837 matches
-
și fistulizează la exterior sau în organele vecine; flegmoanele se extind în lungul planurilor grase sau prin necroza de contiguitate; extinderea infecției prin limfatice este apanajul, mai ales, al streptococilor și al stafilococilor; extinderea sanguină apare în cursul bacteriemiilor și septicemiilor; abcesele hepatice pot complica apendicita acută, ca rezultat al pileflebitei. Infecțiile chirurgicale evoluează în două faze: locală și sistemică. Dacă macrofagele nu sunt apte să îndepărteze toate celulele distruse și detritusurile rămâne țesut necrotic care va oferi un mediu prielnic
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
tromboflebite și embolii septice), pe cale limfatică (limfangită, limfadenită), de-a lungul mucoaselor și a fasciilor. Bacteriemia este definită ca prezența germenilor în sânge care apare spontan sau printr-o manevră provocatoare (manopere medicale sau chirurgicale) în cursul unor infecții localizate. Septicemia reprezintă multiplicarea germenilor în sânge și eliberarea de toxine având ca efect apariția secundară a unor focare metastatice cu formarea unor abcese la distanță (renale, osoase, articulare etc.). Prin produșii pe care îi conțin (fibronectină, laminină) bacteriile Grampozitive au o
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
de vedere clinic, simptomele care apar în sepsis sunt febra, tahicardia care însoțește sau precede febra și este concordantă cu aceasta. Numărul de leucocite poate să nu fie foarte modificat, în unele situații fiind chiar scăzut datorită consumului polimorfonuclearelor. În septicemiile cu streptococi, meningococi, Pseudomonas apar leziuni peteșiale, iar în cele cu stafilococi coagulazopozitivi, bacili coliformi, Pseudomonas, Clostridium perfringens grup A se poate evidenția anemia hemolitică secundară (datorată enzimelor hemolitice). Se pot produce abcese metastatice în măduvă, creier, splină. 5.3
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
disurie, dureri abdominale), care ar putea ajuta diagnosticul. Nu trebuie uitate tușeul rectal și examenul coloanei vertebrale. Testele biologice sanguine arată frecvent o creștere a numărului leucocitelor și o migrare spre stânga a formulei leucocitare sau o limfopenie relativă; în septicemie, pneumonia cu pneumococ, abcesele hepatice, colangite, pancreatite supurate, necroza intestinală sau în flegmonul retroperitoneal poate să apară o reacție de tip leucemoid. Infecțiile virale, perforațiile tifoide ale intestinului și tuberculoza se pot însoți de leucopenie. Leucocitoza însoțește o infecție bacteriană
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
toracice sau abdominale. Unele fistule intestinale rezultă din abcesele din apropiere, care comunică cu intestinul și pielea. Imunosupresia și suprainfecția: Consumul factorilor imuni și toxicitatea par a explica parțial imunosupresia. Imunosupresia și antibioterapia prelungită creează condiții de invazie a oportuniștilor. Septicemia și șocul septic pot să apară în cursul evoluției unei infecții chirurgicale. 5.6. TRATAMENT Tratamentul chirurgical constă din incizia și debridarea tuturor țesuturilor necrozate, lezate, drenajul abcesului, îndepărtarea corpilor străini. Un abces cu manifestări sistemice trebuie incizat imediat. Fluctuența
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
și limfadenită, răspunde de regulă în 24 de ore la un antibiotic adecvat. Antibioticul nu poate penetra prin peretele gros al unui abces, de aceea trebuie combinat cu incizia și drenajul acestuia, debridarea țesutului necrotic și îndepărtarea oricărui corp străin. Septicemia stafilococică răspunde la chemoterapie, dar abcesul pulpar trebuie incizat și drenat. Chirurgul trebuie să cunoască și să prevină complicațiile toxice ale antibioticelor și să fie pregătit să le trateze. Efectele toxice merg de la rash cutanat minor, febră medicamentoasă, tulburări gastrointestinale
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
sexuală (cu virulență redusă, dar cu mare rezistență, probabil endemice în sânul grupurilor), capabile să afecteze grav, periodic, fertilitatea femeilor și să limiteze astfel creșterea de populație (Pennington 2001). De asemenea, riscurile generale, implicate de procesul nașterii (placentă praevia, hemoragie, septicemie) ar fi putut presupune un grad relativ ridicat de mortalitate infantilă, sau de moarte a mamei împreună cu fătul (O’Donnell 2004). Violența intra-specifică, niciodată absentă (Gat 1999), atinge, în unele contexte etnografice, cote alarmante (Hill et al. 2007) și
