112,413 matches
-
minunate” nu mi se par decât Sibiul, Sighișoara, nordul Moldovei și suplețea metalică a arcelor ridicate de Anghel Saligny peste Dunăre. Și pentru că tot veni vorba, cu adevarat „minunat” mi se pare și faptul că am supraviețuit de-a lungul secolelor disprețuind și distrugând ce avem mai valoros. Pesemne că vom rămâne în vreun Larousse al Europei cu o „Răpire din Serai” și ce va mai rămâne peste timp din Bibilul Poporului. :: text: EvZ Abea acuma s-or lichit în capu
Minunile romanilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82938_a_84263]
-
ardeau românii în perioada pe care noi am numit-o ulterior decadenta. Ordine și disciplină într-un univers care se macină și se prăbușește în sine însuși. Overall, m-am îndrăgostit de orașul asta. Dacă istoricii de mâine vor numi secolul XXI “perioadă euro-centrismului decadent”, prefer să-mi beau ceaiul într-un loc unde decadenta face măcar zgomot. Pentru un extremist de centru în devenire, refuzul periferiei și-ar găsi aici un deznodământ fericit. Nicăieri nu am mai avut atât de
The new Babylon by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83031_a_84356]
-
mi-ai lăsat impresia unui om care se grăbește către nicăieri.. ai zis că vrei să scrii.. problema este despre ce... Este frumos dar și desuet și emoționant să mai ai fascinația conceptului de branding nowadays, în vest datează din secolul 19. Iar cel de personal branding a împlinit, cred, o decadă. Nu știu dacă mai este cool să devii un brand, ci poate să reușești să fii recognoscibil și valoros fără să faci eforturi disperate. Chiar și o recunoaștere postuma
Cui i-e frica de branding? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82977_a_84302]
-
a statului de a “mutila” opinia publică în folos propriu. Vă doresc sănătate! știi vorba aia “bun băiat, păcat de față”... :)) care va să zică,daca n+ai absolut niciun dubiu privitor la heterosexualitatea ta ești o persoană extrem de rurarla rătăcita în plin secol 21?? ce non-cool mă simt . Admirabil, monșer! tine-o tot așa. Dragoș, mi se pare departe de adevăr că pentru bi e cel mai greu. Să zicem că eu aș fi pe treaptă 5 momentan pe scara lui Kinsey, desi
Bisex cu ochii deschişi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82858_a_84183]
-
cu ciclare infinită: fă aia, nu fă aia, du-te după aia, pune aia, nu pune aia, nu se face aia, zi și tu că aia, în fine - ce bine ne-am aia și anul asta! O ironie bizară a secolului în care trăim face ca acesti liber cugetători care instrumentează cam toată comedia sărbătorilor de iarnă să fie mai agresivi decît predecesorii lor, credincioșii get-beget. Agresivitatea credințelor laice e mai periculoasă astăzi decît fanatismul religios. Pentru că, dacă pentru credinciosul religios
Decembrie sincer by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83026_a_84351]
-
colinde..iar primvara ...din alte motive;) A. P.S Știi Dragoș, lasan la o parte fățărnicia ce ni se arată...poate că toți undeva, în sufletul nostru ne bucurăm...pana și tu ei... sărbătorile de iarnă nu mai șunt de secole religioase, s’au laicizat de mult fără ca măcar să ne dăm seama cum... caltaboșul și sarmaua nu le mancam în cinstea nașterii Mantuitorului, ci le înfulecam că așa se face de cand lumea, ce mai contează acum ce înseamna ăla Crăciun?! și
Decembrie sincer by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83026_a_84351]
-
de mijloace: proslăvim stânga și îngropam dreapta, deși el se referă doar la extreme. Mai țin să vă adaug că istoria o fac întotdeauna învingătorii. Astfel că vei auzi rar, tardiv și voalat regrete pentru distrugerea Dresdei, a mănăstirii de secol VI de la Monte Cassino sau a lansării bombelor atomice. Și ca să ajung la ultimele, nu îmi aduc aminte să fi auzit prea des cuvântul genocid, crima în masă, asociat cu Hiroshima și Nagasaki. În schimb dramă Holocaustului este mediatizata foarte
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
-și găsește o slujbă. Știrea mai spunea că același IQ l-a mai avut doar Mărie Curie, singura femeie care a cîștigat două premii Nobel. Nu știu cît de credibilă e informația după care cineva i-a măsurat la începutul secolului trecut IQ-ul d-nei Curie, dar știu ce tzeapa a luat savanta poloneză cînd n-a fost primită în Academia Franceză, cu Nobel-urile ei cu tot. Și cam știu și ce tzeapa va continua să ia bulgăroaica la următorul
Supradoza de studii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83062_a_84387]
-
era pusă baronului Haussmann, răspunsul era foarte simplu: nu. Tot ce este în spatele fațadei privește proprietarul, fațadă aparține orașului, deci este publică. DB: Nu e o abordare cam radicală? VB: Nu, un exemplu foarte bun în acest sens este Parisul secolului 19, o capodoperă creată prin decrete și presiuni politice fără echivoc. Uneori nici chiar arhitectul nu avea acces la design-ul unei fațade a unui imobil parizian din 1860. Totul era proiectat după reguli foarte stricte. Sună prea familiar, din
