939 matches
-
cu sângele „de pretutindeni și de totdeauna”? Cum să le luăm, cum să ne raportăm la ele ? Sunt destule alte imagini care intrigă ochiul cititorului comod până la acea „precizie cu adevărat înspăimântătoare” (care e în fond un slogan susceptibil de sentimentalism). Atracția însă o oferă finalul suspendat al poemului, în care Virgil Mazilescu concentrează conștient tot echivocul de care e în stare (dovadă că poemul așa se și intitulează: Până și zâmbetul). Specificul poeziei lui Mazilescu stă, nu sunt primul care
Precizări asupra preciziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2828_a_4153]
-
românului foileton. Această trăsătură a existat și în poezie, unde cuvintele ură și iubire ajung polii semantici ai mesajului poetic; ba chiar și în artele plastice, unde afișul s-a insinuat în locul tabloului". Antiintelectualismul nu e decît consecință firească a sentimentalismului și a figurativului, contrazicînd vehement "aspirația fundamentală a artei europene evoluate din ultimul secol, adică modernismul sub toate formele sale". "Omul nou", subdezvoltat intelectual, ignorant, influențabil și lesne de manipulat, nu alcătuiește oare idealul social fascisto-comunist? Un asemenea individ poate
Un antiideolog (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17568_a_18893]
-
îi inventariază decis frumusețile și eșecurile, apoi topește totul într-o materie tainică și acidă în același timp, care cucerește fără să facă și anestezii, care stîrnește reacții morale și interogații directe, fără a impinge în sociologism ieftin și în sentimentalism gratuit. Așa cum întreaga experiență umană și culturală a lui Podlipny se poate ușor citi în subtextul picturii, întreaga vocație de pedagog se poate descifra în gîndirea artistică și în dimensiunea tehnică a lucrărilor sale. Există în concepția globală a artistului
Amintiri din Mitteleuropa by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16379_a_17704]
-
acest roman devine „o emblemă strălucită a întregii creații druțiene”. Scrierile lui Ion Druță au fost asemănate deseori cu cele ale lui Ion Creangă sau Mihail Sadoveanu. Se pot face însă și alte analogii stilistice. Astfel, elogiul satului arhaic și sentimentalismul liric al naturii ar putea asemăna romanul druțian cu narațiunile epice "Desculț" al lui Zaharia Stancu și "Cartea Oltului" al lui Geo Bogza, dar critica basarabeană acceptă cel mai adesea că proza lui Ion Druță seamănă cu cea sadoveniană prin
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
nici răbdarea, nici umorul și nici priceperea ei în domeniul producțiilor pașoptiste. Deși e scrisă de o contemporană, asociată orientărilor romanești avangardiste din prima parte a secolului, Adorabila româncă are acel melanj de ridicol, naivitate, umor involuntar, patetism, amatorism și sentimentalism caracteristice în bună măsură textelor literare care au văzut lumina tiparului în Romania secolului trecut. Nu aș fi dus, probabil, niciodată pînă la capăt lectura acestei cărți dacă nu aș fi fost cumva prizoniera caniculei, departe de casă, într-un
Misterele Botoșanilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16955_a_18280]
-
O oarece imaginație erotică nu i se poate contesta autoarei: scene cu amor în grup, sau de avansuri îndrăznețe între persoane de același sex, iată elementele unor posibile înclinații spre literatura licențioasă, care însă nu face niciodată casa bună cu sentimentalismul. Am încercat, citind această carte, să-i descopăr un filon parodic, pretextul unei lecturi în cheie ironică, grație căreia ea să poată fi recuperată așa cum s-a întîmplat cu multe dintre romanțurile pașoptiste. Zadarnic. Isou pare să creadă sincer că
Misterele Botoșanilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16955_a_18280]
-
socoată ce parte a corpului să-și mai găurească. — Între timp, pot să se și Îndrăgostească, ca și mine. SÎnt nebun după Frumoasa Barmaniță! mormăie Ivan, sărutîndu-și vîrfurile degetelor și aruncîndu-i fetei o bezea. — Oameni ai lumii, dezbărați-vă de sentimentalisme. Wakefield bănuiește că „dragostea“ este periculoasă. Îi face pe oameni euforici și le produce halucinații. Herman Melville a scris ceva despre universul care a fost zămislit de frică, dintr-o sferă invizibilă de teamă. Apoi a venit Walt Whitman care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
vremea aceea, oricine, de la hipnotizatori la spiritiști și scriitori precum Mark Twain, se scălda În bănet. Tot la vremea aceea, Wakefield al lui Hawthorne se hotărîse să se dea la fund. America anilor 1990 era tot atît de Înamorată de sentimentalism și fantezie precum fusese, la vremea ei, și America Jacksoniană. Asta Îl făcea pe Wakefield să se simtă Încă și mai mult un șarlatan. Așa că a Încetat să mai accepte comenzi de articole și a Început să se gîndească la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
