1,062 matches
-
Brès, Jacques, 1994 La narrativité, Louvain la Neuve, Duculot Calame, Claude, Geninasca, Catherine, 1982 "Les discours folklorique et mythique" in J.-C. Coquet et alii (ed) Sémiotique, L'Ecole de Paris, Paris, Hachette, pp. 65-103 Carpov, Maria, 1978 Introducere la semiologia literaturii, București, Univers Chabrol, Claude, 1973 (ed) Sémiotique narrative et textuelle, Paris, Larousse Charolles, Michel, 1976 "Grammaire de texte Théorie du discours Narrativité" în Pratiques 11/12 Corti, Maria, 1981 Principiile comunicării literare, București, Univers Courtès, Jacques, 1976 "Une lecture
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Du Sens II, Paris, Scuil Greimas & Courts, 1979 Sémiotique. Dictionnaire raisonné de la théorie du langage, Paris, Hachette Grice, Paul, 1975 Logic and Conversation, în Cole & Morgan (eds.), Syntax and Semantics III Speech Acts, New York, Academic Press Höllerer, Walter, 1977 Zur Semiologie des Witzes, în Schwerpunkte der Linguistik und Kommunikationswissenschaft 14, Wiesbaden Athenaion Kerbrat-Orrechioni, Catherine, 1982 Comprendre l'implicite, Documents de Travail et Prépublications, Univ. di Urbino, 110-111, A Kutschera Franz von, 1975 Conventions of Language and Intensional Semantics, în "Theoretical Linguisties
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
lingvistică) Studiul semnificației (toate chestiunile legate de polisemie, sinonimie, antonimie, definire). 3. (În logică) Termenul semantică a fost introdus de Tarski (1936) pentru a desemna interpretarea unui sistem formal (sintactic). Principalele categorii ale semanticii logice sînt: intensiunea, extensiunea, adevărul, semnificația. SEMIOLOGIE (gr. semeion = semn; logos = discurs). În concepția lui F. de Saussure semiologia reprezintă "studiul semnelor în cadrul vieții sociale"; în acest caz lingvistica este o ramură a semiologiei. Paradoxul subliniat de la început de Saussure este că, deși ramură a semiologiei, lingvistica
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
În logică) Termenul semantică a fost introdus de Tarski (1936) pentru a desemna interpretarea unui sistem formal (sintactic). Principalele categorii ale semanticii logice sînt: intensiunea, extensiunea, adevărul, semnificația. SEMIOLOGIE (gr. semeion = semn; logos = discurs). În concepția lui F. de Saussure semiologia reprezintă "studiul semnelor în cadrul vieții sociale"; în acest caz lingvistica este o ramură a semiologiei. Paradoxul subliniat de la început de Saussure este că, deși ramură a semiologiei, lingvistica deține rolul de știință pilot, căci un studiu al semnului anterior fundării
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sistem formal (sintactic). Principalele categorii ale semanticii logice sînt: intensiunea, extensiunea, adevărul, semnificația. SEMIOLOGIE (gr. semeion = semn; logos = discurs). În concepția lui F. de Saussure semiologia reprezintă "studiul semnelor în cadrul vieții sociale"; în acest caz lingvistica este o ramură a semiologiei. Paradoxul subliniat de la început de Saussure este că, deși ramură a semiologiei, lingvistica deține rolul de știință pilot, căci un studiu al semnului anterior fundării unei lingvistici științifice eșuează prin incapacitatea de a distinge în sistemele semiologice ceea ce este specific
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
semnificația. SEMIOLOGIE (gr. semeion = semn; logos = discurs). În concepția lui F. de Saussure semiologia reprezintă "studiul semnelor în cadrul vieții sociale"; în acest caz lingvistica este o ramură a semiologiei. Paradoxul subliniat de la început de Saussure este că, deși ramură a semiologiei, lingvistica deține rolul de știință pilot, căci un studiu al semnului anterior fundării unei lingvistici științifice eșuează prin incapacitatea de a distinge în sistemele semiologice ceea ce este specific sistemului de ceea ce este specific limbajului. Semiologia de obediență saussuriană va fi
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
