474 matches
-
tipărește câteva poeme în „Bilete de papagal”, în același an semnează în „Falanga” și în „Ritmuri” din Brașov. Din 1930 până în 1937 va colabora la „Gândirea” și, fără consecvență, la „Cristalul”, „Luceafărul literar”, „Flori de crâng”, „Raza literară”, „Freamătul vremii”, „Sepia”, „Bobi”, „Discobolul”, „Litere”, „Viața literară”, „Herald”, „Frize” (Brașov), „Luceafărul literar și critic”, „Sfarmă-Piatră”, „Azi”, „Îndreptar”, „Vocea Buzăului”. În 1931, sub pseudonimul Sandu Viroagă și în colaborare cu Nicolae Mihăescu, scoate placheta Îngerii pământului. Nichifor Crainic îi oferă un post de
STANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
indiene ale acestei plante (scr. k³raskara), vezi Meulenbeld, HIML 2000, IIB, p.177. 39. Planta a fost descoperită de Pelletier și Caventou În 1818; Honigberger revine În vol. II, p. 66. 40. Corp calcaros situat dorsal sub pielea exemplarelor de Sepia officinalis, cf. US Dispensatory, pp. 1585-1586. 41. „Land of the Five Rivers” este numele tradițional al zonei, prezent În fiecare relatare de călătorie. Lafont a publicat În 2001 un impunător volum despre Ranjit Singh ca Lord of the Five Rivers
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
spune în articolul O revistă, o floare: „În toate literaturile revista mică a însemnat un cântec, și un cântec mai mult și atâta altă sămânță câtă îi trebuie unei epoci literare ca să se fecundeze”, în timp ce Vladimir Streinu consideră, în eseul Sepii, că titlul sugerează programul redactorilor, „anticipând în germene fapte de artă nevăzute”. Sunt prezenți cu versuri Ștefan Stănescu și D. G. Luca, un poem în proză dă Ștefan S. Pop, în timp ce Augustin Popescu dedică un text descrierii mănăstirii Cernica. E
SEPIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289624_a_290953]
-
de ani), revista cuprinzând o selecție de versuri și o serie de „aprecieri, reflecții, interpretări” despre cel sărbătorit. Pe de altă parte, lui Arcadie Suceveanu îi aparțin cele mai adecvate comentarii despre lirica de astăzi, incluse în rubrica „Portrete în sepia”. La S.l. colaborează cu versuri Elena Marița, Ilie Motrescu, Vasile Tărâțeanu, Ion Beldeanu, Ion Filipciuc, Simion Gociu, Vitali Kolodii, Mircea Lutic ș.a. „Poezia tânără bucovineană” este reprezentată în sumar de Rodica Ursuleac, Constantin Ungureanu, Elena Apetri. Texte de obicei memorialistice
SEPTENTRION LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289625_a_290954]
-
predă istoria literaturii universale și istoria artelor la Conservatorul „Ciprian Porumbescu”. Este veteran al celui de-al doilea război mondial. A fost membru al Societății „Prietenii istoriei literare”, în cadrul căreia adesea a conferențiat, președinte al cenaclului literar-cultural „Octavian Goga”. La „Sepia”, în 1931, asigură rubrica de polemică „De toate”, la „Epoca”, în 1933-1934, este titularul rubricii „Cronica literară”, iar la „Revista generală ilustrată”, în 1938, ține altă rubrică, intitulată „Gând, vorbă și slovă scrisă”. Colaborează cu încercări critice și cronică literară
SMANTANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289729_a_291058]
-
Pitești, 1999. Traduceri: Hervay Gizella, Amprente, pref. Ana Blandiana, București, 1988; Esterházy Péter, Verbele auxiliare ale inimii, postfață Mircea Nedelciu, Iași, 1997, O femeie, București, 2002; Göncz Árpád, Moștenirea, Cluj-Napoca, 1998; Kukorelly Endre, Malul- Memoria, Budapesta, 1999; Szöcs Géza, Rănită, sepia, București, 1999; Bitó Lázló, Cheile raiului. Avraam și Isac, București, 2001; Nadar Péter, Sfârșitul unui roman de familie, Iași, 2001; Szabó Magda, Abigél, Iași, 2003. Repere bibliografice: Daniel Dimitriu, „Castelul din siclame albe”, CL, 1972, 21; Mihai Minculescu, „Castelul din
POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288899_a_290228]
-