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
găuri osmolale anormal de mari se datorează atunci exclusiv alcoolului toxic suspectat. diferențierea Între tipurile de alcooli toxici implicați se realizează ulterior pe baza semnelor clinice, a unor teste complementare. alte condiții pentru o gaură osmolală mare sunt: insuficiența renală, septicemia, hiperproteinemiile, hiperlipemiile. o gaură osmolală calculată normală nu exclude toxicitatea deoarece gaura osmolală de referință a pacientului este rareori cunoscută. • gaura anionică - are o utilitate similară găurii osmolale, valori crescute ale acesteia putându-se datora de asemenea unor numerosi compuși
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
afecțiunile asociate. Termenul de „insuficiență organică multiplă” (MOF = multiple organ failure), utilizat anterior, era mai puțin adecvat, deoarece intervenția terapeutică are mai mari șanse de succes atunci când sunt identificate semne ale disfuncției și nu ale insuficienței organice multiple. Termenii de septicemie și de sindrom septic utilizați anterior se consideră depășiți și se recomandă abandonarea lor. 8.2. ETIOLOGIA În declanșarea unui sepsis pot fi implicate practic toate speciile microbiene, de la virusuri și bacterii până la fungi și paraziți. Mai frecvent întâlniți sunt
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
iar examenul bacteriologic al lichidului din vezicule evidențiază prezența bacilului cărbunos. tumori chistice benigne ale pielii și țesutului celular subcutanat, suprainfectate (chist dermoid, chist sebaceu). Complicațiile sunt generale și locale. Survin în cazurile neglijate sau tratate necorespunzător, uneori fiind redutabile: septicemie, abcese la distanță (perirenal, subfrenic, pulmonar), adenoflegmonul secundar, flebite, erizipel, osteomielită. Ca o particularitate, trebuie menționat furunculul buzei superioare, al feței sau nasului, care poate determina complicații grave: tromboza sinusului cavernos sau a venei jugulare interne. Tratamentul furunculului este medical
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
se întâlnesc placarde bronzate și crepitații fine gazoase); osteomielita acută, cu simptomatologie asemănătoare; limfangita; sarcoamele cu evoluție rapidă. Complicații: Flegmonul poate reprezenta focarul de unde se produc însămânțări septice la distanță, ceea ce explică apariția următoarelor complicații: pleurezii purulente; endocardite sau mediastinite; septicemii sau septicopioemii; flebite; artrite. Tratamentul flegmonului este chirurgical, obligatoriu dacă s-a instalat supurația. Se practică incizii largi, uneori multiple, cu drenajul tuturor spațiilor invadate, cu tuburi și meșe, eventual urmate de irigații cu soluții antiseptice sau antibiotice. Tratamentul chirurgical
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
care pune în evidență existența streptococului). Paraclinic vom întâlni o hiperleucocitoză și creșterea VSH. Diagnosticul diferențial se face cu dermite de contact, eczeme acute, herpes zoster, eritemul nodos, furunculoza. Complicații: locale: abcesul, adenoflegmonul, artrita, flebita. generale: nefrita, endocardita, limfangite, adenite, septicemie. Tratamentul : Erizipelul se poate trata și la domiciliu. a.Tratamentul patogenic constă în repaus la pat, comprese cu efect antiinflamator local (rivanol, cloramina), badijonare cu iod, raze ultraviolete. b.Tratamentul etiologic se face cu Penicilina G, în doze de 1
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
canal cu diametru variabil denumit fistula sau traiect fistulos. Și aceste structuri patologice sunt delimitate de țesutul înconjurător prin. țesut de granulație. Trecerea exsudatului purulent în circulația sanguina și înmulțirea continuă a germenilor în sânge poartă denumirile de piemie și septicemie. Posibilități de metastazare și de piemie există în toate formele inflamației purulente. Fistulizarea este frecvență în abcese și în flegmoane. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 129 Inflamațiile gangrenoase Inflamațiile gangrenoase sunt o complicație a inflamațiilor exsudative, caracterizate prin existența exsudatului ihoros, exsudat
