242 matches
-
în posesia plantelor cultivate și a animalelor domestice 44. Oricare ar fi originea sa, "civilizația europeană arhaică" s-a dezvoltat într-o direcție originală, care o distinge atât de culturile Orientului Apropiat cât și de acelea ale Europei Centrale și Septentrionale, între ~ 6500 și ~ 5300 a avut loc un puternic avânt cultural în Peninsula Balcanică și în Anatolia centrală. Un mare număr de obiecte (sigilii cu ideograme, figuri umane și animale, vase teriomorfe, imagini de măști divine) indică activități rituale. Către
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
mai vechi. Originea și istoria veche a civilizației sumeriene sunt încă slab cunoscute. Se presupune că o populație vorbind sumeriană, limbă care nu este semitică și nu se lasă explicată prin nici o altă familie lingvistică cunoscută, a coborât din regiunile septentrionale și s-a instalat în Mesopotamia de Jos. Foarte probabil, sumerienii i-au supus pe autohtoni, cărora nu li se cunoaște deocamdată componența etnică (din punct de vedere cultural ei aparțineau civilizației zisă de la Obeid, cf. § 13). Destul de curând, grupuri
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
să suporte un interogatoriu inițiatic; cf. § 28. 70 A se vedea partea a Il-a a prezentei lucrări. Capitolul V MEGALIȚI, TEMPLE, CENTRE CEREMONIALE: OCCIDENTUL EUROPEI, REGIUNEA MEDITERANEI, VALEA INDUSULUI 34. Piatra și banana Construcțiile megalitice din Europa Occidentală și Septentrională fascinează pe cercetători de mai bine de un secol, într-adevăr, nu putem privi o bună fotografie a aliniamentelor de la Carnac sau a triliților gigantici de la Stonehenge, fără să nu ne întrebăm despre scopul și semnificația lor. Rămâi încremenit în fața
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
stare să arate în ce măsură analiza numeroaselor culturi megalitice, încă înfloritoare în secolul al XlX-lea, poate să contribuie la înțelegerea concepțiilor religioase împărtășite de către autorii monumentelor preistorice. 37. Etnografie și preistorie Să amintim că, în afară de Mediterana și Europa Occidentală și Septentrională, megaliții de origine preistorică și protoistorică sunt repartizați pe o suprafață imensă, Maghreb, Palestina, Abisinia, Dekkan, Assam, Ceylan, Tibet și Coreea, în ce privește culturile megalitice încă vii la începutul secolului al XX-lea, cele mai notabile sunt atestate în Indonezia și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
care s-a prelungit mult timp după prăbușirea creațiilor lor politice. La puțin timp după ce pătrunseseră în Anatolia, hittiții au suferit influențe babilonicne. Mai târziiK mai ales în timpul Imperiului, ei au asimilat esențialul culturii hurriților, populație nc-indo-curopeană locuind în regiunile septentrionale ale Mesopotamiei și ale Siriei, în consecință, în panteonul hittiților. Divinitățile de origine sumcro-akkadiană sunt paralele cu divinitățile anatolicne și hurritc. Majoritatea miturilor și ritualurilor hiâtite cunoscute până în prezent au paralele, sau chiar modele, în tradițiile religioase hattienc sau hurrite
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
-lea). Dar Vechiul Testament reflectă polemica împotriva păgânismului, iar celelalte izvoare sunt fie prea fragmentare, fie târzii. Din 1929, un mare număr de texte mitologice au fost scoase la lumina zilei de săpăturile de la Ras Samra, vechiul Ugarit, oraș-port pe coasta septentrională a Siriei. E vorba de texte redactate în secolele XIV-XII, dar conținând concepții mitico-religioase mai vechi. Documentele descifrate și traduse până în prezent sunt încă insuficiente pentru a ne permite o vedere comprehensivă a religiei și mitologiei ugaritice. Supărătoare lacune întrerup