Pitești, funcția de decan al Facultății de Filologie (1966-1968) și pe aceea de rector (1968-1971). Își susține în 1968 teza de doctorat la Universitatea din Cluj, iar în 1970 primește și titlul de doctor docent. Debutează în 1929 la revista „Sepia” și colaborează de-a lungul anilor la „Convorbiri literare”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „România literară”, „Biserica Ortodoxă Română”, „Tomis”, „Transilvania”, „Ramuri” ș.a. A semnat și A. Pop, Augustin Pop, Aug. Pop, Olga Profir, Antioh Profir, Elsa Brețeanu. Primele lucrări ale lui
POP-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288883_a_290212]
-
doua față a crinului, pref. Irina Petraș, Cluj-Napoca, 2001; Memoria lui Orfeu, Timișoara, 2002. Repere bibliografice: Constantin Cubleșan, Debuturi, TR, 1969, 28; D.R.Popescu, Marcel Mureșeanu, TR, 1969, 47; Mircea Braga, „Scrisori către prieteni”, TR, 1978, 10; Mircea Braga, În sepia..., TR, 1984, 2; Ruxandra Cesereanu, „Amurgul furtunilor”, ST, 1984, 4; Mihail Iordache, Între Hermes și Ananke, CL, 1988, 11; Mircea Popa, Apartenența la timp, TR, 1989, 10; Ion Cristofor, Un citadin ironic, TR, 1992, 6; Ulici, Lit. rom., I, 285-286
MURESEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288312_a_289641]
-
de bucurie, dar împresurată de toate grozăviile unei vieți numai pe jumătate cunoscute. Dumnezeu să vă aibă în pază! Nu vă aventurați prea departe de acea insulă, căci s-ar putea să nu mai găsiți niciodată drumul înapoi! Capitolul LVIII SEPIA Legănîndu-se încet prin lanurile de „brit“, corabia Pequod își urma drumul spre nord-est, în direcția insulei Java; o briză ușoară îi împingea chila, astfel încît cele trei catarge înalte și ascuțite păreau să se legene, în seninătatea din jur, ca
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ațintiți asupra apelor agitate în care se mistuise: Ă Aș fi preferat s-o văd pe Moby Dick și să mă lupt cu ea decît să te văd pe tine, fantomă albă! Ă Ce era, domnule? îl întrebă Flask. Ă Sepia gigantică. Se zice că puține dintre corăbiile care au văzut-o s-au mai întors acasă pentru a povesti despre ea. Fără să scoată o vorbă, Ahab porni înapoi spre balenieră, urmat în tăcere de celelalte ambarcațiuni. Indiferent de superstițiile
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
momentul cînd se hrănesc, cașalotul își află hrana în zonele misterioase din adînc, încît numai prin deducție se poate afirma în ce anume constă aceasta. Cîteodată, cînd e urmărit îndeaproape, cașalotul elimină ceea ce se presupune că sînt brațele rupte ale sepiei - unele dintre ele avînd o lungime de peste douăzeci sau treizeci de picioare. Marinarii își închipuie că monstrul, căruia îi aparțin aceste brațe, se folosește de ele pentru a se fixa pe fundul oceanului și că, spre deosebire de celelalte specii, cașalotul e
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
o ambarcațiune, lîngă un harpon, nu vei simți în adîncul inimii tale mai multă spaimă decît aceea pe care ai încerca-o stînd în fața focului din cămin, lîngă un vătrai. Capitolul LX STUBB OMOARĂ O BALENĂ Dacă pentru Starbuck apariția sepiei era un semn rău, pentru Queequeg era cu totul altceva. Ă Cînd vezi pe sepie, vezi îndată și pe cașalot, zise sălbaticul ascuțindu-și harponul, la prova ambarcațiunii sale readuse la bord. A doua zi, marea fiind neobișnuit de calmă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
uitat să spun că în ambra culeasă de Stubb au fost descoperite niște plăcuțe rotunde, osoase, pe care la început Stubb le-a luat drept nasturi de pantaloni marinărești, dar care se vădiră a nu fi altceva decît oscioarele unor sepii, îmbălsămate în prețioasa substanță. Nu vă miră oare faptul că această substanță neprihănită și parfumată se găsește în miezul unei asemenea putreziciuni? Gîndiți-vă la ceea ce spune Sfîntul Pavel în Epistola sa către Corinteni, în legătură cu necurățenia și curățenia - despre faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
