211 matches
-
chiaburi a constat în trecerea a 5 hectare teren fără nici o despăgubire la IAS Copou care lua ființă - ca model a agriculturii înaintate - iar 5 hectare le-au dat părinții la întovărășire, ca să scape de impozitele împovărăto are. „Țară de secături, țară minoră, căzută rușinos la examenul de capacitate în fața Europei... Aici ne-au adus politicienii ordinari, hoții improvizați astăzi în moraliști, miniștrii care s-au vândut o viață întreagă, deputați contrabandiști... Nu ne prăbușim nici de numărul dușmanului, nici de
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Firmă nouă sub care se ascunde același reformator al ideilor politice - escrocul Pohoață”, „salută” Timpul apariția noului ziar din Bucovina. „Dobitocia dlui Costeanu” (nr.56/29 mai 1931); „Dl. Costeanu borfaș al presei”;”Dl. Costeanu e absolut dobitoc la primărie”; „Secătură universitară”, „Stupiditate. Reclamagiu de profesie. Secătură universitară!” „Primarul dr. Costeanu, lingușitorul și pupă mâna dlui Nicolae Iorga” sunt doar câteva titluri care arată cum nu trebuie să se ducă lupta de idei între doi intelectuali, Timpul continuând cu alte și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
același reformator al ideilor politice - escrocul Pohoață”, „salută” Timpul apariția noului ziar din Bucovina. „Dobitocia dlui Costeanu” (nr.56/29 mai 1931); „Dl. Costeanu borfaș al presei”;”Dl. Costeanu e absolut dobitoc la primărie”; „Secătură universitară”, „Stupiditate. Reclamagiu de profesie. Secătură universitară!” „Primarul dr. Costeanu, lingușitorul și pupă mâna dlui Nicolae Iorga” sunt doar câteva titluri care arată cum nu trebuie să se ducă lupta de idei între doi intelectuali, Timpul continuând cu alte și alte epitete la adresa primarului Costeanu: „O
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
necălcate vreodată de piciorul meu, ca Solobotenii (vezi Prăpădul Solobodei) <footnote id="5"><Roman de Eusebiu Camilar, apărut la Ed. Cartea Moldovei din Iași, în 1943 și premiat de Societatea Scriitorilor Români./footnote>, Udeasca de la luncă, pădurea între Reuseni-Plavalari Mănăstioara, Secăturile, Obîrșia și încă altele. Udești și Udeasca nu vin de la ud, cum credeam altădată, ci de la numele biblic Udea sau Hudea (vezi și Hudești, jud. Dorohoi de pe timpuri). Negustorul evreu Dudel, vecinul tatălui tău, avea o fată Hudea, cea mai
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
sinucidere, Titu mi-a spus foarte hotărât că, dacă vorbesc cuiva despre aceasta nu fac decât să-i grăbesc moartea? Cu puțină vreme înainte de a se prăpădi, publicase în „Neamul Românesc” un articol intitulat „Arginții lui Iuda”, în care ironiza „secăturile entuziaste” ale generației de la 1916. Articolul a făcut mare vâlvă în Parlament, căci multe dintre aceste „secături entuziaste”, după ce își renegaseră credința naționalistă, deveniseră personaje cu început de proeminență în partidele liberal și național-țărănesc. Printre aceștia fusese în special vizat
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
-i grăbesc moartea? Cu puțină vreme înainte de a se prăpădi, publicase în „Neamul Românesc” un articol intitulat „Arginții lui Iuda”, în care ironiza „secăturile entuziaste” ale generației de la 1916. Articolul a făcut mare vâlvă în Parlament, căci multe dintre aceste „secături entuziaste”, după ce își renegaseră credința naționalistă, deveniseră personaje cu început de proeminență în partidele liberal și național-țărănesc. Printre aceștia fusese în special vizat Victor Iamandi , care, în scurtă vreme, s-a arătat a fi una dintre cele mai fioroase canalii
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
