rest, avea toane. Într-o zi, când băcanul se arătase mai puțin amabil, se întorsese acasă într-o stare de furie exagerată. ― Trece de partea celorlalți secătura asta, repeta el. ― Care ceilalți ? ― Toți ceilalți. Grand asistase chiar la o scenă curioasă la tutungioaică. În cursul unei conversații animate, aceasta pomenise de o arestare recentă care făcuse vâlvă în Alger. Era vorba de un tânăr funcționar comercial care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
cu ura colcăind, crescând, pompată cu furie și perfectă amortizare, să nu se audă nimic nimic. Zveltul Titi Tirbușon renunțase, între timp, la peisajul ferestrei lichefiate. Se rezemase de perete, își îndreptă ochelarii cu ramă metalică. Un sarcastic oxfordian părea secătura asta polițistă. O urmărea țeapăn, fără zâmbet, pe colega Gina, care își tot încheia halatul, fără să-l încheie... Se îndreptă spre Gică Bonomul, tocmai când acesta rostise, privindu-l, nu era clar, pe tov Titi sau pe dom’ profesor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
-n sfeșnice Lumina-i la răscruce. „Nu da vrabia din mână Pe hulubul cel din par”, Dar de-n mână e-o minciună, Du-o iute la gropar. Nu sunt păduri făr’ uscături, Nici state fără lepre; La noi atâtea secături Au prins adânc în vetre. 3 august 2004 Azi, mulți înghit răbdări prăjite Și sosuri beau de amăgiri; Puțini, în schimb, pe „necăjite”, Se-ndoapă, și-n zadar te miri. Dihania, dar nu-i așa În țara care-i țara mea
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
l-o fi făcut mă-sa, că neamul nostru arată altfel... Mai spălat, mai cu ilustrație. Suntem un neam frumos, totuși! Popa își făcu automat trei cruci. Se foi neliniștit. - Lasă-l în plata lui! Ce-mi pasă mie de secăturile astea... Dar tu-mi vorbești de caracter? Tocmai tu?! Preotul dădu să plece. Țongu îl trase de poalele anteriului. - Matale îți place cum atacă acuma Țonți al nostru și alții de teapa lui și Biserica și sărutatul icoanelor și tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Am citit ieri la gura metroului un ziar. -Cerșetor care să citească ziare! Pfui, piei drace, izbucnește Kawabata, și râde strângându-și cu gesturi Încete, de bătrân, cureaua, peste straturile de haine care-i Învelesc trupul. -Ce găsești de râs secătură murdară? Sunt un cerșetor informat și, iată-mă, deși În culmea mocirlei, nu mi-am pierdut interesul pentru...,, -Adică pentru Uniunea aia, cum Îi spune? Și Kawabata izbucnește din nou În râs icnind și tușind. Obrajii lui se umflă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Editura Academiei, 1965, p. 55. footnote>. Valoarea estetică nu este condiționată de moralitatea personajului. Această idee este exemplificată de Caragiale prin elogiul adus lui Shakespeare pentru crearea personajului Falstaff: „iar ticălosul de Falstaff, că nu-i poți zice mai bine, secătura aceea e un monument nepieitor al minții omenești, nu doar că nu profesează tendințe generoase, ci fiindcă e copilul lui Shakespeare, care e un tată zdravăn”<footnote I. L. Caragiale, Opere, IV, București, E.S.P.L.A., 1965, p. 32. footnote>. Personajul trebuie să
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
atacul asupra noastră. -Ei! Și cu cristenii aceștia, este o treabă... Și totuși pentru noi, ei sunt cei mai buni vecini. Nu ne au înșelat și nici nu ne-au mințit vreodată .... Nu cumva nu era cristen și era vreo secătură de iscoadă? insista cu întrebările Ilina. -Nu cred ... răspunse cu întârziere și privirile împrăștiate, Târgov. Ilina a lăsat deoparte treburile casei, și-l privea țintă și iscoditor pe Târgov cu mâinile împreunate la piept. Într-un târziu a decis: -Du
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
la nemulțumirile pe care le avusese Ioana din pricina mea. Femeile nu se tem să facă nici o imprudență ca să știe toată lumea, sunt în stare să mărturisească oricui amorul, să braveze pe oricine de e nevoie, în timp ce bărbatul - nu mă refer la secături - păstrează discreție, nu ca să nu o compromită pe iubită, cât din timiditate, din oboseala de a da explicații tuturor, poate din ezitarea de a anunța o hotărâre definitivă. Ioana și-a închipuit imediat că fata hotelierului joacă un rol mai
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