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
autopsie; - frecvență mai mare În decadele 6 și 7 de viață; - raport bărbați: femei = 1,5:1; Abcesele hepatice pot fi urmarea: 1. ascensiunii unei infecții biliare Ț cel mai frecvent; 2. diseminării hematogene prin intermediul sistemului venos portal; 3. unei septicemii generalizate cu implicarea ficatului prin intermediul circulației arteriale hepatice 4. extensie directă de la o infecție intraperitoneală 5. alte cauze, printre care traumatismul hepatic Cele mai frecvente etiologii sunt: 1. boală a tractului biliar Ț colangită secundară calculilor sau proceselor maligne; au
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
printre care traumatismul hepatic Cele mai frecvente etiologii sunt: 1. boală a tractului biliar Ț colangită secundară calculilor sau proceselor maligne; au tendință spre afectare multiplă și implicare a ambilor lobi; anastomoze bilio-enterale anterioare, boala Caroli, ascaridioza căilor biliare; 2. septicemie generalizată: secundare unei pneumonii, endocardite, infecții ale urechii medii, osteomielite, etc. 3. afecțiuni abdominale În care diseminarea se face pe cale venoasă portală: diverticulite, apendicită, boala Crohn, colite ulcerante, perforații intestinale; 4. afecțiuni de vecinătate: colecistite supurate, abces perinefretic, abcer perinefretic
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
imunelectroforeza; 2. abces amoebian - apare la vârste mai tinere, mai frecvent la bărbați, mai frecvent solitar, apare după călătorii În zone endemice, se asociază rar cu diabetul zaharat, hemoculturile sunt negative, serologia amoebiana pozitivă. COMPLICAȚII: 1. pulmonare și pleurale 2. septicemie 3. abcese subfrenice și subhepatice TRATAMENT: - este esențială stabilirea numărului și localizării tuturor abceselor; eșecul În a drena unul din mai multe abcese are rezultate tot atât de proaste ca și În cazul unui abces solitar nedrenat 1. Antibioterapia: - singură sau În
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
subocluziv. - icterul: diagnosticul de icter, diagnosticul tipului de icter; delimitarea ca icter mecanic față de cel prehepatic/hepatocelular; diagnosticul diferențial de cel neoplazic: evoluție progresivă, răsunet general sever. - febra, frisoanele: Împreună cu celelalte elemente confirmă diagnosticul; diagnosticul diferențial cu: infecția urinară, bacteriemii, septicemii. 2. cauzele obstrucției incomplete a coledocului: - hepatita virală forma angiocolitică: antecedente de hepatită virală, sindrom de citoliză, crește bilirubina indirectă; icterul apare prin colestază intrahepatică; - chistul hidatic deschis În căile biliare - semnele clinice ale alergiei hidatice + reacții biologice specifice; - traumatism
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
icter hemolitic congenital MinkowskiChauffard: splenomegalie; microsferocitoză; rezistență globulară scăzută; bilirubină indirectă crescută; cap de tun; nas Înfundat; dinți rău implantați; boltă ogivală. EVOLUȚIE. PROGNOSTIC - asemeni unui „vulcan stins” cu complicații: - oddita scleroasătransformare fibroasă a infiltratului inițial; - angiocolita - factor de gravitate: septicemie, septicopioemie; șoc toxico-septic, insuficiență hepatorenală; supurații ale parenchimului hepatic. - pancreatita acută: calculi mici, inclavați; papilă cu obstrucția canalului Wirsung. - ciroza hepatică; pancreatita cronică; fistula coledocoduodenală - cel mai frecvent. TRATAMENT - formele evolutive obișnuite posibilă temporizare + investigații; - dacă există angiocolită - urgență; - nu
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
posibile reinfecții) sau persistența agentului patogen în organism gripa rujeola rubeola varicela oreion evoluție neregulată, imprevizibilă, gravă, cu mortalitate ridicată elemente patogenic: poarta de intrare, focar septic primar, prezenta continuă sau intermitentă a germenilor patogeni in circulația sistemică, metastaze septice septicemii endocardite ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 11 Infecția subclinică manifestări clinice ușoare, dar cu modificări biologice și funcționale poate determina cronicizare, complicații, sechele infecția cu streptococul βhA hepatita cu VHC Infecția inaparentă fără manifestări clinice, funcționale, biologice; se pot evidenția
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