spusese lui Sima: „Puteți veni și Dvs. dacă doriți” ceea ce constituie o insolență, dar și o răzbunare a acestui nătărău a cărui înlocuire fusese cerută și obținută de Mișcarea Legionară, deoarece era cel mai perfect intrigant și cea mai devotată secătură a vechilor cercuri politice și afaceriste de la noi. Talentul Românilor de a corupe pe toți acei ce vin în contact cu ei este într-adevăr neegalat - și această „calitate” ar putea fi singura [238] scăpare din situația actuală, dacă Rușii
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
tratate cu un instinct fin al culorilor, documentează asupra hibridității unei societăți. Mateiu Caragiale este un poet și scrierea lui valorează prin ceea ce sugeră. Realitatea se transfigurează, devine fantastică și un fel de neliniște de Edgar Poe agită pe aceste secături ale vechii capitale române. De aceea scriitorul trebuie pus mai degrabă în grupul suprarealiștilor, dată fiind atenția lui pentru elementul inefabil ancestral, aparținând fondului obscur. H. BONCIU Înrâurit de poeții austriaci, în special evrei, H. Bonciu aduce în proza lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vodevilul francez și la bietul Teatru Național !, sărmanul !... când moare, când învie... de-i mai mult răposat..." Dar iată și mai clar cum Alecsandri vorbește prin gura lui Iorgu, ori cum Alecsandri, fără să vrea, face din Iorgu nu o secătură și o caricatură, ci un adevărat bonjurist: "Iorgu : Dac-ar giudeca toți ca d-ta, domnule, apoi teatrul național nu s-ar putea întemeia niciodată în țară: dar slavă Domnului !, sunt persoane care știu să prețuiască greutățile unei scene începătoare
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
El știa foarte bine de ce măcelarii istoriei au venit cu sabie și pîrjol să distrugă neamul rumunilor. Și de 2000 de ani umblăm prin beznă ca niște umbre mînate de vînturile altora, colcăind în mîrlănie, ticăloșie și umilință pentru că orice secătură de la noi sau de aiurea ne pune în nas cu ostentație că sîntem scursura imperiului roman amestecată cu ceva duhori slave și alte urdori ale istoriei știute și neștiute. Dacă tot sîntem un popor aluvionar fără trecut și fără istorie
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ne tot vîntură prin cap pentru veșnică îndobitocire, puhoaie de indo-europeni și alte seminții că nu le mai știi de un-de le scot ca să ne smintească și să ne tîmpească pînă ne vor plesni căpățînele. O afumătură de ardei iuți secăturilor, v-ar face mințile mai sprințare! Cratipos a scris o amplă istorie a războiului peloponesian purtat între anii 431-404 î.e.n. Atenienii cheamă în ajutor pe Sitalkes(431-424 î.e.n.) regele tracilor-odrizi, care vine cu o oaste de 50000 de luptători formată
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
arătat din totdeauna pentru adevărata istorie și cultură strămoșească ce le stă în cap precum jarul pe limbă! Scandalos este faptul că istoricii și arheologii nu suflă un cuvînt despre imaginile existente pe tava rotun- dă. Ca să le dovedesc ce secături sînt, am să-i dau pe goarnă descriind patera cu pricina așa cum se poate vedea din unele fotografii. Tava este în fapt un platou cu marginile ridicate în sus, iar în mijloc se află o statuetă care reprezintă o femeie
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
plasă. Fe-meia care păzea pînza a văzut cum această pleavă de cînepă(ceată de răi) alerga cu pași mari peste ghil purtîndu-se ca niște smintiți. Ca să fim toți siguri, repede au venit ostașii adunați în tabără să cerceteze. Cum aceste secături nu-și cereau iertare, le-am dat bucățele de pîine sfințită. Era o groapă, unde ca niște cai puternici, cu picioarele au făcut mocirlă și au murdărit cu ea pînza. Pe acești răi cu mintea în pîclă i-am descîntat
