1,341 matches
-
joc mai sunt „rațe” nelovite. Indicații metodice: Se mărește distanța dintre echipe și se micșorează suprafața în care se deplasează „rațele” în funcție de vârsta și nivelul de pregătire al elevilor. 3. Mingea frige Vârsta elevilor: 7-9 ani; Obiective instructive: dezvoltarea coordonării segmentare, vederii periferice, atenției și inițiere în lovirea mingii cu piciorul. Organizarea jocului: Se formează cercuri de 6-8 elevi orientați cu fața spre exteriorul cercului. Unul din elevi are o minge. Desfășurarea jocului: La semnalul profesorului, elevul care are mingea o
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de penalizare după un timp dinainte stabilit. Indicații metodice: Se mărește numărul de elevi și astfel se micșorează distanța dintre ei, în funcție de vârsta și nivelul de pregătire al elevilor. 4. La mijloc Vârsta elevilor: 7-9 ani; Obiective instructive: dezvoltarea coordonării segmentare, atenției, orientării spațiale și inițiere în lovirea mingii cu piciorul. Organizarea jocului: Se formează cercuri de 6-8 elevi orientați cu fața spre interiorul cercului. Unul din acești elevi are o minge. În interiorul cercului se plasează doi elevi. Desfășurarea jocului: La
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
mingea interceptată intră în locul celui care a intrat în posesia mingii (sau doar a atins-o). Indicații metodice: În funcție de nivelul motric al elevilor, profesorul va interveni asupra mărimii cercului. 5. Atacul cetății Vârsta elevilor: 7-9 ani; Obiective instructive: dezvoltarea coordonării segmentare, educarea capacității de apreciere a distanței și dezvoltarea lovirii mingii cu piciorul. Organizarea jocului: Elevii sunt împărțiți în două echipe, egale ca număr, așezați față în față la o distanță de 8-10 metri, fiecare având la picior câte o minge
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
prima „cetatea” în terenul advers câștigă. Indicații metodice: În funcție de nivelul elevilor, profesorul va modifica distanța față de „cetate”, astfel încât aceștia să nu își piardă interesul pentru joc. 6. Soldații de jucărie și fabricanții Vârsta elevilor: 8-9 ani; Obiective instructive: dezvoltarea coordonării segmentare, educarea capacității de apreciere a distanței și dezvoltarea lovirii mingii cu piciorul. Organizarea jocului: Colectivul de elevi este organizat pe două linii, față în față la o distanță de 4-6 metri. Unii sunt „soldații de jucărie”, ceilalți „fabricanții”. Fiecare fabricant
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
cu piciorul printre jaloane recomandate pentru clasa a III-a și clasa a IV-a 1. Lupta pentru minge în cercuri Vârsta elevilor: 8-11 ani; Obiective instructive: educarea capacității de apreciere a distanței, educarea capacității de reacție rapidă, dezvoltarea coordonării segmentare, dezvoltarea atenției și dezvoltarea lovirii mingii cu piciorul. Organizarea jocului: Pe teren se trasează un număr de cercuri egal cu jumătate din numărul elevilor participanți la acest joc. Cercurile vor fi trasate la o distanță minimă de 3 metri unul
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
se reia. Indicații metodice: Pentru elevii care stăpânesc deja pasarea mingii se poate introduce încă o minge. 2. Mingea prin tunel Vârsta elevilor: 8-11 ani; Obiective instructive: educarea capacității de apreciere a distanței, educarea capacității de reacție rapidă, dezvoltarea coordonării segmentare și dezvoltarea lovirii mingii cu piciorul. Organizarea jocului: Două echipe de câte 4 elevi. Echipele sunt așezate în coloană. Elevii din prima echipă sunt așezați la câte un pas distanță unul de celălalt în poziția stând depărtat, cu spatele la cealaltă echipă
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
în corelație directă cu lanțurile cinematice ale trunchiului, bazinului și a membrelor inferioare. Coloana lombară este segmentul care s-a bucurat de cel mai mare interes din partea morfologilor și clinicienilor, dar și a kinetoterapeuților. Având în vedere că alterarea mobilității segmentare a coloanei lombare reprezintă deseori singura manifestare descifrabilă a unei afecțiuni discale se înțelege interesul manifestat de clinicieni pentru mobilitatea acestui segment (Pásztai, 2004). După Fornning și Forhman, (Diaconescu, Veleanu, Klepp, 1987) termenul normal utilizat pentru a caracteriza mobilitatea coloanei