a dat din cap. Părea pe punctul de a izbucni în lacrimi. Of, te rog să nu plângi, m-am gândit eu înnebunită. Cred că m-am săturat de toată chestia asta cu noul bărbat. Încetează cu nenorocitele astea de sentimentalisme. Ține-te departe de latura ta feminină! Dacă te prind prin preajma ei, te pocnesc. O voce slabă din creierul meu m-a îndemnat: —Întreabă-l! —Du-te dracului! am bolborosit. — Haide, a insistat vocea. Întreabă-l! Ce-ai de pierdut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
mi s-a urcat la cap ca un vin tare, pe când Anna e atât de comună...“ Nu că s-ar alege cu ceva bărbații cu pricina. Helen se laudă că n-a fost niciodată îndrăgostită, iar eu una o cred. Sentimentalismele o lasă rece și e cu totul indiferentă față de toți și toate. Chiar și față de Luke, prietenul - mă rog, acum logodnicul - lui Rachel. Luke e atât de brunet, de sexy și plin de testosteron încât mie mi-e teamă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
și, se înțelege de la sine, tot ce aveam era automat și al ei. Nu pot să vin, am spus. Sunt accidentată. —Oaaaa, a spus. Oahahaa. Nu încerca să fie răutăcioasă, atâta doar că familia mea nu crede în excesul de sentimentalisme. Ei cred că asta îți face mai mult rău. Împunsăturile neașteptate, a refuza să acorzi circumstanțe atenuante - ăsta e modul lor de a acționa. A apărut mama, și Helen s-a întors spre ea să se plângă: — Nu vrea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
se pare ciudat în confederația germană rolul Prusiei, ai cărei locuitori sânt de origine slavă și trădează în toate apucăturile lor caracterul autoritar și aspru al rasei lor, față cu germanii de sud de ex., cu instinctele lor artistice, cu sentimentalismul lor, cu îngăduința lor înnăscută? Și cu toate acestea sânt oameni tari și viteji, robuști și inteligenți ca și confrații lor actuali, dar geaba - germenul fundamental al rasei e altul. Orice s-ar zice dar, la deosebire de rasă cată
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Protestațiile fierbinți de dinasticism făcute în Senat de d. colonel Anghelescu prin denunțarea unui articol al "Romîniei libere" erau pe cât se spune un fel de-a "nu mă uita și pe mine" în vederea repremenirii ministeriale. Se mai spune însă că sentimentalismul {EminescuOpXI 128} d-lui colonel nu și-a atins scopul practic: d-sa rămâne și de astă dată pe din afară din noua combinațiune. Ca istoriografi simpli amintim cu această ocazie că acest fierbinte dinastic, onor. d. Anghelescu, este același
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
rănit în război. Nimeni nu-l crede. Și, la urma urmei, de ce l-am crede? Pentru că în felul acesta a obținut mai repede decât ceilalți mult râvnitul Permis C de ședere permanentă în Elveția? Când ești imigrant, înveți instinctiv că sentimentalismul omoară supraviețuirea. Îl ajut tot timpul să-și faca "norma" la fiert paste, iar din cauza aceasta eu nu reușesc să termin să spăl la timp munții de farfurii pătate de un sos roșu-unsuros, care vin neîncetat din sală. Nu știu
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
să nu mă gândesc la faptul că noi românii nu vom ajunge niciodată la un asemenea grad de rafinament "genetic" acesta cred că este cuvântul potrivit. Pe de altă parte, nu-mi pot împiedica un val de melancolie amestecată cu sentimentalism ieftin: anii '80 când eram elev și făceam cozi lungi pentru o bucată de pâine, parcă plămădită cu pământ. Grătarul de lemn pe care era tăiată pâinea cu gesturi brutale și aspre. Mirosul extraordinar de frumos, de grâu și de
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
și să văd asemenea exemple de prețiozitate academică inutilă, dublată de o limbă franceză magnifică, dar utilizată împotriva cursului lingvistic normal (cum să mă explic oare ?), absurdităti spuse pe un ton abisal, de genul "perpendicularitatea rigidă a axelor imaginii distruge sentimentalismul ei." Dacă bătrânul Cioran ar fi participat la conferință, pe de o parte s-ar fi enervat cumplit, iar pe de altă parte ar fi fost extrem de mulțumit, pentru că ar fi văzut live că toate predicțiile sale cu privire la moartea universității
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
să reinstaureze vechea ordine. Liderii veniți la putere după obținerea independenței În țările din lumea neindustrializată (uneori, ei Înșiși revoluționari) nu pot fi condamnați pentru că urau trecutul de stăpânire colonială și stagnare economică și pentru că nu precupețeau nici timp, nici sentimentalism democratic pentru a crea un popor de care să fie mândri. Înțelegerea istoriei și a logicii angajării lor pe calea către atingerea unor obiective extrem-moderniste nu ne permite totuși să trecem cu vederea enormele pagube pe care le-au creat
