325 matches
-
histoire mondiale”, Annales. Economies, Sociétés, Civilisations, t. 17, nr. 5, pp. 930-939. Φ COLONIALISM, DOMINAȚIE, RASISM, STRĂIN, XENOFOBIE Secesiune (dreptul la Î)tc "Secesiune (dreptul la ~)" Φ Separatism Segregaretc "Segregare" Φ Discriminare, DOMINAȚIE, MINORITĂȚI (drepturile Î), NEORASISM, RASISM, XENOFOBIE Separatismtc "Separatism" În general, separatismul caracterizează voința de desprindere a unei părți constitutive dintr-un ansamblu social și teritorial mai vast, ceea ce ar putea duce fie la crearea unei noi entități independente, fie la atașarea acelei porțiuni la un alt ansamblu deja
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Economies, Sociétés, Civilisations, t. 17, nr. 5, pp. 930-939. Φ COLONIALISM, DOMINAȚIE, RASISM, STRĂIN, XENOFOBIE Secesiune (dreptul la Î)tc "Secesiune (dreptul la ~)" Φ Separatism Segregaretc "Segregare" Φ Discriminare, DOMINAȚIE, MINORITĂȚI (drepturile Î), NEORASISM, RASISM, XENOFOBIE Separatismtc "Separatism" În general, separatismul caracterizează voința de desprindere a unei părți constitutive dintr-un ansamblu social și teritorial mai vast, ceea ce ar putea duce fie la crearea unei noi entități independente, fie la atașarea acelei porțiuni la un alt ansamblu deja constituit. ν Apărută
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
un ansamblu social și teritorial mai vast, ceea ce ar putea duce fie la crearea unei noi entități independente, fie la atașarea acelei porțiuni la un alt ansamblu deja constituit. ν Apărută o dată cu proiectul modern de organizare politică a societăților, problema separatismului se pune astăzi și mai acut În contextul globalizării. Separatism și modernitate politică În sensul În care se aplică unei populații care Își reconsideră legătura atât cu un teritoriu dat, cât și cu o autoritate politică suverană, separatismul trebuie Înțeles
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
duce fie la crearea unei noi entități independente, fie la atașarea acelei porțiuni la un alt ansamblu deja constituit. ν Apărută o dată cu proiectul modern de organizare politică a societăților, problema separatismului se pune astăzi și mai acut În contextul globalizării. Separatism și modernitate politică În sensul În care se aplică unei populații care Își reconsideră legătura atât cu un teritoriu dat, cât și cu o autoritate politică suverană, separatismul trebuie Înțeles Într-un raport indisociabil cu conceptul de stat, așa cum apare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
societăților, problema separatismului se pune astăzi și mai acut În contextul globalizării. Separatism și modernitate politică În sensul În care se aplică unei populații care Își reconsideră legătura atât cu un teritoriu dat, cât și cu o autoritate politică suverană, separatismul trebuie Înțeles Într-un raport indisociabil cu conceptul de stat, așa cum apare el În modernitate (Burdeau, 1970, și Goyard-Fabre, 1999). Într-adevăr, deși accentul cade În special pe redefinirea frontierelor geopolitice, termenul se bazează și pe o reflecție filosofico-politică ce
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
deși accentul cade În special pe redefinirea frontierelor geopolitice, termenul se bazează și pe o reflecție filosofico-politică ce operează o sinteză, Întotdeauna particulară, deoarece este legată de contextul social În cadrul căruia se manifestă, Între noțiunile de naționalitate, suveranitate și teritorialitate. Separatismul se prezintă ca o consecință În plan teritorial a unei mișcări de afirmare națională care urmărește Însușirea „puterii politice” (Weber, 1995) de către o colectivitate ce se va defini astfel prin „suveranitatea sa care se exercită În interior pentru a integra
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Shiels, coordonator, 1984) sunt foarte numeroase, atât În Europa (Catalonia, Țara Bascilor, Irlanda de Nord, Italia de Nord, Flandra, Corsica etc.), cât și În alte părți ale lumii (Kashmir, Kurdistan, Cecenia, Sri Lanka, Tibet, Québec ș.a.m.d.). În anumite privințe, termenul de separatism este sinonim cu cel de secesionism, fără a avea Însă Încărcătura juridică a acestuia. Pentru a fi mai preciși, ultimul termen este prelungirea, În vocabularul juridic, a noțiunii mai curând politice și sociologice de separatism. Într-adevăr, atunci când, În cadrul dreptului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În anumite privințe, termenul de separatism este sinonim cu cel de secesionism, fără a avea Însă Încărcătura juridică a acestuia. Pentru a fi mai preciși, ultimul termen este prelungirea, În vocabularul juridic, a noțiunii mai curând politice și sociologice de separatism. Într-adevăr, atunci când, În cadrul dreptului internațional, se dezbate locul dreptului la secesiune, prins Într-o tensiune ireductibilă Între dreptul la autodeterminare al popoarelor și dreptul la menținerea integrității teritoriale al statelor, se transpune, la nivelul principiilor juridice, o problematică esențialmente
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