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
sau „epileptoide” clasică, descrisă la vremea sa de J.M. Charcot, cu un aspect clinic deosebit de zgomotos și spectacular. Se notează ca tulburări următoarele: tremurături sau mișcări coreiforme, sughiț, disfagie (bolus hystericus), lipotimi, bâlbâială, somnolență diurnă, tulburări astenice, astazie-abazie, contracturi musculare segmentare, pseudo-paralizii, afonie, ticuri, tulburări de dinamică sexuală. - Tulburări senzitive, reprezentate prin: hipoestezii, anestezii, algii diverse, pseudosurditate, acufene, tulburări de vedere. - Tulburări neurovegetative de tipul spasmelor dureroase, tulburări gastro-intestinale, simptome cardio-vasculare și respiratorii, tulburări ginecologice, trofice etc. Simptomele psihice intermitente sau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihomotricității reprezentate de tonusul muscular și reflexele neuromusculare (cu localizare medulară sau supramedulară). 2. Conduitele motrice de bază (instinctuale): a) coordonare dinamică segmentară: - coordonarea membrelor superioare; - coordonarea oculo‑manuală; - coordonarea ochi‑mână‑picior; - motricitatea fină (precizie, abilități etc.); - ritmul mișcărilor segmentare; - ritmul mișcărilor respiratorii (controlul respirației); b) coordonarea dinamică generală (are ca substrat locomoția): - deprinderi motrice de bază (mers, alergare, sărituri, aruncare‑prindere, cățărare, trecere peste obstacole etc.); - echilibrul static și dinamic; - ritmul general. 3. Conduitele și structurile perceptiv‑motrice: a
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
care produc o afecțiune ori o deficiență morfologică sau funcțională. Ele pot să afecteze întregul organism și să producă deficiențe globale sau totale ori să se limiteze la anumite regiuni, segmente sau porțiuni ale corpului și să determine deficiențe regionale, segmentare sau locale, mai mult sau mai puțin profunde. Frecvent, se utilizează și criteriul de împărțire a cauzelor în predispozante, favorizante și determinante (declanșatoare). Cauzele favorizante ori predispozante sunt raportate la ereditate. Descendenții prezintă, de regulă, asemănări morfologice și funcționale cu
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
glomerulară și hematuria extraglomerulară este esențial în cadrul algoritmului de diagnostic. Elemente foarte sugestive pentru hematuria glomerulară sunt: - absența simptomatologiei algice; - absența cheagurilor și a hematuriei macroscopice; - prezența a >30 % hematii dismorfe (eritrocite inegale, cu contur modificat, protruzii veziculare și pierderi segmentare de membrană) și a cilindrilor hematici; modificările morfologice ale hematiei survin în urma traumatismului mecanic și osmotic din capilarele glomerulare și din diferitele segmente ale nefronului. Evaluarea corectă a morfologiei globulelor roșii se realizează în microscopia cu contrast de fază. Aprecierea
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
îngroșare și scleroză, distorsiuni (aspect de „roată dințată”); • Depozite imune (Ig, C3 etc): - Mezangiale; - Endomembranoase (sub-endoteliale); - Extramembranoase (sub-epiteliale). • Leziuni cicatriceale: - Glomeruloscleroza - Fibroza interstițială • Difuze (afectează > 50 % dintre glomeruli) sau focale (afectează < 50 % dintre glomeruli); • Globale (afectează glomerulul în întregime) sau segmentare (afectează doar unele structuri sau zone ale glomerulului). 4.1.4. Clasificare (1) Din punct de vedere etiologic, NG se clasifică în: • NG primitive (idiopatice), în care suferința glomerulară apare ca o boală de organ, fără etiologie cunoscută și fără
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
