283 matches
-
pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă (0.8x1.5 metri) situată în peretele vestic al pronaosului. Pronaosul are formă poligonală în partea de vest, cu trei laturi. La partea superioară, el are o boltă semicilindrică. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor de bârne care coboară de la cheia bolții până la 1.85 metri și se sprijină pe doi stâlpi plați, creând o încăpere cunoscută sub denumirea de „tinda muierilor”. Naosul are o formă
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]
-
se sprijină pe doi stâlpi plați, creând o încăpere cunoscută sub denumirea de „tinda muierilor”. Naosul are o formă pătrată, cu câte o fereastră pe laturile de nord și de sud, încheiate în arc de cerc. El are o boltă semicilindrică, întărită la mijloc cu un arc dublou. Altarul are o absidă de formă pentagonală, iar catapeteasma dispusă avansat formează în părțile laterale două nișe: diaconiconul (în sud) și proscomidiarul (în nord). Trei ferestre se află în această încăpere: una dreptunghiulară
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]
-
naosului) și două ferestre dreptunghiulare în cele două nișe, mai mici în exterior și mai mari în interior. În decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul, care nu au ferestre. Deasupra altarului se află o boltă semicilindrică, mai joasă cu 0.40 metri decât cea a naosului. Biserica impresionează nu atât prin dimensiuni, cât prin măiestria decorațiunilor exterioare. Ea este înconjurată în exterior, la un metru de temelie, de un brâu de lemn sculptat în torsadă (un
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]
-
și naos există un perete despărțitor de lemn cu o deschidere largă. Naosul (5.15x7.95 metri) are două abside laterale pentagonale simetrice (2.20x1.10 metri), în axa cărora s-a amplasat câte o fereastră. El are o boltă semicilindrică care se înalță până la 5.60 metri (cheia bolții), iar absidele laterale sunt acoperite cu un tavan drept. Deasupra naosului se află o turlă. În dreptul absidelor laterale, cosoroaba este susținută de o multiconsolă cioplită în triplu „cap de cal”, decorată
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
se află o ușă confecționată din trei scânduri masive de stejar, având elemente de feronerie decorate geometric. Deasupra ușii de la intrarea în pronaos se află pisania. Pronaosul are formă dreptunghiulară (3.65x8.10 metri), având la partea superioară o boltă semicilindrică. Trei stâlpi cilindrici susțin cafasul; pe ei se sprijină o bârnă cioplită, ce separă pronaosul de naos. Naosul are și el o formă dreptunghiulară (8.90x8.10 metri), cu o turlă octogonală construită înspre altar. Cele cinci ferestre de dimensiuni
Biserica de lemn din Moara Nica () [Corola-website/Science/317151_a_318480]
-
În biserică se intră printr-un pridvor aflat pe latura de sud. Pronaosul este de formă dreptunghiulară (5.65x3.50 metri) și are o fereastră pe latura de vest (0.85x1.15 metri). La partea superioară, el are o boltă semicilindrică. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor cu trei deschideri inegale. Pe toată lungimea acestui perete se află o bandă decorată cu motive geometrice executate stângaci. Naosul are trei ferestre: câte o fereastră în axele absidelor laterale, care
Biserica de lemn din Călinești-Enache () [Corola-website/Science/317160_a_318489]
-
Naosul are trei ferestre: câte o fereastră în axele absidelor laterale, care au fost lărgite la dimensiunile de 0.85x1.15 metri și o fereastră de aceleași dimensiuni formată prin blocarea fostului acces de pe latura sudică. El are o boltă semicilindrică până la absidele laterale, care sunt acoperite cu un tavan ușor înclinat. Altarul are o absidă de formă pentagonală, nedecroșată și trei ferestre dreptunghiulare (0.85x1.15 metri) situate, simetric, în laturile poligonului. Catapeteasma este avansată, neexistând proscomidiar și diaconicon. Deasupra
Biserica de lemn din Călinești-Enache () [Corola-website/Science/317160_a_318489]
-
acoperite cu un tavan ușor înclinat. Altarul are o absidă de formă pentagonală, nedecroșată și trei ferestre dreptunghiulare (0.85x1.15 metri) situate, simetric, în laturile poligonului. Catapeteasma este avansată, neexistând proscomidiar și diaconicon. Deasupra altarului se află o boltă semicilindrică alcătuită din arce construite prin asamblarea mai multor segmente curbe, fixate în cuie de lemn.
