3,145 matches
-
-i sărut pământul, Însă cuprind cu ochii minții tot ce este ea, Dulceața pâinii, căldura mamei și alintul. Dar voi deschide fereastra sufletului meu, Să zboare liber spre zarea diafană, Prin roua pastelată a unui curcubeu, Printre stejarii, din pădurea seculară. Eu vă voi aștepta micuțe păsări călătoare, În țărișoara mea să mă întorc cu voi, Iar dorul arzător să-l sting cu-al ei ... Citește mai mult Voi păsări călătoareEu știu că ați venit din țara meași vă privesc cum
MARGARETA MERLUȘCĂ by http://confluente.ro/articole/margareta_merlu%C8%99c%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
-i sărut pământul,Însă cuprind cu ochii minții tot ce este ea,Dulceața pâinii, căldura mamei și alintul. Dar voi deschide fereastra sufletului meu,Să zboare liber spre zarea diafană,Prin roua pastelată a unui curcubeu,Printre stejarii, din pădurea seculară.Eu vă voi aștepta micuțe păsări călătoare,În țărișoara mea să mă întorc cu voi,Iar dorul arzător să-l sting cu-al ei ... III. SUFLEȚEL HOINAR, de Margareta Merlușcă, publicat în Ediția nr. 2340 din 28 mai 2017. Suflețel
MARGARETA MERLUȘCĂ by http://confluente.ro/articole/margareta_merlu%C8%99c%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
dorință din timpul lui deschis Cu pagini de trăire și gândul insomniei, Idealurile lui l-au făcut de ne-nvins Când Unirea desena harta României. Îți urmăm îndemnul în care ai crezut, O victorioasă împlinire peste timp, Unirea din idealuri seculare s-a născut Și-n culoarea tricolorului pe nimb. Istoria se-adună în pagini de carte, Eroice verbe impresionând și muza Ce îndemnuri și azi mai împarte: În Unire să-l urmăm pe Cuza. De-atunci mai bărbătească stânca este
CÂND TIMPUL CIPOLEŞTE STATUIA LUI CUZA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cand_timpul_cipoleste_statuia_lui_cuza_al_florin_tene_1327330163.html [Corola-blog/BlogPost/360349_a_361678]
-
duminica la pescuit, alții la film, alții la munte, alții... la biserică. Acest mod de a gândi presupune, în subsidiar, faptul că „religia“ (credința) este doar una dintre multele credințe pe care inșii le posedă la un moment dat - perspectiva seculară - ceea ce, din perspectivă religioasă este complet eronat și tendențios. Căci din acest punct de vedere, credința este „identitatea“ constitutivă cea mai importantă, cea care modelează conștiința și definește inserția omului în realitatea (și) socială. Sofismele liberei cugetări - căci sofisme sunt
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… by http://uzp.org.ro/despre-cine-suntem-noi-astazi-cum-mai-suntem-noi-astazi-ortodocsi-si-in-ce-mai-credem-noi-romanii-de-astazi-din-perspectiva-si-in-viziunea-sociologului-roman-dan-dungaciu/ [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
punct de vedere, credința este „identitatea“ constitutivă cea mai importantă, cea care modelează conștiința și definește inserția omului în realitatea (și) socială. Sofismele liberei cugetări - căci sofisme sunt - odată înlăturate, nu fac decât să releve concluzia: personajul care vorbește în numele secularului nu este cu nimic mai neutral decât cel care vorbește în numele religiosului. Doar pretinde, forțând lucrurile, că este. Există aici o cale de mijloc? Aparent, nu... Situarea, vorba post-modernilor, nu poate fi evitată. Deocamdată, spațiul public din România nu a
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… by http://uzp.org.ro/despre-cine-suntem-noi-astazi-cum-mai-suntem-noi-astazi-ortodocsi-si-in-ce-mai-credem-noi-romanii-de-astazi-din-perspectiva-si-in-viziunea-sociologului-roman-dan-dungaciu/ [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
să mă ia și pe mine în coarnele lui ancestrale, genealogice și imperiale... și să mă ducă unde o vrea el... la margini de ape sau la margini de pădure, să mă îngroape, sub zăpadă argintie la rădăcina unui copac secular. Și dacă bătrânul Cerb Atlant nu va veni la Întâlnirea dintre Pământuri, în pădurea verde de cristal și plasmă albastră, plângându-se că e prea frig în Satul planetar și nu mai e destulă iarbă, atunci... atunci nu-mi mai
SCRISOAREA NR.136 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_ii_fragment_din_scri_constantin_milea_sandu_1355908750.html [Corola-blog/BlogPost/351552_a_352881]
-
