215 matches
-
și o generație în cele nordice. Primăvara devreme, adulții părăsesc locurile de hibernare, când temperature aerului are valori de 14 - 15 C. In primele zile adulții se hrănesc pe diferite crucifere spontane și apoi trec pe cele cultivate (răsaduri sau seminceri de varză, conopidă). Ploșnițele sunt mai active în zilele însorite și călduroase, când pot zbura la distanțe destul de mari. După 2 - 3 săptămâni de hrănire suplimentară pentru maturare sexuală au loc copulația și ponta. Ouăle sunt depuse în grupe de
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
02 %, Decis 2,5 EC- 0,05 %, Fastac 10 EC - 0,02 %, Polytrin 20 EC - 0,015 %, Sumi-Alpha 2,5 - 0,02 % etc. Pentru aderarea soluției pe plante, trebuie să se adauge un adeziv (aracet 0,2 %). În culturile de seminceri se aplică tratamente la avertizare sau la semnalarea apariției adulților cu produse selective pentru insectele polenizatoare: Thiodan 35 CE - 0,2 %, Thionex 35 CE - 0,2 % etc. Păduchele cenușiu al verzei - Brevicoryne brassicae L., ordinul Homoptera, familia Aphididae Sin: Aphis
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
dăunare. Păduchele cenușiu este un dăunător frecvent întâlnit în culturile de varză, formând colonii pe frunze și lăstari, din care sug sucul celular. În urma atacului, pe frunze apar pete galbene sau roz. Plantele stagnează în creștere și se usucă. La seminceri, păduchii formează colonii masive pe tijele florifere, din care cauză florile avortează iar semințele sunt șiștave. În anii de invazie se pot înregistra pagube de până la 2040 %, dacă nu se aplică măsuri corespunzătoare de combatere. În literatura de specialitate sunt
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
verzei. Atacă atât cruciferele cultivate, cât și cele spontane. Dintre cruciferele spontane, numai rapița sălbatică s-a dovedit o bună plantă gazdă pentru înmulțirea păduchelui. Nici un soi de varză nu prezintă rezistență față de atacul acestui dăunător (fig. 5 d). La seminceri, când atacul se produce înainte de înflorit, plantele sunt distruse total, iar când infestarea are loc după formarea primelor silicve, pagubele pot ajunge la 60 - 70 %. La varza de toamnă pentru căpățână, dacă infestarea se produce la scurt timp după plantare
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
creșterea frunzelor apar găuri mari, ceea ce le dă un aspect de ciuruit. Pagube mai mari se înregistrează la varză și conopidă abia plantate, care pe timp secetos se pot usca (fig. 6 b). Adulții pot provoca pagube însemnate și la semincerii de crucifere la care atacă mugurii, florile și chiar fructele, reducând producția de semințe. Măsuri de prevenire și combatere o Distrugerea cruciferelor spontane ce sunt plante gazde pentru purici. o Plantarea răsadurilor cât mai timpuriu, în terenuri bine pregătite (fertilizate
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
secțiune se observă o substanță mucilaginoasă ce reprezintă plasmodiu sporulat. Galele produse de gărgăriță prezintă fie un orificiu prin care a ieșit larva sau se găsește larva în interiorul galei (fig. 8 c). Măsuri de prevenire și combatere o Controlul răsadurilor, semincerilor de varză și a altor crucifere înainte de plantare; plantele care prezintă gale pe rădăcini sunt distruse; o Distrugerea buruienilor din familia Cruciferae (muștar sălbatic, rapiță sălbatică), pe care se dezvoltă dăunătorul; o Tratamente la răsad, înainte cu 3 - 4 zile
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
iulie apar noii adulți și dau naștere la a doua generație sau se retrag pentru diapauză hiemală. Plante atacate și mod de dăunare. Gărgărița tulpinilor atacă diferite specii spontane și cultivate de crucifere, producând pagube la varza de consum și seminceri. Adulții atacă mugurii de creștere, din care cauză plantele nu mai formează căpățână. Larvele duc o viață minieră. Ele migrează din pețiolul frunzelor până la nivelul rădăcinilor, unde distrug țesuturile, care capătă un aspect făinos. La plantele atacate, frunzele cad prematur
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
semincere, lăstarii se vestejesc și se usucă. Din această cauză, semințele rămân mici, cu facultate germinativă redusă (fig. 9 c). Măsuri de prevenire și combatere. Se aplică aceleași măsuri ce au fost specificate la gărgărița galicolă - Ceuthorrynchus pleurostigma Marsh. Gărgărița semincerilor de varză - Ceuthorrhynchus assimilis Payk., ordinul Coleoptera, familia Curculionidae Sin: Ceuthorrhynchus brassicae Foc.; Ceuthorrhynchus fallax Schultz. Răspândire. Este răspândită în Europa, Asia și America de Nord. În țara noastră se întâlnește în culturile de crucifere din Muntenia și Transilvania. Descriere. Adultul are
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