despre tablourile veridice avînd ca subiect vînătoare de balene ........................................................................12 LVI Despre balenele înfățișate în unele picturi, statuete de fildeș sau de lemn și sfîrleze de tablă; precum și despre cele din munți și din stele ................................................. 17 LVII „Brit“ ..................................................................................... 21 LVIII Sepia .................................................................................. 25 LIX Saula ....................................................................................... 29 LX Stubb omoară o balenă .................................................................. 34 LXI Aruncarea harponului ..................................................................... 41 LXII Cavaletul .................................................................................. 43 LXVIII Cina lui Stubb ..........................................................................45 XIV Balena ca aliment........................................................................ 56 LXV Masacrul rechinil..............................................................59 LXVI Tranșarea ....................................................................................62 LXVII Pătura............................................................................................64 LXVIII Funerariile...................................................................................69
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nopți În picioare și cu o eșarfă În jurul taliei (bliț); Întinsă languros pe o blană de tigru și mângâind un paloș (bliț); Îmbăindu-se Într-un bazin de marmură, luminată printr-un paravan cu zăbrele. Acele zece fotografii În tonuri sepia fuseseră scânteia care-a aprins fascinația lui Lefty pentru oraș. Dar nu uitase niciodată cu totul primele lui iubiri din Lingerie Parisienne. Le putea invoca În imaginație după bunul plac. Când o văzuse pe Victoria Pappas arătând ca pagina 8
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Încruntându-se grozav, răbdare, stăpânire de sine duse cu totul, se umplu de repulsie la adresa obsesiei chitite, persistente, magistrative, comic-oribile a fiicei lui. Trase În piept o suflare lungă, rupătoare de rărunchi, Îndreptătoare de trup. Apoi, deschizând caietul, citi, În sepia, În cerneală poleită cu rugină: Viitorul lunii. „Câtă vreme“ spunea prima frază, „va fi acest pământ singurul cămin al Omului?“ Câtă vreme? O, Doamne, cred și eu! Nu era vremea - exact ceasul să ne ducem? Pentru toate scopurile de sub soare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Jina să devină mai înaltă, lungindu-i proporțiile minione, de copilaș, spre înălțimea unui supermodel. În plus, succesul făcea minuni și cu părul ei tuns bob, care astfel ar fi căpătat nuanța chihlimbarie de pe cutia de vopsea și nu varianta sepia care-i ieșise de fapt. Metamorfoza lui Alice trebuie să se fi petrecut în felul următor: într-o seară, s-a dus la culcare săracă și nefericită, cu o carieră scriitoricească de șaisprezece ani moleșită, asemenea pijamalelor pe care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
realiza un curcubeu de culori. Curcubee... Se pare că nu știa nimic despre femeile goale și nici nu era Încă momentul să-i spun. Pe prima pagină a albumului era portretul unei femei mai În vîrstă - poza devenise de culoarea sepiei. După fundalul reprezentat de mare și stînci pictate, am tras concluzia că datează din epoca Taisho. — E mama soțului meu, care locuiește la țară Împreună cu cumnata mea, Îmi explică ea uitîndu-se atentă la fotografie. Un miros de păr scăldat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