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de două milenii. Către ~ 1200 arienii pătrunseseră în câmpia indo-gangetică, iranienii erau solid instalați în Persia; Grecia și insulele erau indo-euro-penizate. Câteva secole mai târziu, indo-europenizarea Indiei, a Peninsulei Italiei, a Peninsulei Balcanice și a regiunilor carpato-danubiene, a Europei Centrale, Septentrionale și Occidentale - de la Vistula până la Marea Baltică și Atlantic - era fie săvârșită, fie considerabil avansată. Acest proces caracteristic - migrație, cucerire de noi teritorii, supunere, urmată de asimilarea locuitorilor - n-a încetat până în secolul al XlX-lea. Nu se mai cunoaște un
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
aceste fragmente sunt de vârste diferite și ne-au fost transmise prin documente eterogene și de valoare inegală: imnuri, texte rituale, poezie epică, comentarii teologice, legende populare, istoriografii, tradiții tardive înregistrate de autorii creștini, după convertirea popoarelor Europei Centrale și Septentrionale. Totuși, toate aceste documente sunt prețioase, căci ele păstrează sau reflectă (chiar deformate) numeroase concepții religioase originare. Exagerările și erorile "mitologiei comparate", așa cum o înțelegeau Max Miiller și epigonii săi, nu trebuie să ne interzică utilizarea acestor materiale. Este suficient
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
ea se împreuna ritualic cu măgadha sau cu un brahmacarin 30. Brahmacarin-ul era, și el, conceput ca un personaj la scară cosmică. Inițiat, înveșmântat într-o piele de antilopă neagră, cu barbă lungă, brahmacarin-ul străbate din. Oceanul răsăritean în Oceanul septentrional și "creează lumile"; el este elogiat ca "un embrion în matricea nemuririi"; înveșmântat în haină roșie, el practică tapas-ul (Ath. Veda, XL, 5, 6-7). Cum se întâmplă deseori în India, "reprezentantul" său pe pământ, brahmacarin-u] terestru (al cărui legământ principal
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
împărțirea Universului, suveranitatea asupra mărilor, Poseidon a devenit un adevărat zeu homeric; dată fiind importanța mării pentru eleni, era sigur că el nu-și va pierde niciodată actualitatea religioasă. Totuși, structura sa originară a fost radical modificată și moștenirea mitico-religioasă septentrională pe care o adusese în Grecia a fost aproape total dispersată sau re interpretată. Într-adevăr, indo-europenii care îl adorau pe Poseidon nu cunoșteau marea înainte de a sosi în Grecia meridională. Nenumărate trăsături specifice lui Poseidon n-au nimic de-
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
că a trebuit să expieze această ucidere devenind astfel zeul, prin excelență, al purificărilor; și, pe de altă parte, instalarea sa la Delfi. Procesul era deja terminat în secolul VIII11. Cât privește "originea" sa, ea a fost căutată în regiunile septentrionale ale Eurasiei, ori în Asia Mică. Prima ipoteză se sprijină, mai ales, pe raporturile zeului cu hyperboreenii, pe care grecii îi considerau locuitorii unei țări "de dincolo de Boreas", adică dincolo de Vântul de Nord. După mitul delfic 12, Zeus hotărâse ca
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
om și dintr-o țară în alta până ce ajungeau la Delos. Ar fi în zadar să se caute o eventuală amintire istorică în această tradiție, care, printre altele, plasa în țara hyperboreenilor măslinul, arbore mediteranean, prin excelență. Si totuși regiunile septentrionale - din Tracia și până la sciți și issedoni - aveau un loc important în tradițiile fabuloase legate de Apollon. Unii din discipolii săi legendari (Abaris, Aristeas) erau "hyperboreeni", și Orfeu era mereu pus în legătură cu Tracia. Dar e vorba de un septentrion care
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
