249 matches
-
Concepută în sens larg ca domeniu al acțiunii și interacțiunii comunicative determinate contextual, pragmatica oferă un cadru integrator pentru studiul comunicării gestuale în general, care deține o amploare din ce în ce mai mare în relațiile sociale actuale. Capitolul 2 Aplicații semiotice 2.1. Semioza didactică Intervenția educativă este definită de Constantin Sălăvăstru ca o ,,structură articulată de semne care, în calitate de semnale, produc în conștiința unui receptor un interpretant cu valoare de gest semnificativ, modificând, în forme și cu intensități diferite, personalitatea receptorului"90. Comunicarea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
citite contextual. Un cuvânt-semn sau un gest- semn al profesorului își declină semnificația prin intrarea lui într-o rețea de semne anterioare sau coprezente. Legăturile sintactice constituie premise ale descifrării sensurilor cuvintelor și gesturilor acestuia la care se adaugă contextul. Semioza didactică se referă la funcționarea acestui sistem de semne lingvistice și nonlingvistice sau a comunicării didactice ca proces semnificant de producere și receptare de semne din partea actorilor educaționali. Termenul de ,,semioză" (obiect de studiu al semioticii) se compune, după Traian
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cuvintelor și gesturilor acestuia la care se adaugă contextul. Semioza didactică se referă la funcționarea acestui sistem de semne lingvistice și nonlingvistice sau a comunicării didactice ca proces semnificant de producere și receptare de semne din partea actorilor educaționali. Termenul de ,,semioză" (obiect de studiu al semioticii) se compune, după Traian Stănciulescu (2004), din ,,situația semiotică" (de semnificare) și ,,situația de comunicare" (de transfer al conținutului semnificativ), două etape corelate ale unuia și aceluiași proces (denumit de autor ,,semioza comunicativă"). ,,Cele două
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
educaționali. Termenul de ,,semioză" (obiect de studiu al semioticii) se compune, după Traian Stănciulescu (2004), din ,,situația semiotică" (de semnificare) și ,,situația de comunicare" (de transfer al conținutului semnificativ), două etape corelate ale unuia și aceluiași proces (denumit de autor ,,semioza comunicativă"). ,,Cele două procese al semnificării și al comunicării se manifestă prin mediere reciprocă, reflectându-se unul în celălalt în consens cu paradoxul oglinzilor paralele generând o semioză fără de început și fără de sfârșit:....semnificare → comunicare → semnificare → comunicare...."91. În consens
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
semnificativ), două etape corelate ale unuia și aceluiași proces (denumit de autor ,,semioza comunicativă"). ,,Cele două procese al semnificării și al comunicării se manifestă prin mediere reciprocă, reflectându-se unul în celălalt în consens cu paradoxul oglinzilor paralele generând o semioză fără de început și fără de sfârșit:....semnificare → comunicare → semnificare → comunicare...."91. În consens cu aceste considerații, semioza didactică ar putea desemna procesul de comunicare didactică în calitate de structură semnificantă de semne lingvistice și nonlingvistice, care presupune atât capacitatea de reprezentare (semnificare, valorizare
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
procese al semnificării și al comunicării se manifestă prin mediere reciprocă, reflectându-se unul în celălalt în consens cu paradoxul oglinzilor paralele generând o semioză fără de început și fără de sfârșit:....semnificare → comunicare → semnificare → comunicare...."91. În consens cu aceste considerații, semioza didactică ar putea desemna procesul de comunicare didactică în calitate de structură semnificantă de semne lingvistice și nonlingvistice, care presupune atât capacitatea de reprezentare (semnificare, valorizare) și formulare (convingere prin concordanță verbală-paraverbală-nonverbală), cât și capacitatea de referențialitate și interpretare din partea actorilor educaționali
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