Unul din vise era așa: un activist de la CC mă întreba: vrei să-ți arăt cum s-ar putea schimba istoria? Mă prindea de cot și traversa cu mine o livadă cu meri înfloriți, dar totul era colorat în nuanțe sepia. La capătul livezii vedeam o piață mare. În mijlocul ei, un ring de box, foarte înalt. Pe ring, Ceaușescu, Ceaușeasca, microfoane și un alt activist în spatele lor. Ceaușescu uruia ceva, îi auzeam ca de obicei vocea în difuzoare, fără să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
cu nori de ploaie deasupra colinelor din Hollywood. În timpul iernii Howard devenea obsedat de sex. Probabil că avea de gând să-l trimită să recruteze prospături pe la drogheria Schwab și la căsuțele figuranților din preajma studiourilor Fox și Universal - fotografii în sepia, cu fete bine dotate pulmonar, goale de la talie în sus. Ofertă de serviciu în folosul Maiestății Sale, da sau nu, apoi contractele păguboase obișnuite după un „Da” - câte o replică în producții ieftine la RKO, masă și casă în cuibarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
lui Hans Uys van . . . ceva. Nory se așeză în scaunul cu spetează înaltă care servea de asă lunganului Rim. Mini, rezemată cu amândouă coatele pe birou și capul rezemat pe mâini, o privi surîzînd: - E schița, desăvârșit lucrată în taina sepiei calde, a unui trup desemnat din față, de profil, din vreo 6 puncte ale privirei, estetic alese și fără o greșeală de armonie și adevăr... O femeie neândoios, după părul mătăsos cu toate că scurt până la umeri, după grația feței și viața
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Nici un răspuns. Unchiul meu, strigă cu glas tremurat, o să vină și o să vă biciuiască. Atunci o să vă pară rău. Spre încântarea lui, se aude cum este tras zăvorul și poarta albastră se întredeschide. Apare o mână care aruncă o fotografie sepia în praf. Apoi poarta se închide din nou. Pran ridică fotografia, continuând să lovească poarta cu pumnii, plângând și rugându-se. Apoi se întoarce confuz spre gloată, dând de niște chipuri care nu au nici un motiv să-l placă. Vânzătorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
alamă, cumpărată din bazar, cu două fotografii. Robert, care a fost adesea în această încăpere, i-a fixat de fiecare dată pe cei doi soldați de infanterie, care privesc nedeslușit în obiectivul aparatului. Două studiouri diferite. Două tonuri diferite de sepia. Doi fii morți. Figurile lor îl fascinează mereu, cu toate că nimic din lipsa de distincție a trăsăturilor părinților nu atrage atenția. Sunt încremeniți și puternici, ei întruchipează toate emoțiile ascunse care guvernează viața acestei case. Și-a dat seama că ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
le înțelege de acum, care i s-au insinuat sub piele. Se strecoară și rămâne singur în sală cu mâinile (ilegal și sfidător) îndesate în buzunare, examinând în liniște fotografiile decolorate, aliniate de-a lungul coridorului lambrisat cu stejar. Imagini sepia ale echipelor de altădată ale școlii, care stau cu spatele drept și brațele strânse la piept, aleșii rugbiului, asociații de fotbal, atleți și jucători de crichet, toate aliniate acolo din vremuri îndepărtate. Rugby, fotbal, atleți, crichet. Iată-i acolo, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
să discut, forțat, cu Chris. Dar gestul meu nu păcălea pe nimeni. Mai ales pe mine. Tot localul era dezinhibat, liber, tânăr, animat și colorat. Cu excepția mesei noastre. Cu ochii minții, vedeam cum imaginea se schimba de la culori vii în sepia, în momentul când se ajungea la mine și la Chris, cum muzica de carnaval și râsetele se transformau într-o tăcere care se târa anevoie. Eram ieșiți din ritm, nu făceam parte din lumea aia, semănam cu un cadru dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]