sa de metanie, Laura unde are mai multă liniște și timp de rugăciune. Înaintat în vârstă dar întărit în duhul, cere să i se dea marea schimă. Primește numele de Leontie și se retrage de unul singur în liniștea codrilor seculari, unde petrece ca un înger în trup, ajungând cel mai vestit sihastru și părinte duhovnicesc din nordul Moldovei. Înainte de a trece la Domnul, rânduiește egumen al lavrei, pe cel mai iubit dintre ucenicii săi, Daniil Sihastrul. Potrivit dorinței obștești, moaștele
SFÂNTUL LEONTIE, EPISCOPUL RĂDĂUŢILOR de ION UNTARU în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 by http://confluente.ro/1_iulie_sfantul_leontie_epi_ion_untaru_1372650978.html [Corola-blog/BlogPost/363990_a_365319]
-
mângâie în toamnele- mănunchi, Nimic nu mă clintește, nimic nu mă doboară, Decât un croncănit și-o aripă de cioară. În codrul ăsta des, esențele alese, M-au mângăiat cu ramuri și florile- mirese, Și pe cărări acunse de umbre seculare, Eu mi-am oprit uitarea în foi de calendare. Și știu că nu voi fi nicicând fără pădure, Căci voi pândi și noaptea lucirea de secure, Când ramuri doborî-va vreunui pom uitat, Eu voi ucide lama, cu ea și
COPACI CU PĂDURE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Copaci_cu_padure.html [Corola-blog/BlogPost/356452_a_357781]
-
PUSTĂ Autor: Suzana Deac Publicat în: Ediția nr. 1128 din 01 februarie 2014 Toate Articolele Autorului La coborâre o aștepta un cavaler, cu pălărie neagră, având boruri mari, cu manșete dantelate la mâini și o invitase la umbra unui stejar secular care domnea peste pusta fără margini. -Ce bine să fii întâmpinată de un cavaler, îmbrăcat cu pantaloni negri, strânși în cizme înalte, cu cămașă albă de in topit, cu guler rotund care decorează haina lungă și albastră ca văzduhul, cu
PE PUSTĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 by http://confluente.ro/Pe_pusta_suzana_deac_1391268954.html [Corola-blog/BlogPost/341999_a_343328]
-
las în voie să înoți spre destinul tău dacă există așa ceva. Nu te speria, voi fi mereu în preajmă, încrede-te în mine! Și cu vorbele acestea, fata se lăsa biruită de puterea apei care o purta lin spre secrete seculare. Plutea cu ochii închiși în continuare dar vorbele de duh ale apei se lăsau așteptate, până când distanța față de cealaltă persoană se mări îndeajuns. -Fata mea... susura apa la un moment dat, taina ta rezidă în faptul că ești o persoană
PE PUSTĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 by http://confluente.ro/Pe_pusta_suzana_deac_1391268954.html [Corola-blog/BlogPost/341999_a_343328]
-
privirea din răsărit, admirând împărăția Toamnei. Tocmai a zărit oarecare mișcare pe malurile râului cu ape albastru întunecate care străjuiește hotarele proprietății prea nobilei doamne. Pe maluri sinuoase umbrite de sălcii plângătoare plopi, anini, cedrii și stejari înalți cu trunchiuri seculare, pe care doi oameni voinici abia dacă reușesc să-i îmbrățișeze, se văd câteva capre ce pasc firele de iarbă perlate cu stropi de rouă pe maluri și frunza tufișurilor de anin. Grivei câinele negru cu pete albe, aleargă în
ÎN PĂDURE DUPĂ GHEBE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1471114624.html [Corola-blog/BlogPost/373953_a_375282]
-
le șoptesc: FANTASMELE:Vino iubitule!... Sărută-mă!... Te invit să facem dragoste!... Drumeagul pătrunde într-o poieniță. Călăreții, continuă să înainteze. CĂPITANUL ARNĂUTU:După indicațiile din hartă cam pe aici trebuie să fie comoara. În mijlocul poieniței se află un stejar secular cu coroana bogată. Dintr-o dată o flacără galben-roșiatică se ridică de la rădăcinile sale. CĂPITANUL ARNĂUTU:(într-o explozie de bucurie) Iată comoara! Călăreții se apropie, descalecă și lasă caii în grija boierilor care îi țin de frâie. Sasu scoate de la
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_iii_s_ion_nalbitoru_1390584645.html [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
riguros și amănunțit istoric al Mânăstirii Sadova (Dolj), pe care l-am publicat în revista ,,Lamura”, ediția din iunie 2011, în paginile 25-26 (format A3, tabloid). În vara anului 2010, revenind spre Craiova - de la Festivalul Internațional al Cinecluburilor, organizat în seculara cetate a metalurgiei românești Oțelul Roșu (așezare urbană ce a purtat numele regelui Ferdinand, până în 1948) - am făcut, de la Hațeg, o buclă până la Prislop, împreună cu prietenii Romulus Turbatu și George Obrocea. Nu aveam de gând să înnoptăm la Prislop, ci