brun. Biologie. Iernează în stadiul de adult în straturile superficiale ale solului și are o generație pe an. În luna mai, adulții părăsesc locurile de hibernare și se hrănesc timp de 4050 zile pe crucifere spontane și cultivate, frecvent pe semincerii de varză și conopidă. După împerechere, femelele depun ouăle pe silicve, în mici cavități roase cu ajutorul rostrului. Intr-o cavitate este depus un singur ou. O femelă poate depune 35 - 40 de ouă. Larvele care apar, pătrund în silicve, unde
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
în care rod galerii. Dezvoltarea larvară durează 15 - 34 zile, în funcție de temperatură. Larvele mature se transformă în pupe în sol. Adulții apar în a doua jumătate a lunii iunie. După împerechere, femelele depun ouăle pe varza de toamnă sau pe semincerii de varză, conopidă etc. Larvele generației a doua ajung la completa dezvoltare în luna august și se retrag în sol, unde se transformă în pupe și intră în diapauză hiemală. În zonele sudice se semnalează și a treia generație, care
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
rădăcinilor înainte de depozitare sau însilozare. - Aplicarea de tratamente chimice la apariția primelor larve din fiecare generație cu produse organofosforice: Carbetox 37 CE- 0,4 %; Nogos 50 EC - 0,1 %; Sinoratox 35 CE - 0,15 %; Vapona 48 CE - 0,1 %. Molia semincerilor de morcov - Depressaria nervosa Haw., ordinul Lepidoptera, familia Oecophoridae Răspândire. În țara noastră se întâlnește mai ales în unele regiuni din Transilvania și Moldova. Descriere. Adultul are anvergura aripilor de 2026 mm. Aripile anterioare sunt lungi și înguste, de culoare
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
în culturile semincere, se elimină din cultură și plantele atacate de boli (Ustilago tritici la grâu; Plasmopara helianthi la floarea soarelui, virozele la cartof etc.), pentru a fi distruse prin îngropare sau prin foc. Condiționarea și depozitarea corespunzătoare a materialului semincer. Au o mare importanță pentru menținerea stării de sănătate. Trebuie evitată depozitarea provizorie a semințelor sub cerul liber, deoarece se creează condiții favorabile dezvoltării unor agenți fitopatogeni, care pot duce la pierderea calității germinative a semințelor (Fusarium roseum la porumb
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
de asemenea, se dezechilibrează substanțele hormonale: scade auxina ceea ce duce la piticire sau nanism; scade conținutul în glucide; crește concentrația în azot (la virusurile ce produc mozaicări) sau aceasta scade (la virusurile ce dau îngălbeniri). Cercetătorii urmăresc producerea de material semincer sau de plantat, liber de virusuri. În prezent se folosește în diagnosticarea virozelor testul ELISA. Simptomele produse de virusuri la plante În funcție de organul atacat simptomele se pot clasifica în mai multe grupe: simptome foliare sub formă de decolorări, necroze,deformări
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Cucumber mosaic virus) și viroidul tuberculilor de cartof (Potato spindle tuber viroid). Prevenirea și combaterea bolilor virotice ale cartofului Măsurile de prevenire constau în depistarea și distrugerea plantelor bolnave din lanurile de cartof ale sistemului închis de producere a materialului semincer.În munca de ameliorare se va porni de la clone libere de virus, testate, sau de la culturi meristematice. Întrucât principalii vectori sunt afidele, se va produce material de sămânță în zonele cu frecvență redusă a vectorului iar pe parcursul anului se vor
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
resturilor vegetale ale plantelor bolnave; distrugerea plantelor din flora spontană ce fac parte din cercul de plante gazdă al patogenilor plantelor cultivate; curățirea pomilor de ramuri parțial atacate; irigarea plantelor cu apă care să nu conțină agenți infecțioși; -sortarea materialului semincer sau materialului de plantat cu eliminarea celui atacat. Măsuri agrofitotehnice. Intervențiile asupra mediului înconjurător pot feri plantele de îmbolnăviri. Astfel, scăderea în spațiile protejate a umidității atmosferice, dublată de creșterea temperaturii mediului, duce la diminuarea atacului unor agenți patogeni foliari
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sunt identice cu cele ale plantelor gazdă. În practică uneori putem modifica mediul ambiant de așa natură încât, să nu se suprapună aceste cerințe, să nu coincidă momentele de maximă agresivitate și virulență a paraziților. Producerea de semințe și material semincer sănătos este una din măsurile cele mai importante căci mulți paraziți sunt aduși în cultură odată cu însămânțatul sau plantatul. În vederea evitării producerii de semințe infectate cu ciuperci sau bacterii (Ascochyta, Colletotrichum, Pseudomonas, Xanthomonas) culturile semincere de fasole se vor amplasa
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ia mai ales imagini de mare forță, comparații și metafore „revelatoare”. Nota personală, la care ajunge treptat, provine din juxtapunerea unor elemente aparent disparate, ceea ce dă impresia unui tablou poantilist („Codru, verde lăicer,/ Cu lăute-n gușe, cuci,/ Soare, galben semincer,/ [...] Vultur, fulger pe Rarău,/ Frunză-n dungă și haiduci,/ Ziua, clopot peste hău,/ Cer bucovinean, ștergar”). Regionalismele (burdujel, malaiște, lăicer, calamăr), interjecțiile și exclamațiile naiv admirative („Măi și măi, crește aurul în clăi” sau „Ce muiere, măi, și luna”) sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
