181 matches
-
de pompare de bază: SPA Plutitoare Hârșova. 58. AMENAJAREA DE IRIGAȚII SEIMENI (CT) - Suprafața amenajată: 22.784 ha; - Nr. OUAI înființate: 2; - Obiective care se propun pentru reabilitare: ● Stație de pompare de bază: SPA Seimeni; ● Canale de aducțiune: CA 1 Seimeni; CA1 Legătura; L = 11.193 ml; ● Reabilitare construcții hidrotehnice: 8 buc. (4 buc. stăvilare, 1 buc. cădere, 1 buc. deversor, 2 buc. podețe). 59. AMENAJAREA DE IRIGAȚII NICOLAE BĂLCESCU (CT) - Suprafața amenajată: 29.813 ha; - Nr. OUAI înființate: 1; - Obiective
PROGRAM NAŢIONAL din 26 octombrie 2016 de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276662_a_277991]
-
în orașul Medgidia ORAȘE 1. Băneasa 2. Cernavodă 3. Medgidia COMUNE 1. Adamclisi 10. Mircea Vodă 2. Aliman 11. Oltina 3. Castelu 12. Ostrov 4. Ciocîrlia 13. Peștera 5. Cobadin 14. Poarta Albă 6. Deleni 15. Rașova 7. Dobromir 16. Seimeni 8. Ion Corvin 17. Siliștea 9. Lipnița 18. Tortomanu JUDEȚUL COVASNA 1. JUDECĂTORIA ÎNTORSURA BUZĂULUI cu sediul în orașul Întorsura Buzăului ORAȘE 1. Întorsura Buzăului COMUNE 1. Barcani 3. Sita Buzăului 2. Dobîrlău 2. JUDECĂTORIA SFÎNTU GHEORGHE cu sediul în
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
2,16% din ecosistemele acvatice situate într-o zonă de cca 3,5 km lungime și maximum cca 350 m lățime din sectorul Dunării, zonă aflată între confluența canalului de evacuare a apei de răcire și zona din dreptul localității Seimeni. Formularele standard Natura 2000 referitoare la siturile prezente în zona de influență a proiectului conțîn următoarele informații din punctul de vedere al obiectului de protecție: Situl Natura 2000 ROSCI 0022 Canaralele Dunării a fost desemnat parte integrantă a Rețelei Natura
ACORD DE MEDIU din 25 septembrie 2013 privind proiectul "Continuarea lucrărilor de construire şi finalizare a unităţilor 3 şi 4 la C.N.E. Cernavodă". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255331_a_256660]
-
specii listate în anexa I la Directiva Păsări și alte 10 specii de păsări cu migrație regulată nemenționate în anexa I a Directivei Păsări) și ariile naturale protejate de interes național: Reciful neojurasic de la Topalu - cod 2.352., Locul fosilifer Seimenii Mari - cod 2.355. și Locul fosilifer Cernavodă - cod 2.354., desemnate prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate. 2. Situl Natura 2000 ROSPA 0002 Allah Bair-Capidava cu
ACORD DE MEDIU din 25 septembrie 2013 privind proiectul "Continuarea lucrărilor de construire şi finalizare a unităţilor 3 şi 4 la C.N.E. Cernavodă". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255331_a_256660]
-
7158 (1650)[...]”. Este greu de explicat inadvertența aceasta, unii cercetători afirmând că la 1650 erau terminate lucrările, iară nu începute, motivele unui așa lung termen de execuție fiind puse pe seama luptelor cu Vasile Lupu și a tulburărilor create de revolta seimenilor. În ciuda acestei pisanii, actele arată că această mănăstire, cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail, Gavriil, Azrael și Rafail, era gata, sau măcar funcțională, la 1641. Două acte, unul din 9 martie, prin care voievodul cumpăra pământ de la mai mulți moșneni „[...]ca să
Mănăstirea Brebu () [Corola-website/Science/298849_a_300178]
-
murit mulți soldați austrieci. După spusele cronicarului, ""deci au și purces cătanile pe lângă pârăul Cetățuii asupra Hlincii a să spăriia și tătarîi a-i încungiura giur împregiur, de le da năvală să-i spargă. Atuncea au eșit și Mihai-vodă cu seimenii și cu streleții, adecă vănătorii ce avea, în timpinarea lor la Hlincea. Și au început a strânge și din târgu slujitori, cine era. Deci streleții au început a-i bate rău cu sinețele."" În timpul războaielor ruso-turcești din 1787-1792 și din
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
de Constantin Brâncoveanu păstrând inscriptiile orginale în limba slavonă ” Aceste uși le-a făcut Constantin Brâncoveanu vel-logofăt”. Pronaosul bisericii găzduiește mormintul lui Matei Basarab (n.1580- d. 09.aprilie.1654, îngropat inițial la Târgoviște dar adus la Arnota după răscoala Seimenilor) si cel al lui Danciu vel-vornic (tatăl lui Matei Basarab, căzut în luptele din Transilvania în 1604; a fost înmormântat inițial la Alba-Iulia, dar mutat după 44 de ani la Arnota).