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
După 1989, devine redactor asociat la „Ramuri”. Poezia lui D. prezintă proiecțiile unui eu definit prin melancolie și decepționism moderat, transpuse la nivelul expresiei într-un tipar neomodernist. Repertoriul stilistic explorează posibilitățile notației indecise, ușor abulice, cu rol în mascarea sentimentalismului și a intonației patetice, față de care poetul manifestă disponibilități evidente. Pentru a atenua caracterul desangvinizat, steril, al versului și pentru a spori tensiunea și capacitatea de semnificare, sunt introduse o serie de simboluri și aluzii culturale: „din minciună în minciună
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286726_a_288055]
-
pentru modelul Eminescu: "Din moștenirea politică a eminescianismului s-a constituit una din pietrele de temelii ale mișcării legionare: utopistă, radicală, "tiermondistă"". Eminescu ar fi produs "ruptura de Occident", ne-a împins în "antiistorism", în "pasivitate și retragere somnolentă", în "sentimentalismul stagnant" spre... "violența sângeroasă", a legitimat "totalitarismul orwellian" etc. În Eminescu mai cred doar "paranoicii", "protocroniștii", antioccidentalii, ultranaționaliștii. Colac peste pupăză, modelul propus de V. Nemoianu, în locul celui eminescian, este, trebuia să fie un filosof "complet" anume... Mihai Șora! Blaga
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
un manuscris al său, "buddist, deci creștin la puterea a zecea". Ștefan Lupașcu afirmă că Dumnezeu e afectivitate. La postmoderniști iubirea e parodie. Nu și la Cezar Ivănescu care accede la izvoarele primordiale ale gândirii omenirii. Afectivitatea simulată duce la sentimentalism, precum, de pildă, în Levantul cărtărescian. Cezar Ivănescu crede, ca altădată Chateaubriand (care vorbea de géniesmères), că matricializarea canonului literar nu se datorează teoreticienilor, ci geniilor. Ca și Paul Goma, pentru care textualismul nu-i altceva decât textilism, Cezar Ivănescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
prestigioasa revistă orădeană. Titlul primei plachete a lui S., Șoapta clipelor trăite, ar vădi intenția autorului de a depăși desuetele atitudini și forme romantice. Surdinizarea revărsărilor lirice e însă parțială: persistă pe alocuri declarația emfatică, amintind de primii noștri romantici, sentimentalismul lacrimogen, pesimismul negru, de împrumut, o imagistică uzată, chiar atunci când se adoptă ritmuri coșbuciene ori polimetria simbolistă. Oarecare progres atestă al doilea volum de versuri, Tablouri din Pind. Idilicul, sugerat eventual de titlu, se manifestă mai mult printr-o ușoară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289453_a_290782]
-
căruia nu mai revenim. Înregistrăm numai că în Londra se gerează astăzi de bulgar un profesor de la Universitatea {EminescuOpIX 231} românească din București. Acest profesor român e dr. Protici, care, uitând lanțetele și durerea na cap, au ajuns la atâta sentimentalism încît a comis chiar un poem în limba franceză, tipărit însă sub titlul englez "The Voice of Bulgaria" și dedicat d-lui Gladstone. Alături cu d-nii Zancof și Balabanof, doctorul formează un frumos trifolium bulgaricum. [10 octombrie 1876] ["A ÎNCEPE
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
magice”, comportându-se cu fiul exact ca și cu subalternii. Fără să-și dea seama, generalul făcuse din fiul său un cățeluș obedient, gata orișicând să-l servească. Mama, la rândul ei, o fire foarte drăgăstoasă, îi cultivase un anume sentimentalism, o generozitate rară și mai ales îi impusese o politețe delicată, crescându-l în spiritual tradiției ortodoxe foarte dragă familiei sale, strămoșii ei fiind mari preoți în zona Ardealului. Se succedeseră în familia lor generații de preoți, ofițeri, învățători, dar
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
mor, nimeni nu se va amărî atât de mult, încât să-și facă rău trupește. Nu, Kazuko, știu exact cât de tristă vei fi după moartea mea. Sunt sigur că o să plângi când vei afla vestea. Nu mă gândesc la sentimentalismul ieftin în care te-ai putea complace. Nu. Dacă vei încerca să-ți imaginezi ce bucurie simt eu că mă eliberez complet de suferința de a trăi și de această viață infernală, cred că supărarea ta va dispărea treptat. Oricine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
de o fată. A, da? Și mai ce? Nu i-am spus nimic despre vultur sau despre eșecurile și lecțiile mele. Poate că ar fi fost mai bine. Oricum mă critica în sinea lui pentru comportamentul meu instabil și pentru sentimentalism. Așa că ce mai puteam pierde dacă îi spuneam faptele? Totuși ceva ce aducea cu mândria m-a oprit. Iată cât de scurt s-a dovedit de fapt primul val de dragoste. Deci mă judeca - ei și ce dacă? N-avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]