175 matches
-
este separată. Ligamentele care sunt la nivelul acestei articulații sunt: - palmare, în număr de două, unesc articulațiile scafoid-semilunar, respectiv semilunar-piramidal și sunt plasate sub liaamentele anterioare ale articulației radiocarpiene; - dorsale, tot în număr de două, sunt plasate transversal peste scafoid, semilunar, piramidal unindu-le între ele; - interosoase sunt așezate între scafoidsemilunar, semilunar-piramidal; - proprii: ligamentul pizo-hamat ce se întinde de la piziform la cârligul osului hamat; - pizo-metacarpian ce unește piziformul cu baza mecarpianului V. 2. Articulațiile distale ale celui de al doilea rând
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și altul pe fața internă a osului mare spre osul cu cârlia. 3. Articulația mediocarpiană Articulația mediocarpiană unește primul rând de oase carpiene cu cel de al doilea rând. Lateral intern piramidalul se articulează cu osul cu cârlia. Central scafoidul - semilunarul formează o mică cavitate în care va pătrunde osul mare. Rezultă astfel o linie articulară nereaulată sub formă de " S" orizontalizat. Ligamentele care participă la menținerea poziției oaselor sunt dispuse anterior, posterior, lateralextern, lateral-intern: Liaamentul palmar sau radial al carpului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
prezintă o depresiune - foseta capului femurului; cu exepția acestei fosete restul suprafeței osoase este acoperită de cartilajul hialin; - cavitatea acetabulară din osul coxal are o zonă situată în fundul cavității nearticulară care servește pentru inserția liaamentului capului femurului și o suprafață semilunară necesară articulării cu capul femural. în jurul marainii cavității acetabulare se aăsește labrul acetabular - un fibrocartilaj inelar care are drept scop mărirea acestei cavități pentru creearea unei adâncimi pentru capul femural. Capsula articulară are o întindere mare, inserția realizându-se la
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
duce la cresterea tensiunii parietale, cu creșterea presiunii intracavitare (conform legii Laplace). Presiunea ventriculară o depășește imediat pe cea atrială și se închide valva AV, trecându-se în faza de sistolă izovolumică (30 50 ms), în care valvele atrioventriculare și semilunare sunt închise. Această contracție nu este perfect izometrică; axa apex-bază se scurtează, iar circumferința crește. Presiunea intraventriculară o depășește rapid pe cea din artera respectivă, astfel că valvele semilunare se deschid și are loc ejectia sângelui, cu scurtarea fibrelor musculare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de sistolă izovolumică (30 50 ms), în care valvele atrioventriculare și semilunare sunt închise. Această contracție nu este perfect izometrică; axa apex-bază se scurtează, iar circumferința crește. Presiunea intraventriculară o depășește rapid pe cea din artera respectivă, astfel că valvele semilunare se deschid și are loc ejectia sângelui, cu scurtarea fibrelor musculare și la o presiune intraventriculară menținută la valorile mari caracteristice sistolei. Fracția de ejecție este ~2/3 și reprezintă raportul dintre volumul sistolic (expulzat) și cel telesistolic (remanent). Aproximativ
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
In cursul ejecției se efectuează un lucru mecanic, lucrul sistolic, egal cu produsul dintre volumul sistolic și presiunea medie de ejecție. Debutul relaxării duce la o scădere rapidă a presiunii ventriculare (protodiastolă), sub nivelul celei arteriale, deci la închiderea valvelor semilunare, după o perioadă de ejecție pur inerțială, în care presiunea din ventricul este cvasi-egală cu cea din arteră sau chiar ceva mai mică. Altfel spus, apare acest aspect de diastasis, pe perioada de latență dintre inversarea presiunii efective și momentul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