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
asimilat zilnic timp de decenii dispar și sunt înlocuiți cu aberații în afara limitei biologice de adaptare. VB: Un reper este totdeauna bun, iar Parisul cred că este un reper excelent. Nu “micul Paris”, ci marele Paris. Nu numai Parisul de secol 19, ci și cel modern, chiar si Parisul lui Mitterand și șantierele anilor ’80. Altfel ce repere de dezvoltare ne luăm? Shanghai și explozia urbană necontrolată de acolo din ultimii 10 ani? Nu cred. DB: Mi-ați vorbit despre experiența
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
înainte să-ți bei ceaiul, cu sughițuri,din cauza nedreptăților din Congo,ar trebui să-ți prepari salată, cu suspine,să-ți alimentezi smart-ul, cu spasme sau măcar să-ți sară muștarul, la gindul că prietenii tăi hipermanageri se comportă, în România secolului XXI,la fel ca industriașii din epoca presindicala: fac ca toti drăcii cînd salariul minim crește cu 30 de lei și dau spițuri în gură oricui le spune că la noi,că peste tot în lumea civilizată, există o lege
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
si cred ca acest conflict se poate interpreta și în termeni de ciocnirea generației Internet (da, esti și tu inclus aici) de generația ... pick-up-ului, sau cum să îi zic (completați voi). E fascinant să urmărești cum tehnologia schimba istoria, de secole încoace. @ irina - exact la asta ma refeream și eu când am zis că subscriu la comentariul tău. cât despre comentariul al patrulea, tre’ să mă și captiveze puțin (măcar prin stil) ca să îl citesc, ceea ce nu e cazul aici, unde
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
englezesc „environmental crisis”. Principiile Brundtland și Agenda 21 au arătat, la modul discursiv, emergentă unei probleme ambientale acute și globale. Adoptată de țările semnatare ale Declarației de la Rio de Janeiro din 1992, Agenda 21 este un program de acțiuni pentru secolul XXI, acțiuni orientate către obținerea dezvoltării durabile, ceea ce înseamnă lupta contra sărăciei și excluderii sociale, producția de bunuri de consum și de servicii durabile, precum și protecția mediului înconjurător. Înainte de enunțarea principiilor Brundtland, precum și de formularea Agendei 21, gravitatea chestiunilor ambientale
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
scoțian David Hume (1711-1776), si dezbătută apoi extins de Immanuel Kant (1724-1804). Anume faptul că percepția lumii sau „ordinea senzorială” pe care o captează fiecare individ este insuficientă pentru sesizarea realității. Toate culturile națiunilor din Europa Occidentală au trecut în secolul XVIII prin experiență dezbaterii privind felul cum se constituie realitatea pentru om și pentru societate. În România, acest discurs esențial din Epoca Luminilor a fost interzis de către „epoca fanariota”. El este amintit prima oară, fragmentar, în secolul XIX de Gheorghe
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
au trecut în secolul XVIII prin experiență dezbaterii privind felul cum se constituie realitatea pentru om și pentru societate. În România, acest discurs esențial din Epoca Luminilor a fost interzis de către „epoca fanariota”. El este amintit prima oară, fragmentar, în secolul XIX de Gheorghe Lazăr, fondatorul Școlii de la Sfântu Sava ce funcționa în paradigmă ideologică a Școlilor Centrale. În limba română, dezbaterea despre înțelegerea realității este reluată de filosoful Nae Ionescu în prelegerile anului 1926. Criză acută a găsirii soluțiilor la
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
civile și între state), al foametei ce bântuie continentele chinuind populații întregi, a persecuțiilor urmate de deplasarea maselor de refugiați, al șomajului ce urmărește inexorabil fenomenul globalizării, ale sclavajului ce timp îndelungat a făcut ravagii pe mai toate continentele în secolele în care s-a consolidat capitalismul în lume. O carte care ar trebui să pună o surdina afirmațiilor că „omul trebuie să se obișnuiască cu starea de creatură căzută“, adică să se resemneze, deoarece nu are alternativă la capitalism. 4
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
atunci când trebuie să conciliezi factori greu de conciliat, atunci când nu consideri firesc să faci rabat la calitatea profesională a performanței. În acest sens situația unora dintre primele concerte la Filarmonica bucureșteană a apărut ca fiind simptomatică. Dată fiind aniversarea unui secol de relații diplomatice româno-nipone multe dintre manifestările muzicale bucureștene au fost realizate cu participarea unor performeri sosiți din Japonia; în mod cert, farmecul exotic al acestora, curiozitatea privind acomodarea cu marele repertoriu simfonic european, au constituit aspecte de atracțiozitate pentru
Debut de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14659_a_15984]
-