Naşterea în cer a Profesorului Arhimandrit VASILE PRESCURE, Ucenicul Sfântului de la Prislop: Arsenie Boca by http://uzp.org.ro/nasterea-in-cer-a-profesorului-arhimandrit-vasile-prescure-ucenicul-sfantului-de-la-prislop-arsenie-boca/ [Corola-blog/BlogPost/93338_a_94630]
-
contribuie la frumusețea "capitalei Europei". Numai românești sunt cateva: ortodoxe, penticostale, adventiste și cred că mai sunt și altele, despre care nu am auzit încă. - Cum ați descrie capitala Belgiei, privită prin ochii dvs., de român? - Frumosul Bruxelles, cu clădiri seculare și o bogată istorie, în care se află palatul regelui, real și vizibil, nu că în poveștile cu Feți-Frumoși și Cosânzene, e plin de străini. În piețe nu auzi niciodată vorbindu-se franțuzește sau flamanda, ci arabă, românește, rusește, poloneză
UN TALENT ROMANESC IN CAPITALA BELGIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 2 din 02 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Un_talent_romanesc_in_capitala_belgiei.html [Corola-blog/BlogPost/345010_a_346339]
-
schituri din România, iar în municipiul Râmnicu Vâlcea se află seminarul teologic și Arhiepiscopia Râmnicului. Voi începe enumerarea lăcașurilor de cult cu Mănăstirea dintr-un Lemn, a cărui bisericuță a fost construită acum câteva secole din trunchiul unui singur stejar secular. Și acum se mai află în incintă câțiva stejari de sute de ani. De acolo se poate ajunge la mănăstirea Surpatele și la Govora sau, pe sub poalele Munților Căpățânii, la complexul monahal Horezu, la Mănăstirea Bistrița, unde se află moaștele
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1490254299.html [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
și elanul tineresc pentru a trăi din plin viața. Cu rucsacurile în spate se afundară în desișul pădurii pe un drumeag care după înfățișare nu mai fusese umblat de secole. Totul era acoperit de ierburi și mușchi, iar printre trunchiurile seculare crescuseră tufișuri. Pe alocuri înaintarea le este blocată de arborii smulși de urgia vijeliilor. Ocolesc, sar, se strecoară pe sub ei și-și continuă drumul mai departe. Uneori urlete sinistre ale animalelor sălbatice răzbat din dosul copacilor și se pierd în
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1413652689.html [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
temeți, acest foc nu arde! Veniți cu încredere după mine! Și cei patru porniră spre focul cel mare călcând fără teamă peste flăcările mai mici care se întind de la cei doi stejari îngemănați peste iaz până la alt pâlc de arbori seculari. Întreaga pădure este invadată de lumină. Aventurierii orbiți de strălucirea aurului nu realizează că pătrund în iaz, la început până la genunchi, apoi până la brâu și abia când apa stătută și urât mirositoare le ajunge la piept simt că picioarele li
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1413652689.html [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
activistă feministă ce părere are despre interzicerea „dreptului” la avort. „Astfel s-a creat o falsă temă, care a prejudiciat atât imaginea evenimentului Marșul pentru viață 2014 - «Adopția, o alegere nobilă», cât și imaginea organizatorilor, Studenți pentru viață, o asociație seculară care nu își propune prin statut să promoveze interzicerea avortului, ci dreptul la viață și soluții de sprijinire a exercitării lui, mai ales în cazul mamei și copilului, prin măsuri specifice de ajutorare, consiliere și educare. Însă, cu toate că la întrebarea
Două evenimente care ridică noi semne de întrebare cu privire la deontologia jurnalistei Adriana Stere, de la Ştirile Pro TV by http://uzp.org.ro/doua-evenimente-care-ridica-noi-semne-de-intrebare-cu-privire-la-deontologia-jurnalistei-adriana-stere-de-la-stirile-pro-tv/ [Corola-blog/BlogPost/94303_a_95595]
-
negre sărind din piatră în piatră, căutând printre stânci smocuri de iarbă hrănitoare. Camera noastră din hotel avea vederea spre un peisaj de poveste. O poiană plină cu flori montane, sprijinită de un pâlc de pădure din mesteceni și brazi seculari se întindea în fața ochilor. Seara, când se liniștea forfota turiștilor prin zonă, apărea la păscut o familie de ciute[ Ciută, ciute = femele de cerb, cerboaice (DEX)] cu puii lor pestriți, ca ouăle de prepeliță. Cred că erau obișnuite, totuși, cu
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423229925.html [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