sau eritemul solar. Bolile eruptive MAJORE 60 4.1.8 Complicații Complicațiile scarlatinei sunt de natură toxică, septică sau imunologică. Complicații toxice: șocul toxic, artrita, miocardita, hepatita, nefrita, encefalita Complicații septice: de vecinătate adenita, otita, sinuzita, flegmonul amigdalian la distanță septicemia, pneumonia, artrita, meningita, abcese cerebrale, hepatice, etc. Complicații imunologice tardive (bolile poststreptococice): reumatismul articular acut, glomerulonefrita acută difuză, eritemul nodos, coreea, uveita. 4.1.9 Tratament Scarlatina este o boală cu izolare obligatorie în spital. Tratamentul vizează aspecte etiologice, patogenice
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
sau virale, exanteme alergice, boala serului, eritemul exudativ polimorf. 4.2.6 Complicații Complicațiile sunt mai frecvente la copiii mici și pe teren imunodeprimat: pneumonia cu celule gigante (Hecht) keratita rujeolică punctată crupul rujeolic suprainfecțiile posteruptive bacteriene: bronhopneumonii, otite purulente, septicemii, tuberculoză gastroenterita, hepatita, enterocolita, adenita mezenterică encefalomielita acută, panencefalita sclerozantă subacută alte complicații rare: miocardita, glomerulonefrita, purpura trombocitopenică postinfecțioasă, exacerbarea tuberculozei preexistente. 4.2.7 Tratament Spitalizarea este necesară în formele severe și complicate. Tratamentul se bazează în mare parte
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
polymerase chain reaction (PCR) sau indirect pe baza anticorpilor anti VVZ (ELISA, RFC). Bolile eruptive MAJORE 74 4.4.7 Diagnostic diferențial Diagnosticul varicelei necesită diferențierea de alte erupții virale (herpes simplex, enterovirus, boala Orf), rickettii variceliforme, infecții bacteriene (impetigo, septicemii stafilococice, meningococice), sindrom Stevens Johnson, reacții medicamentoase, înțepături de insecte. Îngrijorarea pentru atacurile bioteroriste justifică diagnosticului diferențial cu variola, caracterizată de dimensiuni mai mari ale leziunilor cutanate. Herpesul zoster se diferențiază de infecțiile cu herpes simplex, infecțiile cu virus Coxackie
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
a mușchilor respiratori. Nevritele periferice se manifestă tardiv, în săptămânile 7-10, cele mai frecvente fiind paraliziile de nervi cubital și sciatic popliteu extern și nevritele senzitive. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 97 Alte complicații sunt manifestările toxice renale, hemoragiile, suprainfecțiile bacteriene (septicemii, bronhopneumonii, otite). 5.4.5 Diagnostic Diagnosticul difteriei este susținut de următoarele criterii: Epidemiologic: neimunizat, contact cu bolnav de difterie Clinic: pseudomembrane și stare de toxemie Laborator: Nespecific: leucocitoză, neutrofilie, VSH crescut Bacteriologic: identificarea bacilului difteric. Diagnosticul bacteriologic rapid se
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
deficiențe imunitare. 6.3 Manifestări clinice Infecțiile odontogene prezintă o largă paletă de manifestări clinice, de la leziuni carioase incipiente cu simptomatologie clinic minoră, până la infecții ale părților moi învecinate și ale oaselor maxilare extrem de grave, uneori complicate cu bacteriemie și septicemie. Ca urmare, manifestările clinice trebuiesc individualizate în funcție de etapa la care a fost surprinsă infecția. Caria dentară incipientă (în smalț) deseori subiectiv nu comportă nici un fel de manifestări clinice. Uneori pot apare dureri la stimuli chimici (dulce, acru) sau termici. La
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
biliare (litiazică, tumorală). Hepatitele acute infecțioase pot avea etiologii diverse: Virale Virusuri cu tropism hepatic primar: VHA, VHB, VHC, VHD, VHE, VHG Virusuri cu hepatotropism facultativ: herpesvirusuri (HSV, CMV, VEB), enterovirusuri, adenovirusuri, coronavirusuri, virusul rubeolic, virusul amaril Bacteriene: febra tifoidă, septicemia, tuberculoza, luesul Parazitare: Cryptococus neoformans, Cryptosporidium enteritidis Fungice: Aspergillus, Candida. Hepatitele acute virale (HAV) sunt inflamații acute ale ficatului, cauzate de virusuri cu tropism hepatic primar, care se manifestă clinic și anatomo patologic asemănător, dar care au mecanisme patogenice și
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]