935 matches
-
Pann. Era cu nouă ani mai tînăr decît Asachi și cu cinci ani mai bătrîn decît Heliade, dar a contrazis frontal pașoptismul. în cadrul unei literaturi romantice, el este antiromanticul prin excelență; într-o epocă a confesiunii, a autobiografiei și a sentimentalismului, adică într-o literatură dominată de persoana întîi singular, Anton Pann adoptă postura moralizatoare, impersonală, și relatarea epică; într-o generație care asimilase cu frenezie literatura occidentală, autorul Poveștii vorbei, neîncrezător față de europenizare, se retrage în tradiții populare și în
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
fără sfârșit nu a fost gândit de către Ion Chichere. Concepția lui îi aparține lui Costel Stancu, cel care a selectat dintre inedite poemele menite să ilustreze cât mai bine propria sa viziune despre poezia celui dispărut. O combinație firească de sentimentalism și literatură, menită să se transforme într-o efigie postumă a poetului Ion Chichere. Cartea are coerență internă (poate prea multă), poemele creionează în succesiunea lor un chip al poetului. Prin felul cum sunt ordonate poemele în volum se poate
Poeme din anticamera morții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8655_a_9980]
-
cu străinătatea, și-a pus problema eficacității promovării lui Eminescu. Am urmărit însă cu uimire la ICR-NY un raționament care s-a degradat în ultimul deceniu prin contaminarea cu fundalul toxic din țară. Eminescu a ajuns să fie asimilat cu sentimentalismul desuet, colorat de nostalgie și lipsit de discernământ al românilor din Diaspora (chiar toți?). Disprețul față de cei ce frecventau Centrele Culturale ca să-și ogoiască dorul de casă (prezentați pe nedrept, în bloc, drept persoane interesate "să mănânce mici și să
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
simțeam atât „en misère” și dispus chiar să citesc romane, un gen lăsat aproape cu totul la o parte, înainte. Eh, cartea mi-a plăcut f. mult. Fără să fie impunătoare, e o carte de un desăvârșit umanism european, fără sentimentalisme folclorico-exotice, scrisă légèrement, dar bine chibzuit. Aș dori să citesc și în literatura românească o carte atît de urbană. Nu-mi amintesc să fi citit ceva de atâta europeism și decență civilizatorie. A doua carte e o carte „celebră”, nu
I. Negoițescu și Wolf Aichelburg în arhivele Securității by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2857_a_4182]
-
Doina circula numai oral, spre a nu mai vorbi de ziaristica eminesciană, strict controlată. Ceea ce „Dilema” își propusese, în urmă cu ani, adică să înlăture clișeele mortificante privitoare la Eminescu, să refacă figura poetului național prin debarasare de poncife și sentimentalism, cartea aceasta izbutește cu asupra de măsură. E roman, e document istoric și critic, este evocarea complexă a unei lumi. Demitizează reclădind totuși un mit. Unul eliberat din strânsoarea clișeelor și a locurilor comune.
Despre Eminescu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3914_a_5239]
-
mărește viața sentimentală prin îmbinarea analizei, prin care, odată cu atitudinea sinceră până la cinism față de fenomenul sufletesc, și în special față de feminitate, iese din romantismul și subiectivismul obișnuit al literaturii feminine.” Deși materialul este exclusiv feminin, atitudinea scriitoarei e virilă, fără sentimentalism, fără duioșie, fără simpatie chiar, pornită din setea cunoștinței pure și realizată prin procedee riguros științifice fără dulcegării. Ape adânci, Sfinxul și Femeia în fața oglinzii formează prima etapă a literaturii scriitoarei, a lirismului pur și a autoanalizei incisive, după aceste
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
sacrificiu ale femeii. Chiar etimologia cuvântului femeie (din latinescul familia) sugerează că amintitele calități ale ei sunt „liantul” decisiv al acestei „celule sociale”. Va fi avut dreptate filosoful (H. Bergson) când a remarcat că bărbații sunt sentimentali, iar femeile - inteligente. Sentimentalismul deraiază ușor în superficialitate, pe când inteligența face loc spiritului pragmatic și consolidează caracterul. Femeia „lucrează” profund și constant pe „direcția centrală ” a vieții, pe când bărbatul lasă impresia că o tot caută. Și o face adesea cu pasiune și talent! Este
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Pamplona. Nu știu dacă în zilele noastre ar mai putea avea loc un asemenea dialog între un prinț și un ambasador, ei fiind (aproape) "inamici". Este drept că, în secolul al XVI-lea, în raporturile dintre națiuni, exista mai puțin sentimentalism decât în prezent, însă și mai multă simplitate, mai mult umor și, în fond, un clar respect reciproc. Astăzi, dintre toate particularitățile vieții diplomatice, aceea care privește cel mai mult publicul o reprezintă relațiile predominant cordiale existente între diplomații diverselor