determinate de: contracție (cele miocardice), turbulență (cele sanguine), mișcare (cele valvulare), impact și frecare (toate). Astfel, zgomotul I este produs de contracția ventriculară, închiderea valvelor atrioventriculare, impactul sângelui asupra peretelui ventricular, turbulență. Similar, zgomotul II este produs de închiderea valvelor semilunare și turbulență. Zgomotul III (protodiastolic) este produs de deschiderea valvelor atrioventriculare și curgerea turbulentă a sângelui în faza inițială de umplere ventriculară rapidă, iar zgomotul IV este dat de contracția atrială și de turbulența ce însoțește modificările bruște de presiune
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
caracterizează prin numeroase zone lacunare, cu limite nete, netede, mărimi variabile, diseminate în structura renală bilaterală. Caliciile și bazinetul sunt deformate, refluate, deplasate, alungite, subțiate, curbate, au contur concav (compresiune). Caliciile mici sunt dezorientate, extremitatea dinspre papilă este turtită, deformată semilunar. Rar, caliciile mici pot fi amputate. Ureterul este împins către coloana vertebrală prin mărirea de volum a polului renal inferior. Pacienții tineri asimptomatici au frecvent rinichi mari, cu margini netede, nete și arbore pielocalicial normal. Progresia bolii duce la apariția
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
duce la cresterea tensiunii parietale, cu creșterea presiunii intracavitare (conform legii Laplace). Presiunea ventriculară o depășește imediat pe cea atrială și se închide valva AV, trecându-se în faza de sistolă izovolumică (30 50 ms), în care valvele atrioventriculare și semilunare sunt închise. Această contracție nu este perfect izometrică; axa apex-bază se scurtează, iar circumferința crește. Presiunea intraventriculară o depășește rapid pe cea din artera respectivă, astfel că valvele semilunare se deschid și are loc ejectia sângelui, cu scurtarea fibrelor musculare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de sistolă izovolumică (30 50 ms), în care valvele atrioventriculare și semilunare sunt închise. Această contracție nu este perfect izometrică; axa apex-bază se scurtează, iar circumferința crește. Presiunea intraventriculară o depășește rapid pe cea din artera respectivă, astfel că valvele semilunare se deschid și are loc ejectia sângelui, cu scurtarea fibrelor musculare și la o presiune intraventriculară menținută la valorile mari caracteristice sistolei. Fracția de ejecție este ~2/3 și reprezintă raportul dintre volumul sistolic (expulzat) și cel telesistolic (remanent). Aproximativ
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
In cursul ejecției se efectuează un lucru mecanic, lucrul sistolic, egal cu produsul dintre volumul sistolic și presiunea medie de ejecție. Debutul relaxării duce la o scădere rapidă a presiunii ventriculare (protodiastolă), sub nivelul celei arteriale, deci la închiderea valvelor semilunare, după o perioadă de ejecție pur inerțială, în care presiunea din ventricul este cvasi-egală cu cea din arteră sau chiar ceva mai mică. Altfel spus, apare acest aspect de diastasis, pe perioada de latență dintre inversarea presiunii efective și momentul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
determinate de: contracție (cele miocardice), turbulență (cele sanguine), mișcare (cele valvulare), impact și frecare (toate). Astfel, zgomotul I este produs de contracția ventriculară, închiderea valvelor atrioventriculare, impactul sângelui asupra peretelui ventricular, turbulență. Similar, zgomotul II este produs de închiderea valvelor semilunare și turbulență. Zgomotul III (protodiastolic) este produs de deschiderea valvelor atrioventriculare și curgerea turbulentă a sângelui în faza inițială de umplere ventriculară rapidă, iar zgomotul IV este dat de contracția atrială și de turbulența ce însoțește modificările bruște de presiune
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
trofozoid, tahizoid), care este forma proliferativă, vegetativă; chistul tisular (bradizoid), rezultant al ciclului asexuat al parazitului; și oochistul, care provine din ciclul sexuat și conduce la formarea sporozoizilor. Endozoidul, ce reprezintă forma invazivă a Toxoplasmei gondii, este ovoid, piriform sau semilunar, asimetric, cu o extremitate mai ascuțită și una mai rotunjită, de dimensiuni 5-8 µ în lungime și 5—6 µ lățime. El necesită obligatoriu un habitat intracelular și este forma cea mai sensibilă, nerezistând disecării, înghețării sau expunerii la acțiunea