urmă, traiectoriile politice colective se determină prin conflictualitate și raporturi de forță. Contextul actual al mondializării, dat fiind procesul implicit ce are drept rezultat diluarea suveranității și caducitatea frontierelor (Badie, 1995 și 1999), a dat o puternică lovitură noțiunii de separatism. Cum să justifici un astfel de proiect de afirmare a unei suveranități teritoriale anume dacă „suveranitatea statelor nu mai este concepută ca fiind indivizibilă, ci este Împărțită cu diverși actori internaționali; dacă statele nu mai dețin controlul asupra propriilor teritorii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mai puțin de 210 națiuni fără stat care Încearcă să obțină recunoașterea după Războiul Rece (Minahan, 1996). Mondializării schimburilor și relațiilor pare să-i corespundă o fragmentare a identităților politice (Castells, 1999), care este Întotdeauna susceptibilă de a duce la separatism. Se conturează totuși o cale de mijloc Între menținerea statu quo-ului specific ordinii politice westphaliene, bazată pe intangibilitatea frontierelor și pe negarea națiunilor fără stat, și vicisitudinile fragmentării pe care o presupune realizarea deplină a aspirațiilor separatiste. Aceasta trebuie căutată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
States. A Historical Dictionary of Contemporary National Movements, Westport, Greenwood Press. NICOLAS Michel (1986), Le Séparatisme en Bretagne, Brasparts, Beltan. SCHNAPPER Dominique (1994), La Communauté des citoyens. Sur l’idée moderne de nation, Paris, Gallimard. SHIELS Frederick (editor) (1984), Ethnic Separatism and World Politics, Lanham, University Press of America. TULLY James (1999), Une étrange multiplicité: le constitutionnalisme à une époque de diversité, trad. fr., Sainte-Foy și Talence, Presses de l’Université Laval și Presses universitaires de Bordeaux (prima ediție engleză: 1995
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Paris, Gallimard. TAYLOR Charles (1992), Grandeur et misère de la modernité, trad. fr., Montréal, Bellarmin (prima ediție canadiană: 1991). VENNE Michel (2002), Souverainistes, que faire?, Montréal, VLB. Φ CETĂȚENIE, Comunitate, MINORITĂȚI (drepturile Î), NAȚIONALISM, NAȚIUNE, POPOR, Putere, Recunoaștere (politică de Î), Separatism Șoc culturaltc "Șoc cultural" Φ INTERCULTURAL (didactica Î) Ttc "T" Totalitarismtc "Totalitarism" „Totalitarismul are drept obiectiv dominarea totală a omului”, afirma Hannah Arendt. Scurtă și masivă, această frază definește destul de bine miza majoră a unui fenomen specific secolului XX, mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine. ... (7) Sunt interzise de lege defăimarea tarii și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ura naționala, rasială, de clasa sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri. (8) Răspunderea civilă pentru informația sau pentru creația adusă la cunoștința publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine. ... (2) Sînt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică. ... (3) Este interzisă difuzarea de informații care, potrivit legii, au caracter secret sau pot aduce prejudicii siguranței naționale. ... (4) De asemenea, sînt interzise programarea și difuzarea de manifestări obscene, contrare bunurilor moravuri. ... (5) Răspunderea civilă
LEGE Nr. 48 din 21 mai 1992 LEGEA audiovizualului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108303_a_109632]
-
acordate de Oficiul Național al Cinematografiei: ... a) filmele care propagă defăimarea țării sau a națiunii ori care incită la război de agresiune, la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, la discriminare pe criterii etnice, religioase sau de sex, la separatism teritorial; ... b) filmele care prejudiciază demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și dreptul la propria imagine; ... c) filmele care au ca scop incitarea directă sau indirectă la violență publică; ... d) filmele cu conținut obscen, contrar bunelor moravuri; ... e) filmele care
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 67 din 24 octombrie 1997 *** Republicat privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional al Cinematografiei şi constituirea Fondului cinematografic naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117480_a_118809]
-
prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și dreptul la propria imagine; ... c) pot conduce la defăimarea tarii și a națiunii, la îndemnul la război de agresiune, la ura naționala, rasială, de clasa sau religioasă, la incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publică; ... d) pot furniza informații care, potrivit legii, aduc prejudicii siguranței naționale. ... Articolul 3 Prevederile art. 1 și 2 al acestei decizii nu se aplică programelor audiovizuale provenind din alte state și care au fost autorizate
DECIZIE nr. 31 din 14 aprilie 1998 privind asigurarea liberei recepţii şi a retransmisiei programelor audiovizuale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120681_a_122010]
-
mărește cu Pomerania cucerită de împărat și impune feudalilor autoritatea sa suverană. Însă, împărțirea pe care el o hotărăște între fiii săi, fiecare administrînd o provincie și trebuind să recunoască suzeranitatea celui mai mare ("senioratul"), nu duce decît la adîncirea separatismelor. Senioratul, titlu mai mult onorific decît real, trece de la un ducat la altul, fiecare prinț gîndindu-se cum să-și extindă mai bine domeniul în defavoarea vecinilor săi. Uzurpările și războaiele civile se înmulțesc, în profitul deplin al seniorilor feudali avizi de