putea desemna procesul de comunicare didactică în calitate de structură semnificantă de semne lingvistice și nonlingvistice, care presupune atât capacitatea de reprezentare (semnificare, valorizare) și formulare (convingere prin concordanță verbală-paraverbală-nonverbală), cât și capacitatea de referențialitate și interpretare din partea actorilor educaționali. Sursă a semiozei didactice, autor și mediator al acesteia, profesorul facilitează (re)construirea modelelor de reprezentare a unităților de învățare și-i dirijează pe elevi spre dobândirea modelelor de formulare, în scopul reducerii distanței, a distorsiunilor dintre semnificare și interpretare. Efectul comunicării didactice
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și-i dirijează pe elevi spre dobândirea modelelor de formulare, în scopul reducerii distanței, a distorsiunilor dintre semnificare și interpretare. Efectul comunicării didactice se poate măsura în funcție de înțelegerea și utilizarea adecvată a sistemului de simbolizare de către elevi. În acest sens, semioza didactică reprezintă un ansamblu de activități de simbolizare pe care profesorul le pune în practică, care pot fi acceptate sau refuzate, valorizate în contexte diferite sau uitate de elevi. Ca structură de semne semnificantă, semioza didactică solicită deținerea unor coduri
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de către elevi. În acest sens, semioza didactică reprezintă un ansamblu de activități de simbolizare pe care profesorul le pune în practică, care pot fi acceptate sau refuzate, valorizate în contexte diferite sau uitate de elevi. Ca structură de semne semnificantă, semioza didactică solicită deținerea unor coduri semiotice variate de către profesor și întruchiparea unui repertoriu vast de roluri în interacțiunile cu elevii: interpret, resursă, facilitator, dirijor, actor, negociator, expert, psiholog, inovator, mediator, partener, evaluator, manager etc. Inevitabil, semioza didactică generează și anumite
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
structură de semne semnificantă, semioza didactică solicită deținerea unor coduri semiotice variate de către profesor și întruchiparea unui repertoriu vast de roluri în interacțiunile cu elevii: interpret, resursă, facilitator, dirijor, actor, negociator, expert, psiholog, inovator, mediator, partener, evaluator, manager etc. Inevitabil, semioza didactică generează și anumite conflicte de rol care-i derutează pe unii dintre profesori, mai ales pe cei debutanți: partener al elevului evaluator, expert manager, psiholog evaluator etc. În aceste circumstanțe, profesorul trebuie să fie capabil să evalueze corect fiecare
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
identifice și să adapteze modalități de rezolvare plecând de la elevi, factori perturbatori și context, ajungând la ideea de intervenție educațională în funcție de situație. Având în vedere scopul facilitării învățării, rezonanța afectivă și motivațională a elevilor, trezirea conștiinței și implicării acestora, eficacitatea semiozei didactice este dată de armonia dintre substratul rațional, tematic și performativ al comunicării didactice. Asumarea semnificațiilor unităților de învățare cu ajutorul virtuților comunicative (dimensiunea semantică) implică logica internă a comunicării (dimensiunea sintactică) și depinde de impactul/rezonanța comunicării asupra elevilor (dimensiunea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
dintre substratul rațional, tematic și performativ al comunicării didactice. Asumarea semnificațiilor unităților de învățare cu ajutorul virtuților comunicative (dimensiunea semantică) implică logica internă a comunicării (dimensiunea sintactică) și depinde de impactul/rezonanța comunicării asupra elevilor (dimensiunea pragmatică). Unitatea și integralitatea analizei semiozei didactice rezultă din faptul că fiecare dimensiune se realizează prin participarea celorlalte. Nu ne putem imagina eficiența comunicării didactice în afara respectării normelor de ordin logic, sintactic sau în afara înțelegerii semnificațiilor unităților de învățare sau intervențiilor educative. Dacă în modernism accentul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ne-a permis să analizăm gestul prin prisma semioticii (teorie, știință, disciplină și metodă generală care studiază semnele). De remarcat este faptul că analiza gestualității din perspectivă semiotică nu mai evidențiază doar simple unități de bază, ci funcții de bază (semioză, program, proiect). Algirmas J. Greimas definește semioza unui program gestual ca fiind ,,relația între o secvență de figuri gestuale luate ca semnificant și proiectul gestual considerat ca semnificat". Importanța cercetării naturii semiozei gestualității este subliniată de lingvistul lituanian: ,, Dacă nu