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
identifica poziția și volumul maselor celulare care vor forma diferitele segmente ale inimii drepte și stângi. Mezoblastul cardiogenetic migrează de la nivelul liniei primitive pe părțile laterale ale membranei orofaringiene și se dispune rostral acesteia, formând aria cardiogenă care are formă semilunară cu concavitatea caudal Histogeneza cardiacă derivă din celulele mezenchimului angioblastic, epiteliului celomic splahnopleural medial și celulele crestelor neurale, importantă sursă extracardiacă. Aceste celule participă la formarea endocardului și celulelor mezenchimale cardiace formatoare ale țesutului valvular al inimii, miocardului, incluzând țesutul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
dreaptă și stângă. Experimentele embriologice moderne sugerează că celulele crestelor neurale dau naștere sistemului conductor al inimii, activitatea nodului sinusal fiind demonstrată o dată cu apariția celulelor crestelor neurale în inimă. Miocardul primar al tractului de scurgere regresează concomitent cu formarea valvelor semilunare și dispare virtual în a 12-a săptămână a dezvoltării embriofetale. Miocardul primar al canalului atrioventricular este încorporat în atrii în timpul formării valvelor atrioventriculare din locul de intrare în ventricule și anulus fibrosus între a 6-12 săptămână a dezvoltării, iar
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
pe inelul fibros periferic tricuspidian al scheletului cardiac, iar marginile lor libere se inseră pe corzile tendinoase ale mușchilor papilari. Orificiul pulmonar Trunchiul pulmonar părăsește extremitatea superioară a tractului de ejecție (infundibulum) prin inelul fibros pulmonar limitat de 3 cuspe semilunare (anterioară, dreaptă și stângă). Fiecare cuspă prezintă câte o lunulă crescentică care are un nodul îngroșat dispus pe arcul său liber. Cuspele adiacente sunt interconectate prin comisurile valvulare. * Atriul stâng Generalități Atriul stâng formează 2/3 din baza cordului, primește
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
drenează în sinusul venos coronar și reprezintă terminarea venei cardinale comune stângi din viața embrionară. AS prezintă pentru descriere următorii pereți: peretele anterior (interatrial), convex, cu excepția unei depresiuni ce corespunde fosei ovale; această depresiune poate fi mărginită de o plică semilunară, rest al septului primum, numită valvula foramen ovale sau falx septi; peretele lateral, orientat spre dreapta, este îngust și prezintă orificiile venelor pulmonare drepte; peretele posterior, neted, prezintă pe stânga orificiile de deschidere ale venelor pulmonare stângi, superioară și inferioară
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Albinus situați în apropierea zonei centrale. Noduli similari există și la nivelul cuspelor tricuspidiene. Orificiul aortic este situat în peretele superior al ventriculului la dreapta orificiului atrioventricular și posterior de orificiul trunchiului pulmonar. Valva aortică este formată din 3 cuspe semilunare: dreaptă, stângă și posterioară, în spatele cărora se află o regiune extinsă spre baza aortei numită sinusul aortic al lui Valsalva. Artera coronară dreaptă are originea la nivelul sinusului aortic drept, iar artera coronară stângă la nivelul sinusului coronar stâng. Sinusul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
al sistemului de conducere în ventriculul stâng. În 40% din cazuri ramul conic drept al arterei coronare drepte părăsește independent sinusul coronar drept, situație care creează 2 orificii independente posterior de cuspa dreaptă a valvei aortice. Fiecare cuspă a valvelor semilunare aortice prezintă o margine liberă numită lunulă centrată de o proeminență nodulară numită nodulul lui Arantius. Valva semilunară pulmonară prezintă noduli similari care întăresc porțiunea centrală de apoziție a cuspelor în timpul diastolei. Există lunule adiacente interconectate prin comisuri ce asigură