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
menține în elevație numai Poarta Dealului, iar porțile Câmpulungului și a Bucureștiului fiind descoperite din întâmplare cu ocazia unor lucrări edilitare, ultima fiind reconstituită. Din nefericire primul care a testat calitatea fortificațiilor a fost însuși Matei Basarab care, în timpul revoltei seimenilor din 1653 "[...]i-au închis porțile și i-au ieșit inainte la șanțul cel mare[...]", voievodul fiind nevoit să ia cu asalt cetatea. Urmașul acestuia, Constantin Cârnul, prin soția sa, face câteva înbunătățiri la clădirile din interiorul zidurilor. Dar, după
Curtea Domnească din Târgoviște () [Corola-website/Science/302297_a_303626]
-
regăsim pe statuetele antropomorfe feminine descoperite în necropolele aparținând culturii de epoca bronzului Gârla Mare, în județul Mehedinți, dar și în Bulgaria, la Orsoia, Montana, iar un arbore al vieții similar este incizat pe inelul getic descoperit în necropola de la Seimeni. Biserica creștina le-a preluat și le-a reinterpretat simbolul în concordanța cu ambițiile ei doctrinale. În tradiția creștină arborele cosmic este Crucea Răstignirii lui Iisus Hristos. Crucea, lucrată din lemnul arborelui binelui și răului, se substitue arborelui cosmic. Pomul
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
(n. 18 august 1953, Seimeni, județul Constantă) este un filolog, lingvist, traducător și eseist român, cunoscut în particular pentru lucrările sale de biblistica și de filosofie a limbajului. S-a născut în comuna Seimeni, județul Constantă, fiind fiul lui Nicoleta (n. Cocor) și Ilarion Munteanu
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
(n. 18 august 1953, Seimeni, județul Constantă) este un filolog, lingvist, traducător și eseist român, cunoscut în particular pentru lucrările sale de biblistica și de filosofie a limbajului. S-a născut în comuna Seimeni, județul Constantă, fiind fiul lui Nicoleta (n. Cocor) și Ilarion Munteanu. În 1978 a absolvit, ca șef de promoție, Facultatea de Filologie din cadrul Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași (secția limba și literatura română-limbi clasice). Primul post de profesor l-
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
al Facultății de Litere, Universitarea ”Al.I.Cuza” din Iași, specializările filologie românească/ filologie clasică. 1972 — Absolvent, cu diplomă de bacalaureat, al Liceului Teoretic nr. 4 din Constantă, secția umanista. 1968 — Absolvent al Școlii Generale de 8 ani din comuna Seimeni, jud. Constantă. 2003, iulie-august, invitat al Universității din Jenă, cercetător științific asociat. 1998, iulie-august, invitat al universităților din Münster și Jenă, cercetător științific asociat. 1996, iunie, profesor-invitat al Universității din Konstanz. 1994, iulie-august, invitat al Universității din Heidelberg, cercetător științific
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
G- săraci- un peot și un dascăl, 13 gospodării, o vădana, un burlac. În total 16 bărbați și o femeie. Moșia aparține Doamnei suldgerese Maria Bran din Iași. Pământuri arabile și fânețe sunt îndeajuns, pășune sunt puține, sătul ține de Seimenii. Sub numărul 18- Zagarancea avea o singură gospodărie în care locuiau: un preot, un dascăl, un ponomar. Alți locuitori în afară de fetele bisericești nu locuiau. Moșia aparținea mănăstirii Frumoasă din Iași. Depărtarea până la odăicu 10 gospodării, de pe moșia Petreștii este de