la nivelul Filarmonicii bucureștene - s-a petrecut și primul concert al stagiunii, cu Simfonia a 5-a de Gustav Mahler, concert condus de dirijorul Cristian Mandeal; lucrarea - dificil de așezat, dificil de echilibrat în parametrii spiritualității vieneze de sfârșit de secol XIX - a fost insuficient pregatită, din lipsă de timp, date fiind concertele aniversare ale momentului, date fiind programele de turneu. În mod cert, directorul muzical al filarmonicii bucureștene și-a luat revanșa; ...cu prilejul acelui captivant concert de muzică românească
Debut de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14659_a_15984]
-
pregatită, din lipsă de timp, date fiind concertele aniversare ale momentului, date fiind programele de turneu. În mod cert, directorul muzical al filarmonicii bucureștene și-a luat revanșa; ...cu prilejul acelui captivant concert de muzică românească și muzică rusă de secol XIX, de secol XX, concert a cărui realizare a fost împlinită dată fiind participarea angajată a muzicienilor orchestrei. Cristian Mandeal construiește admirabil și dezvoltă o susținere muzicală amplă atât de utilă repertoriului muzicii romantice, spre exemplu. Dispune însă de puțin
Debut de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14659_a_15984]
-
de timp, date fiind concertele aniversare ale momentului, date fiind programele de turneu. În mod cert, directorul muzical al filarmonicii bucureștene și-a luat revanșa; ...cu prilejul acelui captivant concert de muzică românească și muzică rusă de secol XIX, de secol XX, concert a cărui realizare a fost împlinită dată fiind participarea angajată a muzicienilor orchestrei. Cristian Mandeal construiește admirabil și dezvoltă o susținere muzicală amplă atât de utilă repertoriului muzicii romantice, spre exemplu. Dispune însă de puțin umor; ...bine construită
Debut de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14659_a_15984]
-
sunetului. Concerte de un special interes au marcat deschiderea stagiunii Formațiilor Muzicale ale Radiodifuziunii; această deschidere coincide cu preambulul festivităților muzicale internaționale prilejuite de bicentenarul nașterii celui care a fost geniul rebel, nonconformist, al muzicii franceze, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, anume compozitorul Hector Berlioz. Impresionantă este forța imagistică a Simfoniei dramatice "Romeo și Julieta", lucrare vocal simfonică destinată soliștilor, corului, orchestrei, lucrare audiată la noi, de această dată, grație spijinului oferit de Institutul Francez la București; tentația
Debut de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14659_a_15984]
-
Sabin Pautza, ne-a amintit o dată în plus de fervoarea cu care Andreescu promovează în concertele sale valorile de semnificație ale repertoriului simfonic românesc; s-a aflat în aceste zile în Germania pentru a imprima creații românești ale mijlocului de secol trecut, imprimări comandate de cunoscuta Societate de Radio de la West Deutsche Rundfunk. Alte momente ale debutului de stagiune la București? Un ciclu de concerte lecție dedicate celor mai mici ascultători; succesul primului moment susținut de maestrul Ilarion Ionescu Galați este
Debut de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14659_a_15984]
-
partituri... dorința firească privind lărgirea repertoriului francez a determinat adoptarea acestei soluții limită, soluție care dă satisfacție unui important număr al melomanilor bucureșteni ai genului. Este, în adevăr una dintre cele mai complexe partituri ale muzicii franceze de sfârșit de secol XIX. Revelația serii? A adus-o cuplul protagoniștilor, mezzo-soprana Oana Andra și tenorul Keith Ikaia-Purdy, de asemenea colectivul simfonic al orchestrei operei, ansamblu condus de această dată de tânărul dirijor Cristian Oroșanu. În adevăr, tânăra generație de muzicieni performeri ai
Debut de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14659_a_15984]
-
autorul unei proze ce semănă mult cu cea a lui Isaac Bashevis Singer, cu care împarte aceeași spiritualitate și un soi de realism magic edulcorat și crepuscular în descrierea unor evrei domestici și simpatici, cantonați identitar în prima jumătate a secolului, transformați ulterior ireversibil. Formidabilă de-a dreptul mi se pare atmosfera Brașovului cu multe fațete, un fel de Shambala a nostalgiilor autorului, un loc de încrucișare a spiritului teuton cu cel slav și cu cel bizantin, populat de fantome de
Despre evrei și orașe minunate by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14671_a_15996]
-
adresez și acelora care nu o cunosc sau au cunoscut-o în fugă. Este mare păcat să se deprecieze, cum se întâmplă acum, și până la urmă să dispară, ceva ce a fost bine conceput și înfăptuit, în urmă cu un secol și jumătate. Mă gândesc, de pildă, la perfecta ordonare a străzilor brăilene vechi, dispuse în semicerc și radial, proiectare-unicat în urbanistica noastră, după cât știu. Clădirile noi, anostele blocuri implantate fără noimă amenință să strice armonia acestui spațiu. Străzile în semicerc
De ce nu și Brăila? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14696_a_16021]