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
de sine degenerează în ura față de Dumnezeu pe care păcătosul Îl socotește responsabil de toată nefericirea sa. Pe de altă parte, atunci când facem referire la iubirea de Dumnezeu, pot apare în discuție forme atipice ale iubirii față de Dumnezeu așa cum sunt sentimentalismul, în care iubirea de Dumnezeu se identifică cu un simplu sentiment, fără acea dăruire totală și reală a întregii vieți către El și fanatismul care nu are la bază o iubire în credință, ci se manifestă printr-o atitudine pătimașă
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
aceeași. Sub aspectul celor de mai sus, să analizăm următoarea faptă: O persoană fură mâncare și o duce acasă la copiii săi, fără ca el să se atingă de aceasta. Este această persoană un hoț? În cadrul unei analize “la rece”, fără sentimentalisme, persoana a săvârșit o faptă de furt, întrucât potrivit art. 227 alin. (1) C. pen., a luat un “bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, în scopul de a și-l însuși pe nedrept”. Tot astfel și
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
rămâi de piatră atunci când se rostogolește într-un coș de răchită capul lui Ludovic al nu-știu-câtelea, iar călăul face un semn care transmite doar atât: altul la rând. Tu ai putea, amice? Nu-i răspunse. A discuta despre un eventual sentimentalism într-un astfel de moment i se părea pur și simplu deplasat. Prin comparație, ar fi putut să pălăvrăgească minute în șir despre ultima cucerire sexuală a lui Cristiano Ronaldo, cu același rezultat. Simți cum fruntea îi este prinsă într-
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
mor, nimeni nu se va amărî atât de mult, încât să-și facă rău trupește. Nu, Kazuko, știu exact cât de tristă vei fi după moartea mea. Sunt sigur că o să plângi când vei afla vestea. Nu mă gândesc la sentimentalismul ieftin în care te-ai putea complace. Nu. Dacă vei încerca să-ți imaginezi ce bucurie simt eu că mă eliberez complet de suferința de a trăi și de această viață infernală, cred că supărarea ta va dispărea treptat. Oricine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
țările din Est împotriva superputerii care le comandă. Iar dacă politicienii care au pornit de la această premisă ori au ajuns la această concluzie mai pot beneficia de o anumită înțelegere (așa-numita realpolitik exclude sau, în orice caz, diminuează idealismele, sentimentalismele, principiile, normele de drept internațional), intelectualitatea și presa franceză, pe care Dumitru }epeneag le va observa îndeaproape, îl scârbesc pe acesta cu asupra de măsură. "Aragon a intrat în polemică deschisă cu Moscova, notează diaristul pe 13 septembrie 1968, pe când
Imposibila întoarcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8886_a_10211]
-
accente nostalgice, specific bănățean (ca la Petre Stoica, de pildă) cu mărcile inconfundabile ale literaturii generației '80 (auto-referențialitatea, intertextualitatea, ironia, aluziile livrești). Toată lirica lui Ioan Flora pare a fi rodul unei lupte permanente între conștiința postmodernă a poetului și sentimentalismul dens, apt în orice moment să reîncarce fake-ul artistic cu o neobișnuit de solidă componentă existențială. Ca și optzeciștii, Ioan Flora este atras de tonurile minore ale istoriei, de cotidianul anodin și destinele banale, anonime, plate, ale unor oameni de
Un postmodern sentimental by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9787_a_11112]
-
tot mai tăcută e pasărea de pe umărul stîng/ la marginea satului satul meu l-ați mutat/ închid cuvintelor ochii și ies pe lume să plîng" (Locuri gata să zboare). Irepresibila nostalgie a satului natal nu merge pe făgașul bătătorit al sentimentalismului dezarmant, ci se străduiește a se contrage în conturul unor imagini insolite. Patetismul de fond își caută căi de omologare formală. Poetul se simte un crucificat al dureroasei amintiri: "mă bateți în cuie pentru liniștea voastră/ să uit că mi-
Poeți din Nord by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9917_a_11242]
-
textuale și teoretizările excesive care cenzurează brutal dimensiunea vie, inevitabil patetică a existenței, Constanța Vintilă-Ghițulescu a scris un roman inedit în peisajul prozei românești contemporane, o poveste cu oameni vii, în care se iubește și se moare, fără spaima de sentimentalism, și care se citește cu plăcere.