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
prisma semioticii (teorie, știință, disciplină și metodă generală care studiază semnele). De remarcat este faptul că analiza gestualității din perspectivă semiotică nu mai evidențiază doar simple unități de bază, ci funcții de bază (semioză, program, proiect). Algirmas J. Greimas definește semioza unui program gestual ca fiind ,,relația între o secvență de figuri gestuale luate ca semnificant și proiectul gestual considerat ca semnificat". Importanța cercetării naturii semiozei gestualității este subliniată de lingvistul lituanian: ,, Dacă nu ne punem de la început problema statutului semiotic
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
simple unități de bază, ci funcții de bază (semioză, program, proiect). Algirmas J. Greimas definește semioza unui program gestual ca fiind ,,relația între o secvență de figuri gestuale luate ca semnificant și proiectul gestual considerat ca semnificat". Importanța cercetării naturii semiozei gestualității este subliniată de lingvistul lituanian: ,, Dacă nu ne punem de la început problema statutului semiotic specific gestualității, riscăm să nu operăm decât transpuneri de modele metodologice modele pe care ni le oferă, de exemplu, teoria comunicării și nu vom ajunge
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ne punem de la început problema statutului semiotic specific gestualității, riscăm să nu operăm decât transpuneri de modele metodologice modele pe care ni le oferă, de exemplu, teoria comunicării și nu vom ajunge decât la constatarea negativă a nonadecvării lor"136. Semioza comunicării gestuale presupune trei perspective analitice: sintactică, semantică, pragmatică (Charles Morris), care decurg din însăși structura ternară a semnului, așa cum a fost ea formulată de către Charles S. Peirce (1931): vehicolul semnului (sign vehicle), obiectul desemnat prin semn (designatum) și agentul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
comunicării gestuale presupune trei perspective analitice: sintactică, semantică, pragmatică (Charles Morris), care decurg din însăși structura ternară a semnului, așa cum a fost ea formulată de către Charles S. Peirce (1931): vehicolul semnului (sign vehicle), obiectul desemnat prin semn (designatum) și agentul semiozei (interpreter) sau de către Charles Morris (1938): vehicolul semnului (representamen), obiectul desemnat prin semn (denotatum) și agentul semiozei (designatum). Pe lângă analiza triadică, cercetarea de față urmează linia conceptului funcție-semn (promovat de Umberto Eco, 1976/2008) și interpretează gestul în comunicarea didactică
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a semnului, așa cum a fost ea formulată de către Charles S. Peirce (1931): vehicolul semnului (sign vehicle), obiectul desemnat prin semn (designatum) și agentul semiozei (interpreter) sau de către Charles Morris (1938): vehicolul semnului (representamen), obiectul desemnat prin semn (denotatum) și agentul semiozei (designatum). Pe lângă analiza triadică, cercetarea de față urmează linia conceptului funcție-semn (promovat de Umberto Eco, 1976/2008) și interpretează gestul în comunicarea didactică în termeni relaționali și contextuali. În acest sens, accepțiunea la care aderăm în partea practică a lucrării
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
efectul produs asupra elevilor, cât și o analiză integratoare, care a urmărit racordarea relației structural-funcțională a gesturilor la contextul situației de comunicare, cercetarea realizându-se în licee diferite. Orice comunicare gestuală a cadrului didactic poate fi cercetată ca situație semiotică (semioză), ca ansamblu multifactorial ce asigură o comunicare didactică eficientă. Analiza integratoare a gesturilor profesorilor are în vedere redefinirea ,,situației de comunicare" în întregimea sa, prin corelația funcțional-contextuală gestuală. 4.4.2. Design-ul cercetării Cercetarea s-a desfășurat pe parcursul unui