Biserica de lemn din Călinești-Enache () [Corola-website/Science/317160_a_318489]
-
se află un perete despărțitor cu o deschidere centrală. Naosul are și el o formă dreptunghiulară, cu două abside laterale pentagonale. În axa absidelor laterale se află câte o fereastră dreptunghiulară terminată în arc de cerc. El are o boltă semicilindrică. Altarul are o absidă de formă pentagonală și o fereastră dreptunghiulară în axa absidei, terminată în arc de cerc. Catapeteasma este dispusă avansat spre naos și formează în părțile laterale două nișe: diaconiconul (în sud) și proscomidiarul (în nord). Deasupra
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
formă pentagonală și o fereastră dreptunghiulară în axa absidei, terminată în arc de cerc. Catapeteasma este dispusă avansat spre naos și formează în părțile laterale două nișe: diaconiconul (în sud) și proscomidiarul (în nord). Deasupra altarului se află o boltă semicilindrică. Lăcașul de cult nu este pictat. Catapeteasma originală datează din anul 1811, fiind restaurată de specialiștii din cadrul Laboratorului zonal de restaurare cu fonduri obținute de la Ministerul Culturii și Cultelor prin programul „Patrimoniul în pericol”. Icoanele catapestesmei sunt de factură populară
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
pronaosului. Această încăpere fără ferestre are trei deschideri terminate în arc frânt. În interior, biserica este împărțită în pronaos, naos și altar. Între pronaos și naos se află un perete străpuns de ușă dispusă în ax. Aceste încăperi au bolți semicilindrice în stil romanic, întărite prin patru arcuri dublouri paralele, sprijinite de pilaștri formați din mănunchiuri de câte trei coloane angajate în pereții laterali. Catapeteasma bisericii datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea (1792), fiind realizată cu cheltuiala lui Ieremia Jicnicerul
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
formă de frânghie întrerupt de rozete. Pronaosul are formă poligonală cu trei laturi. Naosul este separat de pronaos printr-o colonadă din lemn având la partea superioară grinzi cioplite cu înflorituri. La partea superioară a naosului se află o boltă semicilindrică, alcătuită din dulapi de stejar ciopliți. Altarul are formă tetragonală, având o absidă decroșată față de restul construcției. El are la partea superioară o cupolă octogonală din lemn.
Biserica de lemn din Păușești () [Corola-website/Science/317242_a_318571]
-
Intrarea se face pe latura de vest și duce spre un mic coridor. Pronaosul este despărțit de pronaos, mai mult simbolic prin intermediul unei intrări fără uși și a unei balustrade. Atât pronaosul cât și naosul sunt acoperite de o boltă semicilindrică, puțin retrasă spre interior față de pereți. Deasupra pronaosului se află turnul clopotniță. Tencuiala aplicată atât în interior cât și în exterior a dus la pierderea docorației parietale. După aplicarea tencuielii, în anul 1962, biserica a fost repictată în forma în
Biserica de lemn din Bărboși () [Corola-website/Science/317611_a_318940]
-
ci una oblică, amintind parcă de funcțiile unor contraforturi, și sunt acoperiți azi cu un strat gros de ceamur, peste care s-au așternut straturi succesive de var. Grinda-tirant din naos prinde pereții de nord și sud, asigurând stabilitatea bolții semicilindrice, făcută din bârne mai subțiri, legate prin cuie de lemn în arcul dublou median. Console nu există, acoperișul pornind direct din cununa superioară a pereților, iar cheotorile sunt ascunse. Lipsa elementelor decorative este suplinită prin piesele de mobilier, specialitatea locuitorilor
Biserica de lemn din Goila () [Corola-website/Science/317682_a_319011]
-
de strajă și metereze, care continuă spre altar, pe lângă pereții bisericii, iar la al doilea etaj se află clopotnița. Între pronaos și naos a existat odată un zid despărțitor care a fost demolat. Deasupra pronaosului și naosului se află bolți semicilindrice. Naosul este lărgit de cele două abside laterale, semicirculare în interior și dreptunghiulare în exterior. Pe peretele de nord al naosului se află amvonul. Absida altarului este decroșată față de restul construcției, iar prin amplasarea avansată a catapetesmei se formează două
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
probabil caracterstici ale coifurilor corintice ale hopliților. Coiful Montefortino era galic, la fel ca și cel de tip Coolus, care va fi folosit în perioada de sfârșit a Republicii. Polybius spunea că scutul purtat de soldații din infanteria grea era semicilindric, având o lungime de 1,2 metri și o lățime de 76 de centimetri. Sculpturile arată că era de multe ori oval.În anul 1900 a fost descoperit la Kasr el-Harit un model de scut. După ce romanii au cucerit peninsula
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
așezat turnul clopotniță, cu secțiune pătrată. Fiecare încăpere era prevăzută cu ferestre mari, rotunjite în partea superioară. Intrarea în absida altarului se făcea prin intermediul a celor două uși diaconești precum, în cazuri speciale, prin ușile împărătești. Naosul avea obișnuita boltă semicilindrică. Dintre cărțile vechi de cult, folosite aici, studiile de specialitate amintesc un "Strastnic" de la anul 1773 precum și "Triodion" din anul 1831.