este că, deși ramură a semiologiei, lingvistica deține rolul de știință pilot, căci un studiu al semnului anterior fundării unei lingvistici științifice eșuează prin incapacitatea de a distinge în sistemele semiologice ceea ce este specific sistemului de ceea ce este specific limbajului. Semiologia de obediență saussuriană va fi continuată de Școala de la Paris condusă de Greimas și își va păstra focalizarea lingvistică și literară, în timp ce semiotica inspirată de teoria lui Peirce va include și cîmpul non verbalului. SEMIOTICĂ Termen utilizat de Locke și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
17 1. SEMIOTICA ÎN CONTEMPORANEITATE. PROFILUL EPISTEMEI CONTEMPORANE.................................................. 19 1.1. Noua paradigmă a cunoașterii științifice ................................. 19 1.2. Rolul structurilor de limbaj ........................................................ 22 1.3. Semiotică/semnificare/comunicare ........................................... 24 1.4. Semiotică generală/vs/ semiotici regionale .............................. 31 1.5. Semiologie sau semiotică .......................................................... 33 1.6. Domeniile semioticii .................................................................. 35 2. STRUCTURALISM ȘI SEMIOTICĂ .......................................... 39 2.1. Structuralismul. Teorie sau metodă? ......................................... 39 2.2. Noțiunea de structură și demersul structuralist ........................ 41 2.3. Structuralismul european și structuralismul american ............ 45 2.4. Antropologia
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Structuralismul european și structuralismul american ............ 45 2.4. Antropologia structurală. Claude Lévi-Strauss ......................... 47 2.5. Structuralism și psihanaliză ...................................................... 53 2.6. Structuralism și semiotică .......................................................... 55 3. FERDINAND DE SAUSSURE ȘI MODELUL DIADIC AL SEMNULUI 59 3.1. Definiția semnului în semiologia lui Saussure .......................... 59 3.2. Dihotomiile saussuriene ............................................................ 61 3.2.1. Limba ca sistem social ............................................................ 62 3.2.2. Arbitrar și motivat .................................................................. 65 3.2.3. Formă și substanță .................................................................. 68 3.2.4. Paradigmatic și sintagmatic .................................................... 69 3.2.5
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
o teorie a câmpului logic... se poate numi câmp logic acea situație, în care întregul este în parte (semnifică o parte), dar nu numai partea un întreg [Noica, 1986], pentru că există doar bolnavi și nu boli, când tratăm bolnavii după semiologia unitară a unei boli unice, atunci facem de fapt o interpretare generică a întregului ca parte [Pîrvulescu, 2001]. VIII.2. INFOLASERBIOENERGETICA (ILBE) O MODALITATE NOUĂ DE ÎNȚELEGERE MEDICALĂ Infolaserbioenergetica (ILBE) ținând cont de datele furnizate de pulstonică explică prin analiză
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
potrivit analiștilor) un sfert din somnul individului, la Carolina Ilica visarea diurnă, intensivă, rotunjește existența, diversificând, acreditând și inițiind în aventuri imaginare. Textul de realitate se întregește prin textul de ficțiune, ajungându-se la viziuni captivante. Intră în joc o semiologie complexuală (sub imperiul luminii); se configurează un vitalism naturant cu suprapuneri de zâmbet și candoare; prezidează o simbolistică a speranței și bucuriei. "Casă coroană de cireș" capul poartă peste zi "mărunte fructe, visele din zori..." Iubirea e benedicțiune, mântuire, eshaton
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
al tehnologiei, al dominării naturii, iar în Minima moralia îl plagiază cu anticipație pe Andrei Pleșu, propunîndu-ne o nouă utopie, o pace eternă. Ultimul mohican, Jean Baudrillard, este un postmodernist, post-structuralist recunoscut, la fel de rebel, care ne lasă însă o interesantă semiologie a valorii. La autorii Școlii critice se simte parcă o silă disperată față de valorile liberale și umanis-te, aparent atît de sigure și de stabile; ei descriu spectacolul desperant al dezagregării unei lumi și al falimentului unei societăți, al panicii și