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
-lea, în 1830 fiind evidențiat într-o statistică oficială care numără "câți sârbi locuiesc aici în orașul Ploiești, toți dintre ei fiind bulgari" (Giurescu, p.269). Se presupune că sârbii au sonstituit marea majoritate a trupelor de mercenari cunoscute ca "seimeni", dat fiind faptul că nucleele lor au fost atestate documetar ca fiind formate din ""seimeni" sârbi" în timpul unei revolte a lor din 1655, iar din timpul domniei lui Matei Basarab există mărturii ale sosirii în țară a unui mare grup
Sârbii din România () [Corola-website/Science/306071_a_307400]
-
în orașul Ploiești, toți dintre ei fiind bulgari" (Giurescu, p.269). Se presupune că sârbii au sonstituit marea majoritate a trupelor de mercenari cunoscute ca "seimeni", dat fiind faptul că nucleele lor au fost atestate documetar ca fiind formate din ""seimeni" sârbi" în timpul unei revolte a lor din 1655, iar din timpul domniei lui Matei Basarab există mărturii ale sosirii în țară a unui mare grup de refugiați sârbi. Listă a mânăstirilor sârbești din România: Carașovenii reprezintă o populație vorbitoare a
Sârbii din România () [Corola-website/Science/306071_a_307400]
-
cu mult bun gust, se ridică mănăstirea Târnov în locul unei biserici din lemn, se ridică Biserica Catolică din București. Începând cu 1640, domnitorul mută capitala înapoi la Târgoviște . <br> Pentru București urmează o perioadă neagră: orașul este devastat în urma "răscoalei seimenilor" din 1655 și a incendiului din 1658. Un an mai târziu este prădat de tătari iar în 1660 în urma unei secete care a durat doi ani, o foamete cumplită se abate asupra țării. Bucureștiul devine Capitala Țării Românești în 1659
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
Udrea Doicescu. Deși poate fi considerată ctitoria cea mai importantă a spătarului Mihail Cantacuzino, biserica poartă până astăzi numele clucerului Colțea Doicescu, fratele lui Udrea Doicescu, care a purtat de grijă ctitoriei fratelui său, ucis în anul 1655 în răscoala seimenilor. Arhitectural, în realizarea bisericii predomină stilul brâncovenesc, însă se îmbină cu cel bizantin, cel românesc și cu barocul italian. Cutremurul din 1838 a vătămat serios biserica. Lăcașul de cult a fost reparat în 1841 de arhitectul Faiser și de antreprenorul
Biserica Colțea () [Corola-website/Science/313161_a_314490]
-
monumentul în discuție, se află punctul denumit "La Răpaos", iar ceva mai încolo, locul numit "Stegăreasca", denumiri care după tradiția locală, pomenesc de o oaste care ar fi adăstat aici înainte sau după o luptă. Toponimul Seman pledează, considerăm pentru seimen și variantele sale: sămen sau simen. În susținerea ideii că oastea lui Gheorghe Rakoczi al II-lea (1648-1660), voievodul transilvan venit în ajutorul lui Const. Șerban, s-a odihnit o clipă pe aceste locuri, survin și Însemnările lui Ioan Nemeș
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
28 - Am rămas acolo. 29 - Am poposit lângă apa Cricovului (subl. nstr). 30 - La Gherghița. Acolo a venit Constantin Vodă în întâmpinarea Măriei Sale domnului nostru . De unde putem trage concluzia că, după ce l-a învins pe Hrizea și oastea sa de seimeni, Rakoczi și-a așezat tabăra lângă Ploiești, unde, după cum zice Miron Costin, avea oastea tocmită în două . Aflând că o parte din seimenii învinși se regrupau undeva pe Cricov, Rakoczi și-a luat călării pentru a-i urmări mai ușor
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