Prin lumea evgheniților by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8983_a_10308]
-
ineluctabilă, Macedonski își construiește un Orient de intensă reverie, lipsit de orice încordare antagonică, în care materiile emblematice sînt mătasea, porțelanul, apa pe care privirea ca și degetele pot aluneca în voie. Decorul nu mai e trufaș, provocator, dureros prin sentimentalism, lascivitate ori funcție simbolică, ci suav, jucăuș, fantast la modul odihnitor. Miniaturizarea intimizează liniile, dă o senzație de familiar. "E vorba de regăsirea unui echilibru, de o mișcare vizionară, de siguranță și redempțiune a introvertirii spirituale. Rococoul macedonskian renunță la
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]
-
ineluctabilă, Macedonski își construiește un Orient de intensă reverie, lipsit de orice încordare antagonică, în care materiile emblematice sînt mătasea, porțelanul, apa pe care privirea ca și degetele pot aluneca în voie. Decorul nu mai e trufaș, provocator, dureros prin sentimentalism, lascivitate ori funcție simbolică, ci suav, jucăuș, fantast la modul odihnitor. Miniaturizarea intimizează liniile, dă o senzație de familiar. "E vorba de regăsirea unui echilibru, de o împăcare vizionară, de siguranță și redempțiune a introvertirii spirituale. Rococoul macedonskian renunță la
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]
-
prezența și stilul pictorului, dar nu pot, în nici un caz, aproxima anvergura întregului și traseele atît de complexe ale gîndirii sale plastice.Cercetător al limbajului, însă fără gesticulații avangardiste, cu o pregnantă componentă afectivă în expresie, dar lipsit de orice sentimentalism, artist cu un puternic mesaj spiritual, în absența oricărui dezmăț retoric sau a vreunei iconografii denotativ-ecleziale, Florin Mitroi a lăsat totul pe seama posterității. A unei posterități pe care nimeni nu o poate încă evalua sub raportul generozității, dar care nu
Singurătatea lui Florin Mitroi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8174_a_9499]
-
toți vorbeau o limbă română fără cusur, ornată pe alocuri cu suprinzătoare prospețimi lexicale și stilistice. Toți savurau cu nesaț veștile de acasă, faptul că veneam de acolo devenea în ochii lor calitate în sine, bucuria întâlnirii le lumina chipul, sentimentalismul iriga toate nervurile conversației. Dialogul cu acești oameni dobândea consistență nu în planul cunoașterii, ci în cel al trăirii. În niciun loc din lume, reîntâlnirea cu spiritualitatea românească nu provoacă atâtea emoții ca la Ierusalim. M-am trezit abordat în
Memorie și cultură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9626_a_10951]
-
dobândească statura unui mare eveniment cultural. Serile de la Cercul Cultural din Ierusalim se transformă în sărbători ale vorbitorilor de limba română din Israel. Majoritatea dezbaterilor se află la confluența documentului cu amintirea personală, acolo unde informația științifică se întâlnește cu sentimentalismul nostalgic al confesiunii. Chiar și atunci când temele sunt dintre cele mai delicate (masacrul evreilor din Transnistria, discursul antisemit astăzi etc.), Leon Volovici are echilibrul și harul de a impregna discuției o tonalitate joasă, nevindicativă. Important pentru el este să afle
Memorie și cultură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9626_a_10951]
-
toată isprava. Daniel Vighi este un excelent stilist și un iscusit arhitect al textului. Fiecare povestire semnată de el poate face subiectul unui studiu naratologic. Schimbarea continuă a perspectivelor - inclusiv în plan temporal - și a vocilor narative, finețea observațiilor și sentimentalismul retro care îi irigă în permanență textul, sensibilitatea de a descoperi viața în spatele celor mai banale obiecte, pe lângă care trecem cel mai adesea indiferenți, o anumită candoare vag ironică, disponibilitatea sa permanentă de a-i înțelege pe ceilalți, sunt elementele
Vocile amintirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9720_a_11045]
-
personajul de roman, bântuie imaginarul colectiv, personaj proiectat sub forma poetului sentimental alături de alte fantasme ale pașoptismului retrospectiv. Toate încercările de restaurare și resuscitare a interesului estetic pentru opera lui Bolintineanu, în regimul seriozității inițiale (fie că e vorba de sentimentalismul oriental, fie de patriotismul pașoptist), sunt artificiale și neconvingătoare. Las la o parte reconstituirile de istorie literară tradițională, de la D. Popovici la T. Vârgolici, care fac un serviciu util de întreținere a exponatului de muzeu. I. Negoițescu e singurul care
Farmecul vetusteții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9748_a_11073]
-
activitate nepătată, de două ori ridicat În grad la excepțional, bine apreciat pentru modul cum am soluționat aproape o sută de cazuri diverse și dificile și este recunoscut faptul că noi, ofițerii de securitate nu lucrăm cu duhul blândeții, cu sentimentalisme, cu mănuși ori cu afecțiuni gratuite. Voi fi de acord cu tine dacă vei spune, acum ori mai târziu, că sunt sadic! Așa este, poți numi și sadism această lipsă de omenie, duritate și Încredere În forțele proprii, toate studiate
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
-i dea ziua liberă promisă, dar Patrick a insistat să-l păzească pe Lionel până în ultima clipă. A motivat că se simte atașat de român, motivație care a stârnit un zâmbet de compasiune pe fața lui Clovis: cu astfel de sentimentalisme, nu va ajunge departe în poliție. La Nantes - în cel mai bun caz. Patrick este plin de plasturi și pansamente pe față și pe mâini, urme ale confruntării cu Robespierre când bichonul se aflase sub influența alcoolului. Patrulează sârguincios, dintr-
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]