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gesturilor în optimizarea comunicării didactice; * să precizeze modalitățile de valorificare a gesturilor în comunicarea didactică. Teme de discuție 1. Elemente caracteristice ale comunicării didactice. 2. Rolul gestului în relația profesor-elev: funcții și disfuncții. 3. Tipologia gesturilor în comunicarea didactică. 4. Semioza comunicării gestuale. 6. Sugestii privind utilizarea gestului în eficientizarea activității de predare. Teme de reflecție 1. Realizată prin acte pedagogice mereu înnoite în expresia lor, comunicarea didactică, în ciuda unui conținut semantic similar, face mai mult decât să enunțe și să
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
problematizarea interdisciplinarității poate oferi multiple modele terminologice de abordare a artei. Astfel, după modelul economic se vorbește în termeni de capital, producție, distribuire, consum, schimb, investiție, prosperitate, noutate, publicitate; după modelul cultural se vorbește despre cultivare, germinare, creștere, îngrijire, culegere, semioză; iar după modelul politic avem de-a face cu termeni precum platformă, program, mesaj, acțiune, decizie, dialog, conflict, colaborare, cooperare, protocol, alianță. Firește, la aceste modele se mai pot adăuga modelul social, cel istoric, cel religios, cel epistemologic (fizic, chimic
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
să încercăm să-l raționăm. Iulian Costache inventariază atitudinile lui Hasdeu, V.A. Urechia, D.A. Laurian, Take Ionescu, Anghel Demetriescu, Macedonski, D. Zamfirescu, Alexandru Grama și alții mai puțin faimoși, înscriindu-l pe fiecare într-o paradigmă a receptării sau „semioză“, cu o extremă grijă la nuanțe, cu o precauție poate exagerată. În orice caz, autorul evită să coboare discuția la nivelul unei răfuieli cu, nu-i așa?, „detractorii lui Eminescu“. Limbajul critic din acest capitol este, trebuie s-o spun
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
articole / 108 3.3.2. Redactor la Curierul de Iași / 110 3.3.3. Marea tribună: Timpul / 113 3.3.4. Articolele din România liberă și Fântâna Blanduziei / 119 3.4. Modernitatea publicisticii eminesciene în presa vremii / 120 Capitolul 4. Semioza limbajului politic eminescian / 129 4.1. Semioza delimitări conceptuale / 129 4.2. Modele de analiză situațională / 131 4.3. Parametrii analizei hexadice a limbajului politic eminescian / 134 4.3.1. Ipostaze ale jurnalistului / 137 4.3.2. Orizonturi ale receptării
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Curierul de Iași / 110 3.3.3. Marea tribună: Timpul / 113 3.3.4. Articolele din România liberă și Fântâna Blanduziei / 119 3.4. Modernitatea publicisticii eminesciene în presa vremii / 120 Capitolul 4. Semioza limbajului politic eminescian / 129 4.1. Semioza delimitări conceptuale / 129 4.2. Modele de analiză situațională / 131 4.3. Parametrii analizei hexadice a limbajului politic eminescian / 134 4.3.1. Ipostaze ale jurnalistului / 137 4.3.2. Orizonturi ale receptării / 139 4.3.3. Direcții tematice / 146
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și cu caracteristicile direct perceptibile ale discursului jurnalistului, și, prealabil analizei semiotice directe, identifică patru etape de activitate. Odată degroșat obiectul cercetării, partea a doua a lucrării utilizează instrumentarul metodologic propriu-zis, al științelor comunicării și al informaticii, în analiza mecanismelor semiozei și strategiilor discursive specifice publicisticii eminesciene. Astfel, analiza semiozei publicisticii eminesciene utilizează modelul hexadic situațional; analiza semiotică a limbajului politic eminescian are în vedere caracterizarea lui sintactică frastică și transfrastică, semantică semie, polisemie și ambiguitate, și pragmatică relația jurnalist-cititor. Abordarea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]