Biserica de lemn din Solona, Sălaj () [Corola-website/Science/319013_a_320342]
-
la început construcția nu a avut prispă decât poate pe latura de sud. Evazarea acoperișului în scopul unei bune protejări a pereților a determinat adăugarea pe laturile de nord și de vest a acelui spațiu. În interiorul bisericii, stabilitatea unei bolți semicilindrice cu o atât de mare deschidere la bază a fost asigurată prin trei arcuri dublou în extrados, la rândul lor prinse în trei grinzi-tirant (exemplul unic la bisericile bihorene), grinzi prelungite și în spațiul „târnațului”. Căpriorii acoperișului sunt fixați în
Biserica de lemn din Surduc, Bihor () [Corola-website/Science/319187_a_320516]
-
orizontală ce mai are și funcția de a lega cei doi pereți extremi ai încăperii între ei. Porțiunea cuprinsă între bârna respectivă și peretele de răsărit al încăperii este tăvănită. Un arc dublou interior și alte șapte exterioare susțin bolta semicilindrică a naosului. Decorul acestei biserici de lemn este destul de sărac și este firesc să fie așa, ținând cont de vechimea monumentului, de posibilitățile materiale ale unui sat sărac, cu pământuri neproductive. O scândură cu motive traforate, amintind canoanele artei baroce
Biserica de lemn din Bucuroaia () [Corola-website/Science/319197_a_320526]
-
fie transformată într-o biserică de zid păstrându-și în același tip vechimea. Aspectele constructive ale edificiului vin să întărească această ipoteză. Lemnul, care apare de sub zidărie în dreptul ferestrelor ar putea fi rezultatul unei astfel de situații. Absida altarului, aproape semicilindrică, păstrează în partea inferioară mult mai bine conturat, urmele unui plan poligonal cu cinci laturi. Referitor la edificarea acestei biserici și legarea acestui moment de Popa Ursu din Cotiglet, copist ce a trăit până în jurul anului 1700, trebuie spus că
Biserica de lemn din Cotiglet () [Corola-website/Science/319218_a_320547]
-
latură, se înalță coiful piramidal acoperit cu șindrilă. În interior pronaosul este tăvănit. În peretele ce-l desparte de naos se află o ușă ce are cadrul împodobit cu rozete și linii frânte. Naosul a fost acoperit cu o boltă semicilindrică din scânduri. Două ferestre mici, deschise pe o latură și pe cealaltă, luminează naosul. Bolta altarului e semicilindrică. Pictura bisericii, patinată de vreme, se păstrează doar fragmentar și dovedește intervenții succesive datorate unor zugravi ale căror nume nu le cunoaștem
Biserica de lemn din Calna () [Corola-website/Science/315510_a_316839]
-
de naos se află o ușă ce are cadrul împodobit cu rozete și linii frânte. Naosul a fost acoperit cu o boltă semicilindrică din scânduri. Două ferestre mici, deschise pe o latură și pe cealaltă, luminează naosul. Bolta altarului e semicilindrică. Pictura bisericii, patinată de vreme, se păstrează doar fragmentar și dovedește intervenții succesive datorate unor zugravi ale căror nume nu le cunoaștem. Clopote: unul de 30 de kg, unul de 40 de kg, turnate în 1930 în București. Icoane: (pe
Biserica de lemn din Calna () [Corola-website/Science/315510_a_316839]
-
pe noua listă a monumentelor istorice sub codul AB-II-m-A-00314 . Are 14,50 m lungime și 5,40 m lățime și prezintă stilul simplu hunedorean al bisericilor de lemn: navă, pronaos cu o clopotniță scundă, în interior altarul are o boltă semicilindrică, iar pronaosul plafon drept. Materialul de construcție a fost reprezentat de „dulapii” de stejar de 10 cm, cu încheietură în „coada rândunicii”, așezați pe tălpi de stejar de 40x20 cm, deasupra unei fundații de piatră uscată. Bolta altarului și naosului
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
o jumătate de metru nivelul îmbinărilor, înscriu un plan dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală cu cinci laturi. Altarul, conservă la interior acoperirea originară, constituită dintr-o boltă în leagăn și trei fâșii curbe, pentru naos refăcându-se o îngustă boltă semicilindrică, racordată, printr-un timpan, cu restul tavanului drept. O clopotniță scundă, cu coif piramidal, a fost suprapusă actualei părți de vest, întreg edificiul fiind protejat printr-o învelitoare de șiță pe conturul pereților. Brâul în frânghie, cioplit, pe una din
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
monumentul. O clopotniță îngustă, de secțiune pătrată, cu marginile interioare ale deschiderilor cu decor sculptat. În scopul cuprinderii sub același acoperiș a prispei, adăugată pe latura de sud, a fost modificată șarpanta, lărgindu-se, drept care se văd, din afară, bolțile semicilindrice, aceea a absidei fiind racordată pe est, prin trei fâșii curbe. Arta sculptării lemnului se vădește în originalitatea brâului median al navei, realizat prin crestarea în frânghie a unei lățimi de grindă, ce a fost fixată apoi între bârnele de
Biserica de lemn din Ghirbom () [Corola-website/Science/315689_a_317018]