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
părăsește independent sinusul coronar drept, situație care creează 2 orificii independente posterior de cuspa dreaptă a valvei aortice. Fiecare cuspă a valvelor semilunare aortice prezintă o margine liberă numită lunulă centrată de o proeminență nodulară numită nodulul lui Arantius. Valva semilunară pulmonară prezintă noduli similari care întăresc porțiunea centrală de apoziție a cuspelor în timpul diastolei. Există lunule adiacente interconectate prin comisuri ce asigură scheletul fibros al marginilor cuspale. * Joncțiunea atrioventriculară Din perspectivă atrială joncțiunea atrioventriculară definește un complex structural anatomic format
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
progresiv de degenerare și dilatare. Un studiu necroptic efectuat pe 765 de pacienți a evidențiat o tendință de creștere progresivă de-a lungul vieții a valorii indexate a tuturor circumferințelor valvulare. Această creștere a fost mai mare în cazul valvelor semilunare față de cele atrioventriculare. În același studiu s-a observat că începând cu decada a patra de viață, circumferința valvei aortice a depășit circumferința valvei pulmonare și s-a apropiat ca dimensiune de aceea a valvei mitrale (1). Procesul de îmbătrânire
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
duce la cresterea tensiunii parietale, cu creșterea presiunii intracavitare (conform legii Laplace). Presiunea ventriculară o depășește imediat pe cea atrială și se închide valva AV, trecându-se în faza de sistolă izovolumică (30 50 ms), în care valvele atrioventriculare și semilunare sunt închise. Această contracție nu este perfect izometrică; axa apex-bază se scurtează, iar circumferința crește. Presiunea intraventriculară o depășește rapid pe cea din artera respectivă, astfel că valvele semilunare se deschid și are loc ejectia sângelui, cu scurtarea fibrelor musculare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de sistolă izovolumică (30 50 ms), în care valvele atrioventriculare și semilunare sunt închise. Această contracție nu este perfect izometrică; axa apex-bază se scurtează, iar circumferința crește. Presiunea intraventriculară o depășește rapid pe cea din artera respectivă, astfel că valvele semilunare se deschid și are loc ejectia sângelui, cu scurtarea fibrelor musculare și la o presiune intraventriculară menținută la valorile mari caracteristice sistolei. Fracția de ejecție este ~2/3 și reprezintă raportul dintre volumul sistolic (expulzat) și cel telesistolic (remanent). Aproximativ
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
In cursul ejecției se efectuează un lucru mecanic, lucrul sistolic, egal cu produsul dintre volumul sistolic și presiunea medie de ejecție. Debutul relaxării duce la o scădere rapidă a presiunii ventriculare (protodiastolă), sub nivelul celei arteriale, deci la închiderea valvelor semilunare, după o perioadă de ejecție pur inerțială, în care presiunea din ventricul este cvasi-egală cu cea din arteră sau chiar ceva mai mică. Altfel spus, apare acest aspect de diastasis, pe perioada de latență dintre inversarea presiunii efective și momentul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
determinate de: contracție (cele miocardice), turbulență (cele sanguine), mișcare (cele valvulare), impact și frecare (toate). Astfel, zgomotul I este produs de contracția ventriculară, închiderea valvelor atrioventriculare, impactul sângelui asupra peretelui ventricular, turbulență. Similar, zgomotul II este produs de închiderea valvelor semilunare și turbulență. Zgomotul III (protodiastolic) este produs de deschiderea valvelor atrioventriculare și curgerea turbulentă a sângelui în faza inițială de umplere ventriculară rapidă, iar zgomotul IV este dat de contracția atrială și de turbulența ce însoțește modificările bruște de presiune
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]