privind probleme mai puțin familiare nespecialiștilor (e. G. religiile protoistorice ale Chinei, ale celților, germanilor, tracilor; alchimia; apocaliptica, gnosticismul etc.). Pentru a nu spori prea mult dimensiunile cărții, am transferat în volumul următor secțiunile despre religiile din Tibet, Japonia, Asia Centrală și Septentrională. Ca urmare, a trebuit să împărțim volumul al treilea în două tomuri, fiecare având înjur de 350 de pagini: primul de la izbucnirea Islamului și voga tantrismului până la Gioacchino da Fiore și la mișcările milenariste din secolele al Xll-lea și al
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
național grecesc este în realitate de origine albaneză. Incorporarea albanezilor care sunt în majoritate ortodocși și mahomedani în statul grec era, în consecință, cea mai bună soluție, cu condiția să li se cedeze sârbilor și muntenegrenilor zona Scutari și Albania septentrională. Din motive dinastice, Majestatea Sa* împărtășea, la rîndul său, acest punct de vedere. Când i-am scris pentru a-l îndemna să rămână, cancelarul** mi-a reproșat cu asprime vina de a fi fost "un adversar al Austriei"; el mi-
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
învinsă în cîteva zile, cere armistițiu, care i-a fost dictat și semnat la 21 iunie. În noaptea de 26 iunie 1940, Rusia sovietică adresează României un ultimatum de 24 de ore, cerînd evacuarea imediată a Basarabiei și a Bucovinei septentrionale, la care a inclus și orașul Herța, situat în Moldova. În același timp, ambasadorul Germaniei la București transmitea guvernului român "sfatul" lui Ribbentrop de a ceda injoncțiunilor Rusiei sovietice. După 12 ore de la expirarea ultimatumului, armatele roșii au ocupat, fără
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
întâmplat cu cea egipiteană, babiloniană, romană, germanică... Dar poate dispare și religia ca fenomen al umanității? Cred, de asemenea, că este puțin probabilă dispariția altor fenomene ale umanității, de exemplu arta și muzica. În epoca modernă, Europa occidentală și cea septentrională au avut o dezvoltare specială cu consecințe la nivel mondial. Despre Iluminism am vorbit deja. În secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, prin intermediul unui proces de "laicizare" sau "secularizare", anumite aspecte fundamentale ale vieții sociale fuseseră dezlegate de
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Ștefan Hostiuc (redactor-șef adjunct), Arcadie Suceveanu, Grigore C. Bostan, Dumitru Covalciuc, Grigore Crigan ș.a. Trei articole din primul număr încearcă să definească statutul revistei: Sub steaua lui Eminescu de Ștefan Hostiuc, care accentuează necesitatea publicării unei reviste în spațiul „septentrional”, La început de drum de Laurențiu Ulici, care salută apariția unei noi publicații literare, și Argument de Grigore C. Bostan, care subliniază că S.l. „trebuie nu numai să reflecte viața literar-artistică a românilor de pe aceste meleaguri, ci să revigoreze, să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289625_a_290954]
-
și a turcilor” este contrazisă de realitatea geografică și de stăpânirea lui Uzbek, care a înlocuit pe toți necredincioșii, punând tamgaua mongolă pretutindeni. S-a neglijat, apoi, știrea că Vicina depindea, în 1318, de vicariatul catolic din Tartaria Aquilonară sau septentrională și nu s-a observat textul din același geograf Abulfeda, care precizează în același an, 1321, că „Isaccea este un oraș al țării vlahilor”. Dar, dacă Isaccea, de pe malul drept al Dunării, era în țara vlahilor, mai era posibil ca