4.3.2. Glomeruloscleroza focală și segmentară (GSFS) Reprezintă un grup heterogen de NG, caracterizate prin leziuni de scleroză sau/și hialinoză ce afectează inițial numai o parte dintre glomeruli (leziuni focale) și numai o regiune limitată a acestora (leziuni segmentare). Incidența GSFS a crescut mult în ultimii ani, devenind astăzi cea mai frecventă NG cauzatoare de IRC terminală în SUA (înaintea nefropatiei cu IgA). La negrii americani, GSFS este de 4 ori mai prevalentă și se prezintă mai frecvent cu
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
excesului de acizi grași liberi intracelulari. 3. GSFS cicatriciale Aceste GSFS nu se însoțesc cu leziuni de hialinoză; ele corespund unei faze de reparare conjunctivă a leziunilor inflamatorii asociate unor glomerulonefrite difuze (nefropatie lupică, nefropatie cu IgA, vasculite etc.). Leziunile segmentare sunt reprezentate de țesut cicatricial, compus din colagen de tip I și III. Examenul histologic în MO arată prezența în unele anse capilare (leziuni segmentare) ai unor glomeruli (leziuni focale) a unei scleroze și a unei colabări a mezangiului, cu
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
a leziunilor inflamatorii asociate unor glomerulonefrite difuze (nefropatie lupică, nefropatie cu IgA, vasculite etc.). Leziunile segmentare sunt reprezentate de țesut cicatricial, compus din colagen de tip I și III. Examenul histologic în MO arată prezența în unele anse capilare (leziuni segmentare) ai unor glomeruli (leziuni focale) a unei scleroze și a unei colabări a mezangiului, cu ușoară proliferare a celulelor mezangiale și ocluzia parțială a lumenului capilar de către un depozit de substanță hialină PAS+. La contactul cu aceste leziuni segementare, celulele
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
interesează arterele de calibru mediu și mic, mai rar arteriolele și foarte rar venulele. Poate fi afectată orice arteră (cu excepția aortei și a arterelor pulmonare), dar cel mai frecvent sunt implicate arterele musculare și ale nervilor periferici. Leziunile vasculare sunt segmentare, astfel încât zone afectate alternează cu zone sănătoase, de-a lungul aceleiași artere. Leziunile evoluează în două stadii: • Stadiul inflamator (acut) se caracterizează printr-un infiltrat celular polimorf în peretele arterial (în special polinucleare neutrofile, dar și limfocite T CD8+, macrofage
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
adesea cu ANCA, de obicei, de tip p-ANCA (anti-MPO). 4. Anatomie patologică în SCS se pot întâlni trei tipuri de leziuni elementare, care sunt însă rareori prezente simultan: • vasculită necrozantă a arterelor și venelor de calibru mic, cu leziuni segmentare și infiltrat bogat în eozinofile; • un infiltrat tisular cu eozinofile; • granuloame extravasculare, constituite dintr-un centru necrotic și o coroană de celule epitelioide. • Semne generale: febră, alterarea stării generale; • Manifestări pulmonare: astmul debutează în jurul vârstei de 40 de ani, este
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
mai bine cu albastru de toluidină) în celulele tubulare proximale, uneori și în lumenul tubilor, precum și în celulele tubulare distale și în cilindrii mielomatoși. Se asociază leziuni degenerative ale celulelor tubulare (vacuolizare, pierderea marginii în perie, descuamare parțială), atrofii tubulare segmentare, infiltrate celulare și fibroză interstițială focală. Examenul în imunofluorescență al cristalelor evidențiază lanțuri ușoare de Ig monoclonale (în special de tip κ). în microscopie electronică, cristalele apar de formă romboidă, hexagonală sau ascuțită. 9.1.3.3. Amiloidoza imunoglobulinică Constituită
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
afecțiunea fizică, ce este majoră, pacientul poate prezenta probleme pe plan psihic. Reacțiile se manifestă prin: depresie, anxietate, stare de dependență, negare, izolare sau agresivitate. Cele mai multe probleme sunt legate de noua sa imagine corporală și de modificările în controlul motricității segmentare. Etapa autocunoașterii - ca urmare a tratamentului intensiv din prima etapă, se ajunge la stadiul de „a face față situației”. În aceste condiții, pacientul este condus spre un comportament de „apropiere” de realitate, prin care se exprimă dorința de viață. Pacientul