în creștere și dezvoltare. Cu toate acestea au putut fi identificate și lanuri cu plante mai bine dezvoltate, sănătoase și cu rezistență mai bună la cădere. Asemenea situații erau destul de rare. Acolo unde țăranii făceau o alegere mai severă a semincerilor (plante viguroase și sănătoase cu știuleți bine dezvoltați și sănătoși, cu boabele bine maturateă se asigura o sămânță corespunzătoare pentru culturile anului viitor și în consecință lanuri de porumb mai reușite. O caracteristică generală comună a plantelor din majoritatea lanurilor
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
15-20 de kilometri de colonie. Plecam după miezul nopții și reveneam când se înnopta. Ne aflam la 700 de metri altitudine și ne odihneam la o gustare. Apoi am tăiat un carpen bătrân; exemplarele frumoase sunt oprite de la tăiere de seminceri. Tăindu-l și fasonându-l, l-am încărcat; spre amiază eram gata de plecare. Cu două lanțuri bune făcusem presucea în față și în spate, asigurând stabilitatea lemnelor. Nicu Mazăre, cel mai destoinic dintre noi, ședea în față cu o
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pe sat și, supărat pe e-ul lor care îi sună lui ă, cere traducerea și i-a trecut Barani pe toți Berbeceștii, să-ți îndrepți numele nu te mai lasă! sălcii, linia șoselei parc dendrologic, stejăriș, cercul magic împrejurul semincerului din capăt, mixtura cu codul silvic din căderea modernitatea, Lencăuți ieșire, camioane, au urcat transformatorul pe stîlp, "Tirex Petrol", Lituania, Polonia, Moldova Hanului dealuri peste Nistru, oglinda apei, vilele dace, rusism cu bolțile la cerdac, una singură cu lespezi drepte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cîmp, mergînd la ghilit* ori într-altă parte, rău fac, că au să se ciuciulească păpușoii pe cîmp. Primăvara, după ce s-a sămănat păpușoiul, nu se astupă cahla; se crede că la din contra, pă pușoiul va avea mult tăciune. Semincerii* de păpușoi după ce i-ai desfăcut, ciucălăii* să-i azvîrli în drum, căci de-i vei pune pe foc toți păpușoii vor face tăciune. Ciucălăii sămînțărilor, desfăcuți de grăunțe, se aruncă în drum, ca vîrful ciucălăilor, în vara viitoare, să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de fiecare copac ce nu rodește și-l anini pe o crenguță. în ziua de 1 mart, să legi la fiecare pom roditor fir roșu, ca să facă poame multe pe vară. Se crede că dacă s-au desfăcut de grăunțe semincerii legați laolaltă, să se anine ei toamna pe pomi, care apoi în vara viitoare vor rodi. în ziua de Maria Egipteanca [1 aprilie] se sădesc pomii. Se crede că dacă sădesc doi inși pomișori sau samănă sîmburi de poame, acei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
săceală - țesală sărindar - rugăciune făcută de preot patruzeci de zile la rînd scaicior - sticlete scîrbă - supărare, necaz, tristețe scîrci - leagăn scodoli (a) - a scobi scopi (a) - a scuipa; a scuti; a castra scuti (a) - a trece prin cuțit secară - mălură semincer - plantă pentru sămînță sfetitel - ierarh sfleder - sfredel sfoiegi (a) - a (se) strica sisiac - pătul de nuiele sitișcă - vas-strecurătoare pentru lapte sîmbră - asociere la muncile agricole sînger - arbust slobozîtor - băț care fixează sulul războiului de țesut smînci (a) - a smuci solomîzdră
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în culturile semincere, se elimină din cultură și plantele atacate de boli (Ustilago tritici la grâu; Plasmopara helianthi la floarea soarelui, virozele la cartof etc.), pentru a fi distruse prin îngropare sau prin foc. Condiționarea și depozitarea corespunzătoare a materialului semincer. Au o mare importanță pentru menținerea stării de sănătate. Trebuie evitată depozitarea provizorie a semințelor sub cerul liber, deoarece se creează condiții favorabile dezvoltării unor agenți fitopatogeni, care pot duce la pierderea calității germinative a semințelor (Fusarium roseum la porumb
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
contra dăunătorilor; practicarea culturilor ascunse pentru a înlătura dăunătorii; folosirea unor mijloace auxiliare de combatere. mâna de lucru insuficientă: raționalizarea lucrărilor mecanice sau termice; acoperirea solului cu folie de plastic,mulcirea sau culturi ascunse; 200 schimbări tehnice în producție (reamplasarea semincerilor într-o plantațieă; reducerea ponderii culturilor foarte intensive, care necesită multă forță de muncă; reducerea producției de legume proaspete. comercializarea producției obținute în comun cu alte exploatații „BIO“ din regiune; contactarea „coordonatorului de piață BIO“ sau apelarea la „consultantul BIO
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]