oricărui român ortodox dornic să înțeleagă viața și istoria Bisericii este cu siguranță Părintele Ilie Cleopa. V-aș ruga să aduceți în evidență importanța sfaturilor duhovnicești ale Părintelui Cleopa și cum ar trebui ele înțelese mai ales în aceasta epocă seculară în care libertatea este confundată cu anarhia. - Despre Părintele Arhim. Cleopa Ilie voi vorbi, evocându-l, în câteva umile, simple și sărace dar sincere cuvinte, fiindcă mari bucurii ne dăruiește Dumnezeu, cum este și aceea a întâlnirii unor oameni și
TOŢI ACEŞTI MARI PĂRINŢI AI ORTODOXIEI NOASTRE SUNT, PENTRU MINE CEL PUŢIN, (CA) NIŞTE SFINŢI AI BISERICII, POPORULUI ŞI NEAMULUI NOSTRU ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2232 din 09 februarie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486646531.html [Corola-blog/BlogPost/383125_a_384454]
-
ofrande, pentru drepții regi. se adunase-n sânge, clocote fierbinți; luați mereu de proști și de gură-cască, ei - sclavii cei vânduți pe treizeci de arginți - s-au trezit, cu toții, că-i doare la... bască! și la trântă dreaptă, cu brazii seculari, s-au luat deodată, plini de promoroacă, dar niște iscoade, trimise-n lăutari, i-au încins la sârbă și acum tot... joacă. și eu prin casă, sculat din mahmureală, încerc să-mi țin pasul după Zorba grecul; de nu-i
DE NU-I MONDIALĂ, CRIZA E VRĂJEALĂ!... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/De_nu_i_mondiala_criza_e_vrajeala_george_safir_1358752107.html [Corola-blog/BlogPost/342379_a_343708]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > FESTIVALUL TRADIȚIEI CULINARE ROMÂNEȘTI Autor: Sorin Petrache Publicat în: Ediția nr. 1346 din 07 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului SALONTA/BIHOR. Parcul Maria, din micul târg de frontieră Salonta, cu bisericuța din lemn și clădirile seculare ale țăranilor români, a devenit o vatră spirituală a satului bihorean de pe fâșia graniței de vest a țării. Viitorul muzeu de istorie bihoreană, habitat, tradiții și obiceiuri autentice românești, gândit și construit de mai mulți salontani inimoși mobilizați de familia
FESTIVALUL TRADIŢIEI CULINARE ROMÂNEŞTI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 by http://confluente.ro/sorin_petrache_1410107053.html [Corola-blog/BlogPost/362168_a_363497]
-
2013 Toate Articolele Autorului BATE TOACA SUS LA MÂNASTIRE Liniștitor, bate toaca sus la mânăstire E ora sfântă, e ceasul dimineții de slăvire Apoi cântec si tril în valea însorită de mister Împletit armonios cu imnul îngeresc din cer. Codrii seculari din Bucovina până în Banat Laude-Ți aduc prin legănări, neîncetat Ramuri tinere zâmbesc și binecuvântă Tainic, în revărsatul zorilor, Lumina multă. Se trezesc și oamenii să vadă răsăritul Dar oricât de cotropitor le-ar fi privitul Nu pot trece acolo
BATE TOACA SUS LA MÂNASTIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 by http://confluente.ro/Bate_toaca_sus_la_manastire_elena_armenescu_1367998125.html [Corola-blog/BlogPost/348028_a_349357]
-
de vedere social - politic, la Oradea, și în toate zonele limitrofe, presiunile conducerii comuniste maghiare întrețineau o atitudine ostilă oricărei manifestări românești. Personalități locale de marcă, precum: Dr. Aurel Lazăr, Coriolan Pop, Nerva Traian Cosma militau pentru o cauză nobilă seculară: autodeterminarea spațiului românesc al Bihorului și a toată zona Ardealului. Acestora li s-a alăturat și vicarul Ortodox Roman Ciorogariu, care, în anul 1918, împreună cu profesorul Gheorghe Tulbure, va înființa ziarul „Tribuna Bihorului”, organism de presă locală, în care erau
OPTZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ (1852 – 1936)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1453460223.html [Corola-blog/BlogPost/354485_a_355814]
-
favorabil pentru a duce la bun sfârșit și idealul bisericesc al credincioșilor ortodocși bihoreni: restatornicirea Episcopiei Oradiei. Cu ocazia vizitei suveranilor români, Regele Ferdinand și Regina Maria, la Oradea, din 23 mai 1919, vicarul Roman Ciorogariu a prezentat această doleanță seculară a românilor bihoreni, aflați din anul 1712 și până la acea dată sub jurisdicția canonică a episcopilor care au păstorit la Arad. Regele Ferdinand a încurajat această inițiativă și a promis că: „Episcopia Orăzii Mari se va înființa mai curând decât
OPTZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ (1852 – 1936)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1453460223.html [Corola-blog/BlogPost/354485_a_355814]