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
mai mă Întorc, au crezut că am murit... După trei luni de zile, cât o durat, m-am Întors la celula de unde am plecat... Vă mai amintiți cine era comandant la Aiud? Când am ajuns acolo era căpitan Dorobanțu. O secătură, parcă din Târgoviște, care se afirmase atacând sediul Partidului Țărănist sau Liberal În timpul campaniei electorale, și l-a săltat... De altfel, toți ăștia erau recrutați dintre derbedeii orașului... Și după Dorobanțu a fost Koller, și după aia a fost Crăciun
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
viața dinafara ei (culturală, politică, didactică, familială) m-au pus în contact cu o lume diversă, surprinzătoare, cu contraste ce mi s-au dezvăluit pe parcurs, uneori abia după ce m-am ciocnit de ele: oameni integri, cu calități remarcabile, și secături cu năravuri dezgustătoare; talentați și veleitari; consecvenți și marionete; moderați și abuzivi; loiali și ipocriți; zeloși și rezervați; sinceri și vicleni; îndrăzneți și fricoși; calmi și anxioși; robaci și superficiali; onești și „învîrtiți”, generoși și egoiști etc. Am asistat la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Onești dă drumul și el (nu fără talent anecdotic și cu o voce impozantă) unei porcării: bancul cu cei doi stareți aflați la reciclare! Trecînd de la haz la îngrețoșare, mi-a venit să strig cu vorbele lui Goga: „Țară de secături, țară minoră...” * Cînd își pune căciula și paltonul cu guler de nurcă, șoferul de la scara vecină, lucrător la miliție, străbate aleea pășind cu mîinile la spate și bătînd ușor cu palmele, așa cum a văzut el la televizor că fac, în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fățarnicul, ca fariseul; și sînt romîn-neaoș, dar eu cred că nu e alt neam în care să fie mai mulți farisei ca la noi; nu e alt neam la care să fie mai mulți înțelepți și sfinți cu vorba, și secături și mișei cu fapta. Și dacă ar fi numai în treburile lor particulare calea-valea; da’ sînt și în trebile țării și asta crez c-o să ne ducă de rîpă. Pe care-l auzi vorbind, îți vine să-l săruți, așa
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
următorul cuprins: "Drum vicinal Răscruci"; - poziția nr. 158 coloana 3 va avea următorul cuprins: "Drum vicinal Recea"; - poziția nr. 159 coloana 3 va avea următorul cuprins: "Drum vicinal Romceștilor"; - poziția nr. 160 coloana 3 va avea următorul cuprins: "Drum vicinal Secătura"; - poziția nr. 161 coloana 3 va avea următorul cuprins: "Drum vicinal Spre Tartareanu"; - poziția nr. 162 coloana 3 va avea următorul cuprins: "Drum vicinal Tomică"; - poziția nr. 163 coloana 3 va avea următorul cuprins: "Drum vicinal Valea lui Miercurea"; - poziția
HOTĂRÂRE nr. 1.100 din 22 septembrie 2005 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.362/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Vâlcea, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Vâlcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171297_a_172626]
-
Iancu Zecehotare Pădurea Neagră Călățea Berechiu Barcuri Zecehotare Cărmăzan Poclușa Beiuș Cîmpani Pomezeu Bicaciu Băile 1 Mai Zecehotare Deal Ponița Colești Bir6n Băile Feliz Ruget Corbești Bistra Băită Sacalasău Deal Coșdeni Deal Boianu Mare Băleni Sacalasău Nou Cotiglet Boiu Belegeni Secătura Cresuia Borod Belfir �� Sitani Criștior de Sus Borozel Betfia Șocat Cutiș Borumlaca Bicăcel Șinteu Delureni Borz Biharia Țarina Delureni ÎI Brataca Biharia IAS Teiș Dernișoara Brădet Bogeiu Termezeu Dijir Briheni Borș Tomnatic Bulz Ferice Budoi Borșa Valea Borod I Fiziș