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
la autodeterminare națională al popoarelor. Chiar dacă legitimează ideologic dreptul de separare politică a națiunilor oprimate de statele asupritoare și ordonă chiar declanșarea luptei împotriva asupririi naționale, "țelul socialismului" rămâne "nu numai lichidarea fărîmițării omenirii în state mici și a oricărui separatism al națiunilor, nu numai apropierea între națiuni, ci și contopirea lor" (Lenin, 1964, p. 264). Cu toate că ideea auto- determinării naționale a fost reabilitată parțial și încorporată în doctrina comunistă, aceasta a avut doar un scop tactic, acela de facilitare a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de austromarxiști ca forurile desemnate de fiecare națiune pentru a-i gestiona activitățile spirituale și patrimoniul cultural vor avea ca efect destrămarea solidarității proletare. Tocmai din motivul că va duce la "demarcarea" națională a muncitorilor, și ipso facto, la un separatism pe criterii naționale ale clasei truditoare, propunerea "autonomiei național-culturale" este denunțată ca falsă soluție la chestiunea spinoasă a națiunii în gândirea marxistă. Mai grav, această autonomizare pe criterii național-culturale duce la reificare liniilor verticale dintre națiuni, în același timp în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Române de Televiziune nu trebuie să servească sub nici un motiv ca mijloace de defăimare a tarii și a națiunii, să nu indemne la război de agresiune, la ura națională, rasială, de clasa sau religioasă, să nu incite la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publică, să nu propage manifestările obscene, contrare bunelor moravuri. (2) Emisiunile care, prin conținutul lor, amenința dezvoltarea psihomorală sau fizica a copiilor și a tinerilor nu vor fi difuzate între orele 5,00-24,00. ... (3) Minorii
LEGE nr. 41 din 17 iunie 1994 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126430_a_127759]
-
la mass- media, de a folosi mijloace de comunicare În masă, dreptul la reprezentare politică În organele de stat și cele locale. Tot odată se impun Îndatoriri din partea comunităților existente În statul național. O primă condiție constă În renunțarea la separatism. Este necesară loialitatea față de legislația În vigoare iar minoritatea luptând pentru drepturile proprii trebuie luată În considerație și drepturile altor grupuri naționale ce viețuiesc În același stat. În constituția Ucrainei este prevăzut că exercitarea unor drepturi ale națiunii proprii să
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
187 3.1. Selecția personalului /187 3.2. Formarea /187 3.3. Gestiunea simbolică /187 3.4. Cultura, factor de performanță? /187 4. Producerea culturii de către salariați /189 4.1. Modelul fuziunii /189 4.2. Modelul negocierii /189 4.3. Separatismul /190 4.4. Retragerea /190 5. O tentativă de integrare /194 Capitolul 13. Aplicație: schimbarea organizațională /197 1. Logicile de acțiune ale consultantului /198 1.1. Consultantul poate acționa ca expert /199 1.2. Consultantul poate acționa ca un catalizator
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
deoarece contribuie la menținerea acestei unități. 4.2. Modelul negocierii Este mai ales al profesioniștilor și al cadrelor. Relațiile cu ceilalți sunt numeroase, intense și se înscriu în cadrul unei recunoașteri a diferențelor. Liderii emergenți sunt preferați liderilor impuși. 4.3. Separatismul " Este modelul tipic al celor pe care o ascensiune profesională îi determină să-și părăsească grupul inițial de apartenență, al celor care trăiesc într-un mod intens și uneori angoasant aventura mobilității, precum "noii profesioniști" ai tehnicilor de vârf în
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
social. Ei investesc în viața din afara muncii. Cei care se implică în organizații dezvoltă strategii legate de poziția lor. Negocierea este folosită de cei cărora competențele le oferă o putere. Gruparea fuzională dă forță masei celor lipsiți de putere. Cultura separatismului caracterizează situațiile de mobilitate: este vorba de o strategie foarte individuală, care nu poate găsi sprijin decât în responsabilii direcți. Ca urmare a lucrărilor lui Sainsaulieu, nu mai putem vorbi pur și simplu de o cultură moștenită și împărtășită. Dar
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
pentru apariția acestui volum. Cuprins PREFAȚĂ / 7 INTRODUCERE / 11 Capitolul 1. Conservatori și liberali la jumătatea secolului al XIX-lea. Un nou regim politic / 19 Capitolul 2. Prințul străin. De la proiect politic european la recunoaștere internațională / 79 Capitolul 3 Tentația separatismului și primele provocări politice / 141 Capitolul 4. Problema evreiască în Principatele Române (1848-1866) / 167 Capitolul 5. Consolidarea unui nou regim politic / 205 CONCLUZII / 233 BIBLIOGRAFIE / 237 INDEX / 247 Prefață Lucrarea România la răscruce. Anul 1866 analizează contextul intern și internațional
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]