iscusință căință - căincios împac - împăcăciune - împăcăcios [bolnav] - bolnăviciune - bolnăvicios kraenklich [galben] - gălbenicios - gelbich* privință - privincios putință - putincios moeglich neputință - neputincios împăcăciune - împăcăcios (sich zu beruhingen) rugăciune - rugăcios întristăciune - întristăcios [2] 2257 - ură fermecatură căutătură băutură suitură cărătură murătură suduitură pornitură secătură stârpitură adunătură înjurătură bărbos - bărboșie Baertigkeit spân - spînie bărbat - bărbăție Maennlichkeit beat - beție Trunksucht mustăcios - mustăcioșie mândru - mândrie ghebos - gheboșie mănos - mănoșie sfătos - sfătoșie întunecat - întunecime finster-niss mare - mărime tare - tărie boier - boierime țăran - țărănime Bauernschaft părui - păruială cârpi - eală
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
toate celea mai bine decât dânsul. Băieți fără de simțire, cari imită iară de-a-nțelege pe Schiller, pe Paul Heyse ș. a. vor să-nvețe pe* poporul nostru cum să simtă. Am auzit singur cu urechile mele pe un asemenea esemplar de secătură zicând "că poporul nostru trebuie să-nvețe a simți, căci n-o știe". După care teorie simțirea se-nvață? Filologii voi să știe mai bine limba decât totalitatea poporului, căci în scrierile lor nu se vede cum limba este obiectiv
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
care nu știa nici să scrie și să citească, care vagabonda pe străzi și înfunda pușcăriile, cînd la Doftana, cînd pivnița Văcăreștilor, tiran, șef de stat, academician, doctor, și chiar dacă țara asta se numește România și e o adunătură de secături fără cultură întocmai ca tine, asta nu-ți diminuează cu nimic din merite, ba din contră. Cel mai greu lucru în viață este să răzbești printre gunoaie. Bine spus, numai să nu faceți vreo mișcare de care să vă pară
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
care l-au reprezentat prin Rege, Antonescu, Dej, sau îl reprezintă acum prin Pitic, despre care știm că n-o să mai facă mulți purici de-acum încolo, deoarece pe lîngă noi doi, care nu admitem să fim amestecați cu restul secăturilor de Partid sau din exterior, o haită întreagă de șacali i-au pus deja gînd rău. Trebuie să fii însă de acord că după primii ani ai Geniului la cîrma țării, manevrele lui liberale te-au cam demoralizat, multă vreme
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
repete pentru sine, clănțănind din dinți, trăgîndu-și fermoarul pufoaicei pînă sub bărbie, zgribulind de frig. E singur în stradă, începe să țopăie pe loc neștiind în ce direcție s-o apuce, i-auzi cu ce trăsnăi îmi mai venise și secătura asta de Patru Ace, începe să-și refacă în minte dialogul, e leit unchiu-său, își spune, oriunde mergi dai peste ei, a naibii Securitate, au împînzit toată țara mai ceva ca înainte de Revoluție, atunci știai cel puțin despre ce era
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
debarcaserăm, ne aflam deja pe drum, tata și cu mine pe un animal, mama pe un altul, cu grosul bagajelor, iar Warda și cu Mariam pe un al treilea, catârgiul mergând pe jos alături de noi, împreună cu fiul lui, o detestabilă secătură de vreo doisprezece ani, desculț, cu degete murdare și privire piezișă. Nici nu străbătuserăm bine trei mile când doi călăreți înfășurați în văluri albastre năvăliră în fața noastră, ținând în mâini pumnale cu tăiș curbat. Ca și cum n-ar fi așteptat decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
și îngâmfați... Eu și Bruno, două scârnăvii, doi rahați.. prieteni de o viață... Dar eu, în sufletul meu... GARDIANUL (Către Artur.): Să-i dăm și lui... Nu vă uitați că e laș, că e perfid și viclean, că e o secătură... Moare dacă nu-i dați. CĂLĂUL: Mor, domnule... GARDIANUL: Dați-i ordinarului... să nu mai plângă... CĂLĂUL: Un strop, un singur strop... Și-am să fiu mai precis decât o ghilotină... N-o să suferiți nici cât un vierme tăiat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
eu să vin și să cad în groapă ș-apoi să plec acasă? Nu, domnule, eu vreau să joc! Vreau să vorbesc! MAMA: Canaliilor! Ați pus mâna pe rolurile cele mai bune și acuma nu vă convine... PRIMUL BĂRBAT: Niște secături! Numai voi, numai voi și numai voi! ORBUL (Șoptit.): Să-i aruncăm în groapă! AL DOILEA BĂRBAT: Să nu vă mai prind că scoateți un cuvânt! MAMA: Derbedeilor! Voi și cu vampa asta ați pus mâna pe toată piesa! Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]