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Nepos Purcărete Strâmba Ilva Mică Posmuș Orheiul Bistriței Racateș Izvor Strâmba Josenii B Rodna Petriș Runcu Salvei Aluniș Strugureni Săngeorzu Nou Piatră Runcu SaNei Șanț Sâniacob Podirei-Șieu M Rușbor Tagu Sânmihaiul Podu Rebrii de Câmpie Sânnicoară Tărlișua Spermezeu Preventoriu Ilișua Secături Tăure Șesuri Spermez Prundu Bărgăului �� Sita Tureac I Șoimuș Rebrișoara Strămbulici Țăgșor Tarpiu Refeag Stupini Urmeniș Telciu Rusu Bârgăului Suplai Valea Anieșului Tonciu Rusu de Sus Nușeni Șendroaia Valea Leșului Tunel Mag. Ilv Salva Șopteriu Valea Poieni Liv Tureac Satu
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Șieuț Trestia Tulgheș Țicău Țuidic Ulmoasa Ungureni Ungurenii de Sus Urmeniș Valea Bistrei Valea Caselor Valea Greblei Valea Lazului Valea Lihetească Valea Luncii Valea Mijlociei Valea Morii Valea Muntelui Valea Neagră Valea Porcului Valea Poroșii Valea Sasului Valea Săcelului Valea Secăturii I Valea Secăturii ÎI Valea Spinului I Valea Spinului ÎI Valea Spinului III Valea Stejarului Valea Stejarului Valea Stîrcului Valea Vinului Valea Vișeului Vazoc Văleni Vălenii Șomcutei Vârai Vicea �� Vima Mare Vima Mică Voronici Zacvasnița I �� Zacvasnița ÎI Zapoderei Zarica
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Țicău Țuidic Ulmoasa Ungureni Ungurenii de Sus Urmeniș Valea Bistrei Valea Caselor Valea Greblei Valea Lazului Valea Lihetească Valea Luncii Valea Mijlociei Valea Morii Valea Muntelui Valea Neagră Valea Porcului Valea Poroșii Valea Sasului Valea Săcelului Valea Secăturii I Valea Secăturii ÎI Valea Spinului I Valea Spinului ÎI Valea Spinului III Valea Stejarului Valea Stejarului Valea Stîrcului Valea Vinului Valea Vișeului Vazoc Văleni Vălenii Șomcutei Vârai Vicea �� Vima Mare Vima Mică Voronici Zacvasnița I �� Zacvasnița ÎI Zapoderei Zarica Zarica I Zarica
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Alunu - Cernișoara, km 12 + 300 Refacere platformă drum interes local Gătejei │Comuna Copăceni │ 567 Refacere platformă drum interes local Bondoci Refacere platformă drum interes local Linia Gemenilor Refacere platformă drum interes local Valea lui Bucur Refacere platformă drum interes local Secături Refacere rigolă adiacentă drumului de interes local La Cimitir - intersecție cu DJ 665 Refacere drumuri interes local: Refacere drum interes local "La Motești" (platformă și șanțuri marginale), satul Pietrari Refacere drum interes local "La Lac" (platformă și șanțuri marginale), satul
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275047_a_276376]
-
Alunu - Cernișoara, km 12 + 300 Refacere platformă drum interes local Gătejei │Comuna Copăceni │ 567 Refacere platformă drum interes local Bondoci Refacere platformă drum interes local Linia Gemenilor Refacere platformă drum interes local Valea lui Bucur Refacere platformă drum interes local Secături Refacere rigolă adiacentă drumului de interes local La Cimitir - intersecție cu DJ 665 Refacere drumuri interes local: Refacere drum interes local "La Motești" (platformă și șanțuri marginale), satul Pietrari Refacere drum interes local "La Lac" (platformă și șanțuri marginale), satul
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274216_a_275545]
-
vreme făcând parte din comuna Tângujei din plasa Fundurile, județul Vaslui, în vreme ce târgușorul Țibana făcea parte din comuna Mironeasa. Comuna s-a format în 1931, în cadrul județului Vaslui, cu satele Domnița, Moara lui Ciornei, Pănoasa, Poiana Mănăstirii, Poiana de Sus, Secături și Țibana. În 1950, comuna a fost transferată raionului Negrești din regiunea Iași. Satul Secături a primit în 1968 denumirea de "Livada Nouă", pentru ca în 1968 să fie desființat și inclus în satul Domnița. Tot în 1968, comuna a fost
Comuna Țibana, Iași () [Corola-website/Science/301315_a_302644]