domnului nostru . De unde putem trage concluzia că, după ce l-a învins pe Hrizea și oastea sa de seimeni, Rakoczi și-a așezat tabăra lângă Ploiești, unde, după cum zice Miron Costin, avea oastea tocmită în două . Aflând că o parte din seimenii învinși se regrupau undeva pe Cricov, Rakoczi și-a luat călării pentru a-i urmări mai ușor pe fugari și a-i distruge. După îndeplinirea misiunii călărimea sa a beneficiat de odihna meritată "La Răpaos", înainte de a porni spre Gherghița
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
1654. Domnia i-a fost marcată de confruntări cu Vasile Lupu, domnul Moldovei. Pe plan cultural, a ctitorit și a refăcut o seamă de lăcașuri de cult. Sfârșitul domniei a fost caracterizat de o slăbire a autorității domnești în raport cu mercenarii seimeni, care avea să ducă la Răscoala seimenilor din timpul lui Constantin Șerban. Prin bunicul său, Vâslan din Caracal, Matei din Brâncoveni (sau Brâncoveanu) descindea din puternica familie a boierilor Craiovești. Această origine i-a justificat, de altfel, adoptarea numelui de
Matei Basarab () [Corola-website/Science/297415_a_298744]
-
confruntări cu Vasile Lupu, domnul Moldovei. Pe plan cultural, a ctitorit și a refăcut o seamă de lăcașuri de cult. Sfârșitul domniei a fost caracterizat de o slăbire a autorității domnești în raport cu mercenarii seimeni, care avea să ducă la Răscoala seimenilor din timpul lui Constantin Șerban. Prin bunicul său, Vâslan din Caracal, Matei din Brâncoveni (sau Brâncoveanu) descindea din puternica familie a boierilor Craiovești. Această origine i-a justificat, de altfel, adoptarea numelui de „"Basarab"” imediat după urcarea pe tron, considerându
Matei Basarab () [Corola-website/Science/297415_a_298744]
-
îndreaptă asupra lui Basarab, însă la Finta, pe Ialomița e bătut (mai 1653) și pierde pentru totdeauna tronul Moldovei. Matei Basarab nu s-a bucurat multă vreme de liniște deplină. Bătrânețea și o rană căpătată la Finta, o răscoală a seimenilor (lefegii străini) și a dorobanților, i-au grăbit sfârșitul. A fost înmormântat la Târgoviște, de unde a fost mutat în 1658 la ctitoria sa - Mănăstirea Arnota - de către un sobor de preoți, în frunte cu patriarhul Macarie al Antiohiei și secretarul acestuia
Matei Basarab () [Corola-website/Science/297415_a_298744]
-
conflictul politic intern dintre Băleni și Cantacuzini, care avea să fie soluționat abia în timpul domniei lui Șerban (1678-1688), când familia Băleanu avea să sucombe rivalilor ei. Constantin a rămas orfan de tată în 1655, Papa Brâncoveanu fiind ucis în răscoala seimenilor și a dorobanților împotriva domnului Constantin Șerban. La sfârșitul lunii februarie 1655 (pe stil vechi), acești mercenari (majoritatea de origine sârbă) s-au ridicat împotriva boierilor care îl sfătuiseră pe Constantin Șerban să-i concedieze și să-i dea afară
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
toată curtea sub un steag roșu de stofă de Damasc în chip de insignă militară... Aproape de Iași s-au ivit în câmp steagurile de călăreți moldoveni așezate într-un singur șir, în număr de douăzeci și șase de steaguri de seimeni și alte șase steaguri de pedestrime moldovenească.” Într-un document emis ia 1813 de Scarlat Calimahi (1812-1819) în senestra pavilionului domnesc al Moldovei se vede un stindard cu bourul pe fond roșu. În prima jumătate a secolului XIX culorile statale
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]