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
în momentul în care Sylvie ar fi avut nevoie de o anumită detașare în raport cu părinții. Ansamblul acestor axe conflictuale stau, după părerea noastră, la originea decompensării depresive și blocajului oricărui efort elaborativ. În concluzie, merită să subliniem unele diferențe față de semiologia tradițională a adultului: - adolescentul nu prezintă practic niciodată o „mască a depresiei”, fața sa nu are un aspect depresiv, trăsăturile sale nu se prăbușesc ca în „omega melancolică” (cf. cazul lui Vincent); - chiar dacă acesta spune că se plictisește, că are
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
care este menținută activitatea, în care gesturile își regăsesc vivacitatea și fluiditatea nu trebuie să conducă la ignorarea sau respingerea existenței unei lentori motrice reale în restul timpului. Aceste pusee tranzitorii ale inhibiției motrice sunt cu totul specifice și caracteristice semiologiei depresive în adolescență. Această ostilitate sau indiferență aparentă, chiar folosirea unor cuvinte provocatoare asociate unei mimici care nu exprimă „un aer abătut” și absența unei expresii care să exprime tristețea, momentele de activitate intermitente, toate acestea pot induce în eroare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
antidepresive, fie de o anumită înțelegere empatică a adolescentului în cadrul abordării psihoterapeutice. Aproape toate conduitele simptomatice observabile în adolescență au putut fi puse, după unii sau alți autori, în legătură cu „depresia”. În unele cazuri, manifestările simptomatice evocate se înscriau într-o semiologie evident depresivă. Era suficient atunci ca, dincolo de trecerea la act, de eșecul școlar, de tulburările de alimentație etc., să fie identificată semiologia depresivă, dispoziția depresivă, sentimentele de devalorizare. În aceste cazuri s-a putut, probabil, vorbi despre „depresie mascată”. Însă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
puse, după unii sau alți autori, în legătură cu „depresia”. În unele cazuri, manifestările simptomatice evocate se înscriau într-o semiologie evident depresivă. Era suficient atunci ca, dincolo de trecerea la act, de eșecul școlar, de tulburările de alimentație etc., să fie identificată semiologia depresivă, dispoziția depresivă, sentimentele de devalorizare. În aceste cazuri s-a putut, probabil, vorbi despre „depresie mascată”. Însă, în alte cazuri, simptoamele manifestate nu păreau a fi însoțite de alte simptoame care să exprime mai direct depresia, chiar dacă ele erau
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mai mult de jumătate recunosc că au trăit „un moment de proastă dispoziție”, „un moment de deprimare” fără ca acesta să devină durabil. Fluctuația, aspectul temporar, schimbător sunt caracteristici esențiale care diferențiază aceste stări de cele pe care le observăm în semiologia depresiei în adolescență. Regăsim aici diferențele importante de prevalență semnalate în studiile epidemiologice în funcție de care se ia în considerare „episodul depresiv major” singur sau ca un ansamblu de „probleme depresive” (proastă dispoziție, criză anxio-depresivă, stare depresivă și episod depresiv major
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
1987) se manifestă prin următoarele simptoame: - apariția unei anxietăți, chiar a unei angoase cu tot cortegiul său obișnuit de manifestări somatice atunci când aceasta este accentuată (palpitații, umezirea mâinilor, nod în gât etc.). Această anxietate este adesea prima manifestare ce precede semiologia depresiei. Uneori, chiar această anxietate este alimentată de teama de tristețe. Adolescentului îi este frică de efectele proastei dispoziții, de tristețe și de gândurile ce însoțesc aceste afecte. Puțin câte puțin apar alte simptoame: - o tristețe care întrerupe destul de des
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
