398 matches
-
legitimitatea unor repere care o depășesc. Responsabilitatea civică și conviețuirea critică a rațiunii cu credința sunt soluții pentru principala noastră problemă (solidaritatea comunității), dar și pentru cea doar enunțată, contactul problematic între societatea modernă secularizată și cele nesecularizate sau superficial secularizate. Se pare, însă, că societatea nu urmează această direcție, ci dimpotrivă, merge spre dezinteresul față de problemele cetății în favoarea dezvoltării personale, iar din colaborarea maladivă dintre rațiune și credință proliferează idoli. Ironia liberală și solidaritatea Solidaritatea unei societăți care vrea să
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
a pierdut forța, a eșuat doar pretenția ei de universalitate, ceea ce ducea la pierderea libertății. Însă binele cu forța nu mai este un bine, îi răpește omului șansa de a face el însuși binele. Această posibilitate este afirmată de lumea secularizată, postmodernă în care trăim. Rațiunea totalitară nu a ținut seama de individ, nu i-a dat posibilitatea să-și manifeste libertatea. Ca întotdeauna, libertatea implică posibilitatea alegerii greșite. Creștinul contemporan își poate manifesta credința în forme adecvate acestor noi solidarități
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
8 Discuția privind o formă de recunoaștere juridică a unui cuplu de persoane de același sex este o dispută asemănătoare, în timp ce controversa vălului islamic este, credem, o expresie a conflictului care apare la întâlnirea unei societăți secularizate cu una superficial secularizată. 9 Vezi Mircea Eliade, "Un nou umanism", în Nostalgia originilor, Editura Humanitas, București, 1994, pp. 11-25. 10 Vezi Gianni Vattimo, Gândirea slabă, Pontica, Constanța, 1998; Gianni Vattimo, A crede că mai credem, Pontica, Constanța, 2005; Gianni Vattimo și John D.
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
trăită cu fervoare, În special În mediile harismatice. Același dinamism și aceeași „reînnoire” se manifestă și la islamiști, evrei sau protestanți (fără a mai pune la socoteală moda sectelor, a „spiritualităților” ezoterice sau gnostice). Cu toate acestea, În societățile noastre „secularizate” și „consumeriste”, tinde să prevaleze mai curând un model comunitar (depășind instituțiile considerate până acum „reprezentative”), și nu un model confesional. Alte Întrebări privind relațiile dintre apartenențele religioase și mediile sociale fac de asemenea obiectul unei examinări atente. Accentul este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
astfel că inovația științifică, tehnologică sau socială devine semnul realizării sinelui și a societății. Acum, se naște categoria intelectualilor, a căror bază socială și culturală devine independentă de instituțiile tradiționale, în special de Biserică. Noile forme ale comunicării transculturale și secularizate sunt facilitate de tipar și mai ales de multiplicarea ziarelor și revistelor. W. Doyle aprecia că, în perioada 1715-1785, numărul ziarelor publicate în Franța a crescut de la 22 la 79, multe dintre ele circulând în întreaga Europă. Intelectualii le transformaseră
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
să domine moralitatea mundană, el și-a afirmat contribuția la construcția uriașului cosmos al ordinii economice moderne. Capitalismul apare astfel odată cu și ca urmare a influenței exercitate de valorile morale ale puritanismului și ascetismului creștin. Acestea au fost convertite, adică secularizate, în forma valorilor materialiste ale maximizării profitului, ale acumulării și investirii. Valorile secularizate fac burghezul să fie preocupat mai mult de lumea materială decât de cea spirituală, pentru a dobândi bogăție în această lume, și nu doar pentru a se
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
al ordinii economice moderne. Capitalismul apare astfel odată cu și ca urmare a influenței exercitate de valorile morale ale puritanismului și ascetismului creștin. Acestea au fost convertite, adică secularizate, în forma valorilor materialiste ale maximizării profitului, ale acumulării și investirii. Valorile secularizate fac burghezul să fie preocupat mai mult de lumea materială decât de cea spirituală, pentru a dobândi bogăție în această lume, și nu doar pentru a se salva pentru lumea de dincolo. Odată cu aceasta se produce și „dezvrăjirea lumii” (Entzauberung
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Eugenia Țarălungă S-au dus vremurile când corpul omenesc era socotit frumos în sine, purtător de frumusețe și armonie. Kalokagathia. Acum e doar carcasa. Cu cât e mai lucitoare, cu atât mai bine. Expunerea contează cel mai mult. Un trup secularizat, care nu mai are nimic de ascuns, nimic simbolic. Suntem strict, după caz, purtători de spermatozoizi sau de ovocite. A treia cale nu există. Nu mai suntem copiii Domnului, făcuți după chipul și asemănarea Lui. Nu avem nici o legătură cu
Trup secularizat sau privirea tanga by Eugenia Țarălungă () [Corola-journal/Journalistic/10881_a_12206]
-