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
stabilitatea corpului omenesc, atât în condiții statice, cât și dinamice, asigurând menținerea centrului de greutate în interiorul poligonului de susținere. Deplasarea este posibilă și în condițiile instalării unor deficiențe ale membrelor inferioare. În această situație, biomecanica deplasării poate fi modificată fie segmentar, fie în totalitate, apelând la restantul funcțional muscular sau la unele mecanisme de stabilizare (Baciu et al., 1981). Modificările intervenite în arhitectonica membrului inferior determină și perturbarea mersului, amploarea acestora fiind impusă de segmentul afectat și de specificul afecțiunii. Organizarea
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de reflexe. Pozițiile de echilibru se mențin ca urmare a efortului static depus de grupele musculare, acțiunea fiind dirijată de reflexele posturale, de apartenență proprioceptivă. Informațiile ajunse la acești centri vor declanșa o serie de reacții tonice, statice locale, statice segmentare și statice generale. Echilibrul, împreună cu reflexul de atitudine ce-l însoțește ca o umbră, se dobândește pe baze complexe, înregistrate la nivelul centrilor ideomotori sub forma unei scheme de atitudine corporală, denumită în psihomotricitate „schema corporală” care exprimă, în același
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
condițiile unei comenzi date. Componentele motricității ce urmează a fi analizate sunt: ortostatismul - privește poziția corpului, atât în stând, cât și în decubit dorsal. În poziția stând se observă dacă prezintă dificultăți de menținere a stabilității, eventuale asimetrii sau disproporții segmentare, existența unor mișcări necontrolate care parazitează echilibrul; mersul - este apreciat prin deplasarea cu ochii deschiși, dar și închiși, deplasarea în linie dreaptă înainte și înapoi, ocolirea unor obstacole, deplasarea pe vârfuri, pe călcâie etc.; lateralitatea - se oferă un obiect și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
al. (1981), pozițiile sau postúrile se mențin datorită travaliului static al grupelor musculare, travaliu dirijat, prin reflexe posturale, de centrii posturali ai sistemului nervos. Toate informațiile primite de acești centri declanșează o serie de reacții: reacții statice locale, reacții statice segmentare și reacții generale, care dirijează travaliul static muscular în vederea menținerii echilibrului corpului în timpul diverselor poziții. Pentru ca un bolnav cu paralizie a membrelor inferioare să-și poată menține poziția ortostatică sunt necesare următoarele condiții: să se păstreze o atitudine funcțională a
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
învățarea corelativă este stadiul în care pacientul intră în posesia mișcărilor voluntare și începe să le coreleze cu acțiunile celorlalte segmente. Kinetoterapia este cea care trebuie să-i ofere pacientului deficient locomotor soluții pentru însușirea unui nou mod de comportament segmentar, în interrelația dintre postură și mișcare, în toate situațiile de viață (Sbenghe, 1996). MIȘCĂRI INVOLUNTARE (engl. unconscious movements) - Contracții involuntare ale musculaturii voluntare ce sunt considerate ca fiind simptome sau semne, și nicidecum entități morbide. Atunci când apar, se notează de către
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de informații prin excitarea propriocepției periși intraarticulare, menținând troficitatea articulară; învinge contracturile și retracțiile în devenire, prevenind instalarea diformităților (Albu, Vlad, Albu, 2004). Mobilizările pasive sunt repetate de 10-15 ori pe zi, pe un fond de relaxare-decontractare ce se asigură segmentar, poziționând pacientul după cum urmează: pentru membrele inferioare, relaxarea se obține prin flexia capului (bărbia în piept), concomitent cu flectarea brațelor pe torace; pentru membrele superioare, relaxarea se obține prin flexia puternică a picioarelor, ce vor fi așezate pe abdomenul kinetoterapeutului
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]