bine această relație conflictuală mamă-fiu, legătură de susținere reciprocă în fața amenințării de prăbușire depresivă. Charles îl agresează verbal pe tatăl său, îi reproșează lipsa de interes și, bineînțeles, refuză orice apropiere de acesta. În aceste forme depresive moderate, în care semiologia depresivă este perceptibilă și chiar recunoscută de familie, dinamica ni se pare diferită de cea observată în patologiile depresive narcisiace. În depresiile pe care le-am califica drept „prevalent nevrotic”, legăturile de identificare sunt conflictuale și denunțate drept potențial patogene
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
apare mai puțin evidentă (vezi mai departe) chiar dacă a început să fie descris la adult un risc de tentativă de sinucidere, de tulburări bipolare și de consum de substanțe (Weissman și colab., 1999). CONTINUITATEA DEPRESIVĂ DIN COPILARIE LA ADOLESCENȚĂ Chiar dacă semiologia lor nu este strict superpozabilă celei a adolescentului sau a adultului, depresiile la copil fac de acum înainte obiectul unui consens relativ (conferința consensului, 1997; Marcelli, 1998). Totuși, evoluția pe termen lung a acestor depresii la copil rămâne în parte
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cu problematica socială cum ar fi, de exemplu, schimbări de domiciliu multiple sau separări. Este vorba, în sfârșit, de o depresie care apare la un copil cu inteligență normală și care își păstrează posibilitățile cognitive pe tot parcursul evoluției sale. Semiologia depresivă evoluează în mod clar în funcție de vârstă, mai întâi depresia anaclitică aproape caracteristică, cu manifestări somatice importante, apoi multiplicarea conduitelor de protest și apariția eșecului școlar, în sfârșit, organizarea progresivă a conduitelor psihopatice și delincvente. Organizarea psihopatologică poate fi recunoscută
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
îi reamintește această suferință trecută. Pe măsură ce comportamentele psihopatice, pe de o parte, apărarea prin acțiune, pe de altă parte, ocupă locul întâi, nucleul depresiv devine din ce în ce mai ascuns și mai inaccesibil. Această inaccesibilitate îl privește atât pe clinicianul confruntat cu adolescentul (semiologia depresivă propriu-zisă tinde să dispară) cât și pe pacientul însuși (el se simte efectiv din ce în ce mai puțin „deprimat” sau „gol”, dar din ce în ce mai agresat de o societate „injustă” al cărui răspuns, trebuie subliniat acest lucru, adică închisoarea, nu va face altceva decât
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
la nimic” repetă Vincent), ideile triste revin. Vincent va avea o tentativă de suicid înghițând un anxiolitic din farmacia familiei. Va fi nevoie să i se propună un tratament antidepresiv (amitriptyline) asociat cu o psihoterapie scurtă pentru a se ameliora semiologia depresivă. Totuși, Vincent, recunoscând ameliorarea, va refuza propunerea pentru o psihoterapie analitică. Putem emite ipoteza că Vincent a suferit în copilărie o pierdere dublă: una fizică a tatălui mai întâi, și cea morală și în parte afectivă a mamei sale
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
la aceasta (vezi capitolul 5). ADOLESCENȚĂ ȘI FIXAȚIE DEPRESIVĂ Există un consens pentru a recunoaște faptul că depresia există la copil dar expresia sa semiologică, frecvența, legătura strânsă cu calitatea relației parentale și familiale și incertitudinile persistente în ceea ce privește evoluția acestei semiologii în adolescență, apoi la vârsta adultă, provoacă menținerea unei distincții între depresie prepubertară și depresie în adolescență (vezi capitolul 5). Fie că este vorba despre semnele tensiunilor psihologice care provoacă disforia pubertară, sau de eventualii factori hormonali (vezi capitolul 3
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
îi amintește de vechile lipsuri, și ultima în sfârșit care depinde de un obiect „excitant” de care adolescentul are nevoie în mod constant pentru a nu resimți nici cea mai mică lipsă. Aceste trei tipuri de depresie nu prezintă aceeași semiologie, nu fac trimitere la aceeași organizare psihodinamică și, mai ales, necesită strategii terapeutice diferite. Totuși, aceste depresii ale adolescenței păstrează o relativă sensibilitate, după cum arată unele studii în ceea ce privește trăsăturile de personalitate. Organizarea personalității pare a fi mai puțin împregnată cu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]