silit de-a se retrage, c-un număr nesuficient de trupe turcești, în castelul de la Scodra, unde așteaptă ajutoare. [ 3 mai 1880] ["ZIARELE VORBESC... Ziarele vorbesc despre pretențiuni pe cari le-ar fi ridicând călugării Locurilor Sfinte în privirea averilor secularizate ale mănăstirilor noastre închinate după vremi acelor locuri. Fiindcă lucrul se face în mod foarte tainic, nimic pozitiv nu pătrunde în public; iar ziarele guvernamentale păzesc, se-nțelege, tăcerea mormântului. Îndată ce sânt milioane la mijloc, îndată ce se ivește vreun pretext
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
greu de găsit o pastă comestibilă decât un automobil performant ? Cristian Bădiliță publică în ziarul Ziua de astăzi, 27 aprilie, un articol referitor la comportamentul mitocănesc în cadrul Ortodoxiei. Scris cu tonul unui om supărat, care suferă în Occidentul ateu și secularizat atunci când vede că Ortodoxia de acasă este invadată de prost gust, kitsch și mitocănie. Ortodoxia reală, cea de pe teren, care nu vrea să semene deloc cu cea din bibliotecile pariziene. Un articol util pentru a înțelege de ce un revoltat, fie
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
întinse, că confesiunea e garanția dreptului și numele în care te bați și că, apărând confesiunea, proprietara de fapt a averilor, aperi averile drepte din moși-strămoși ale națiunei, pe cari domnii politici pe picior mare ar vrea să le vadă secularizate, deși secularizarea, de ar fi posibilă, nu e decât în dreptul guvernului României. Știu eu că domnii o văd că așa este și că numai ambițiunile și șansele ce li prezintă viitorul în spe și federalismul monstruos ce-l proiectează unii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
veni, vertiginos, Năpasta, Hecatomba, pe drept și pe de-a-ntregul cuvenită, cu vârf și îndesat, pentru stricăciunea și declinul rasei voastre păcătoase, omenești. Nu vă pripiți ca să vă dați cu presupusul, orbilor! Nu este nimic de origine cosmică, geologică, nimic secularizat, nimic de sorginte nucleară, chimică ori microbiologică, cum vi s-au tocit și vi s-au îndobitocit zilnic mințile. Cu atât mai puțin, nimic de sorginte violent-convențională! Vă vorbesc vouă, prieteni, despre o intruziune, o invazie, o colonizare metafizică, despre
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Pot, să abandonăm noțiunea de istorie larg acceptată ca un proces metafizic care duce spre un scop puțin cunoscut de oameni. Conceptul, inventat de filosofii germani de la începutul secolului al XIX-lea, a fost descris ca un surogat de religie secularizată în care voința istoriei înlocuiește mâna și revoluția servește ca Judecata de apoi. Ca istoric, nu văd în sursele pe care le cercetez un scop mai înalt. „Eu văd doar nenumărați oameni de rând care duc o viață obișnuită și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
originile iudaice, el se păstra aproape de ai săi, fie și prin zelul bibliofil. De atâtea ori s-a remarcat că evreul-peregrin poseda acel ceva pe care nu i-l putea lua nimeni: cunoașterea. Pe scurt, ceva transportabil. Cultul diplomelor - formă secularizată a însemnătății pe care o avea studiul în tradiția iudaică - se impusese de mult ca trăsătură specifică acestui popor al cărții 107. Iar Marx nu a făcut excepție. • Jules Monnerot, Sociologie de la Révolution. Mythologies politiques du XXe siècle. Marxistes-léninistes et
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Florenței, sunt înlocuite cu nuvele, novella, povestirile Decameronului; se pare așadar că singurul antidot pentru viață este viața însăși. Dacă lumea brigatei este una morală, în mod deosebit în antiteză cu cea din povestiri, este vorba totuși despre o morală secularizată, preocupată doar de viața mundană. [...] Decameronul este cu siguranță interesat de propunerea unei moralități care singură să poată asigura perpetuarea societății umane așa cum o știm. Cu toate acestea, faptul că nimic nu poate fi cunoscut cu certitudine, deplin, rămâne mesajul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
este "sacralizat" în mod sistematic de autorul ei. Eliade își face un scop și o metodă din a reactualiza, recupera, revaloriza semnificațiile religioase. Eliade este preocupat de ceea ce Adrian Marino numea "demistificarea" inversă: descoperirea tuturor semnificațiilor sacre ale lumii moderne, secularizate, punerea în valoare a tuturor simbolurilor și miturilor "camuflate". Mircea Eliade își propune să recunoască și să descifreze prelungirea în lume și existența actuală, ca și universul imaginar, inconștient al structurilor și semnificațiilor religioase, să descopere o "mitologie camuflată în
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
islam împărțit, era perceput ca asigurând în folosul său exclusiv continuitatea fostei puteri coloniale opresive. Reprezentarea unei dominații a statului pakistanez, efectuată în cadrul unei legitimări manipulatoare prin religios, a fost centrală în lupta de independență, ajungându-se la un stat "secularizat" proclamând încă de la instaurare desprinderea de islam și recunoașterea pluralității religioase. Această ideologie progresistă în materie de religie, rară în țările cu o majoritate musulmană copleșitoare, a fost constant reafirmată de sindicatul întreprinderii studiate, preocupat îndeosebi să-i reducă la