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Moldova, denumit Valahia Minor sau Ruso-Vlahia - Vlahia de lângă Rusia Kieveană!) se înmulțesc, fiind puse în legătură cu marea invazie mongolo-tătară de la 1241-1242. De asemenea, populația locală este atestată de un mare număr de așezări și necropole „situate îndeosebi în partea centrală și septentrională a Moldovei, cercetate prin săpături arheologice, confirm continuitatea tipului de locuință (de suprafață, bordei și semibordei), iar din necropolele cercetate rezultă generalizarea ritului de înhumare cu înmormântați depuși în poziție întinsă, cu brațele de-a lungul corpului și mâinile așezate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-lea i-a arătat ambasadorului francez Paléologue, în cadrul convorbirilor din 21 noiembrie, o hartă ce reprezenta viziunea sa despre împărțirea lumii și anume: rectificări de frontieră în Prusia orientală, care să să se întindă până la gurile Vistulei, Galiția și partea septentrională a Bucovinei, “ceea ce ar permite Rusiei să atingă limita sa naturală - Carpații” (subl. ns.). În Asia Mică - „Strâmtorile, turcii trebuie expulzați din Europa, Constantinopolul va fi atribuit Rusiei”. Împăratul tranșa și soarta Puterilor Centrale: „Austro-Ungaria nu va mai fi. În
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
după ce am văzut cum era bătătorit pământul amestecat cu nisip și prundiș peste cadavru; mareea nu mai avea mult să-l ajungă din urmă. În lunile care au urmat am cucerit cea mai mare parte a Italiei centrale, unificând Longobardia septentrională cu cea meridională, în vreme ce o parte din Corsica se răscula în contra bizantinilor și se declara ca parte a regatului. Pretutindeni bizantinii erau puși pe fugă, și oasele lor albeau la soare pe câmpurile de bătaie. În sfârșit, armata dușmană fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
ca și muzica și arta Finlandei"188. Revista găzduiește și alte texte la fel de interesante. Unul dintre acestea îi aparține lui Andrei Pleșu care mărturisește în O bună întâlnire cu Finlanda că "toate tradițiile lumii își au obârșia undeva în spațiul septentrional"189. În cultura greacă, Nordul, cu aurorele boreale, apare ca un paradis terestru, mitologiile altaice îl consideră "buricul pământului", în timp ce vechii mexicani îl văd ca sursă a nenorocirilor. Nordul apare ca o contradicție, învăluit în mister, dar în același timp
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
se insinuează în locuințele cele mai bine închise; e o ciocnire între asprele vânturi ale Moscovei și brizele călduțe ale Peloponesului; sunt vânturile regiunilor polare care se năpustesc asupra bazinului Mediteranei, în urma ruperii echilibrului din oceanul atmosferic; e urletul Ursei septentrionale; e uraganul care ridică acoperișurile, răstoarnă hornurile și înghite sub avalanșă tot ce îi iese în cale. Crivățul face de obicei ravagii timp de trei zile; a doua zi e perioada de maximă intensitate. Depinde de lunații și se poate
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
acest fenomen este consecința relativei ameliorări a situației economice, a puterii de mobilizare a maselor și a rezistenței pe care o opun partidele democratice și guvernele acțiunilor acestor organizații rebele. Eșecul tentativelor autoritare și totalitare în statele Europei Occidentale și Septentrionale se explică deci, în primul rînd prin tradițiile democratice solide, înrădăcinate mai demult timp în mentalitatea colectivă din această parte a continentului, decît în mentalitatea germanilor și italienilor, dar și prin integrarea profundă a maselor în viața politică cît și
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
-se la limbile romanice și extinzând criteriile propuse inițial de Cinque (1999), Schifano (2013, 2015a, 2015b) stabilește o tipologie cu patru termeni a deplasării verbului, arătând că franceza și româna sunt limbi cu deplasare înaltă a verbului; sarda și italiana septentrională (engl. Northern Regional Italian, în formularea autoarei) sunt limbi cu deplasare medie a verbului; în schimb, în portugheză poziția verbului este joasă; în spaniolă, deplasarea verbului este foarte joasă. Este important să menționăm că termeniiînalt / mediu / jos / foarte josse referă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]