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și în America. În Franța, studiile sale despre modalitățile de expresie ale miturilor și simbolurilor au avut un mare ecou. Cu siguranță, el nu este cel dintâi care a discutat legătura dintre formele de gândire arhaică și formele contemporane, aparent secularizate, ale producției literare și ale complexului ideatic modern, dar, prin arta sa de înaltă valoare literară, a ajuns cu mult mai departe decât oricare dintre colegii săi de disciplină și a reabilitat cercetarea religiilor ca pe cea mai importantă ramură
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
al XII-lea Im³m, metafizica și istoriosofia șiită a Iranului se găsesc eo ipso asociate uneia dintre temele cele mai mari ale filosofiei occidentale, cea desemnată de termenul johannisme și ale cărei urme pot fi urmărite până azi, sub forme secularizate. Și astfel, această filosofie iraniană se dovedește a fi nu doar un fapt trecut al istoriei ideilor, ci, prin însăși natura temei Paracletului, ca aparținând în mod esențial filosofiei ce va să vină” - cf. „L’ idée du Paraclet en philosophie
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
În adâncul lui, Eliade tinde către Kierkegaard. Mai puțin acel Kierkegaard pe care îl citise Ibsen, cât acela propovăduit în cafenelele existențialiste din Parisul contemporan de către ai săi pretinși discipoli, Sartres et consortes. Eliade nu vrea să accepte această filosofie secularizată a istoriei, nici semnificația generatoare de istorie care pecetluiește alegerea individuală. Ileana, ca și Ellida Wangel, poate alege liber și cu discernământ, dar acest lucru nu o ajută: destinele noastre urmează să se împlinească sub semnul acelor puteri care nimicesc
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
religionshistoria) poate, printr-o anevoioasă lucrare de reconstrucție, să ajungă la o cultură religioasă de ansamblu, în care această simbolistică are o însemnătate pregnantă, bogată și plină de semnificație. Categoriile profane ale gândirii și fanteziei pot fi explicate ca forme secularizate ale acestei imagini religioase a lumii. Privind însă din perspectiva categoriilor profane, această imagine religioasă a lumii nu poate fi înțeleasă. În asta constă ceea ce este îndreptățit în metoda lui Eliade și ceea ce este uimitor în numeroasele rezultate la care
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
1774-1840), a investigat la rândul său profunzimea sentimentului religios și a trăirilor sacre. Demersul său artistic în contextul societății moderne, din care parafrazându-l pe Goethe însuși Dumnezeu părea să se fi retras 435, era acela de a transforma aspectul secularizat al lumii printr-o formulă înnoită a artei creștine, fără a mai apela însă la patrimoniul imagistic care a inspirat arta religioasă încă din perioada Evului Mediu 436. Evident, încercarea lui Friedrich nu și-a atins scopul dorit, decât în
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
moderne au fost doar o parte dintre caracteristicile acestei epoci, ce au influențat deopotrivă și modul de reprezentare vizuală a sacrului. În acest sens, ieșind de sub influența gândirii religioase și a artei sacre, creațiile artiștilor proveniți din mediul tot mai secularizat al veacului XX au căutat să se adapteze noilor formule creatoare pe care spiritul modernist le propunea. S-a ajuns astfel la un complex sistem de reorganizare a conceptelor artistice, a modului de înțelegere, judecare și periodizare a diferitelor curente
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
materialismului senzualist, ca să sfârșească apoi prin a-l înfățișa în chip de mașină, după concepția mecanică a civilizației moderne. Puneți un tablou cubist alături de o Madonă de Rafael pentru a avea imaginea tragică a decadenței culturii moderne, devenită autonomă sau secularizată. Același proces de degradare se poate urmări în muzică, de la simfonia lui Beethoven la cacofonia stridentă a compozițiilor moderniste; în literatură, de la romanul lui Balzac și Dostoievski la pornografia freudistă, sau de la poemul eminescian la behăielile animalice ale dadaismului; în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
asupra autonomiei religiei este o pură utopie, deoarece religiile, pentru a rezista, trebuie să aducă valoare adăugată la orice cultură dominantă cu care intră în contact. Cheia pentru o adaptare de succes și pentru supraviețuirea unei religii la orice mediu secularizat este a afirma faptul că autonomia religiilor este parte a unui drept fundamental care trebuie protejat ca oricare alt drept al omului. Bibliografie STUDII ȘI VOLUME Addison Helen J., Is Administrative Capacity a Useful Concept? Review of the Application, Meaning
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]