441 matches
-
al Limbii noastre sfinte! Fiecare literă poartă în meditația sa intimitatea cuvântului. Fiecare literă gătită frumos suie urcușul de lumină al cuvântului. Fiecare literă se primenește deschizându-se celeilalte cu strălucirea sa. În corul de rugă fierbinte al literelor, cuvântul serafic cântă. Numai într-o astfel de îmbrățișare, fiecare cuvânt tresaltă de bucurie. Fiecare literă trebuie să devină o sursă de lumină a cuvântului său. Fiecare literă trebuie să trăiască fiecare clipă în oricare cuvânt. Fiecare cuvânt trebuie să primească nectarul
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359999_a_361328]
-
vioara fiecărui cuvânt al Limbii noastre. Toate cuvintele Limbii noastre sunt miresme de zări și petale de-azur. Toate cuvintele Limbii noastre, croite din freamăt de litanii și lujeri de borangic, sunt lacrima de seară și cântecul dimineții în oblăduirea serafică a dumbravei primăverilor în care surâd sfintele răzvrătiri. Fiecare cuvânt al Limbii dacoromâne e tors din sfiala Fecioarelor Sibile, urzit din veșnicia Neamului, țesut din aura mucenicilor și brodat din jertfa poeților creștini. Limba noastră-dacoromână este Catapeteasmă de Artiști, Eroi
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359999_a_361328]
-
nr. 579 din 01 august 2012 Toate Articolele Autorului „Sentimentul spiralei” (antologie) (Colecția Opera Omnia. Poezie contemporană) Editura Tipo Moldova, Iași, 2012 Lucia Olaru Nenati este o poetă a vibrațiilor adânci, aducând la suprafața textului, de predilecție, viziuni candide și serafice, dar și ultragiile unui destin cel mai adesea potrivnic. Lipsită de complexe în fața modelor literare, inclusiv ale propriei generații, ea caută și găsește, mai ales în lirica maturității, acel echilibru majestuos denotând vocație și dătător de infinite satisfacții estetice. De la
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
că petul s-a maturizat. Aș cita acest poem pentru că aici cuvintele lucrează mai mult ca ideea: Se-ngroapă, iubito, dreptatea-n polen Balcoane cu nuduri în golfuri dispar Silabe de rugă migrează adânc În nervii romanței cu plopii impari Serafic pagode de crini în amor Nutresc-și explozii de cupe în ger Acoper țărâna cu cu mov de parfum Și harfe-n orbită de lună ne cer Bolnavul meu aer divinul țesut Destramă sub coaste și-n văi de cristal
HORIA ZILIERU- UN „ORFEU ÎNDRGOSTIT” DE MAREA POEZIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359689_a_361018]
-
perfectă armonie cu Dumnezeu, cu oamenii, cu propriul sine, cu natura înconjurătoare, cu toate făpturile create de Dumnezeu. Traducătorul acestei lucrări, preot profesor doctor Ștefan Acatrinei (OFM Conv.) nu se află la prima lucrare de cercetare și traducere despre viața Seraficului. Chiar teza sa de doctorat a avut ca subiect viața Sfântului Francisc și a Sfintei Clara. Apoi, “I Fioretti” -scrierile atât de însemnate purtând titlul “Floricele” - au constituit subiecte ale traducerii și adaptării într-o limbă literară pentru beneficiarii români
TRADUCERE: PREOT PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI, O.F.M.CONV. (RECENZIE DE C de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345206_a_346535]
-
în vitaminele sufletești pe care le constituie literatura spirituală. Cu aceeași măiestrie și grijă plină de acribie, traducătorul, Pr.Ștefan Acatrinei ne introduce în atmosfera comunităților creștine italiene din secolele XII-XIII și de mai târziu, prin fermecătoarea istorie a vieții Seraficului Părinte Francisc de Assisi și a însoțitorilor săi, despre prima celulă de viață franciscană și aprobarea Regulei (non bollata) iar apoi Regula definitivă, sigilată cu Bulă papală, Solet Anuere care a rămas valabilă, cu unele amendamente aduse la zi, până în
TRADUCERE: PREOT PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI, O.F.M.CONV. (RECENZIE DE C de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345206_a_346535]
-
orice epocă și o astfel de întreprindere pare temerară și socotită de contemporani drept “nebunie”. Lucru subliniat subtil și de traducătorul de față. O sfântă nebunie, într-adevăr, o fervoare și o pietate nemărginite, de care a fost cuprins și Seraficul Părinte Francisc, Il Poverello, încă de la începutul convertirii sale, când și-a părăsit casa părintească, averea, prietenii, slujba de tânăr negustor în prăvălia tatălui său, s-a dezbrăcat de veșminte, a îmbrăcat un sac și, încingându-se cu o funie
TRADUCERE: PREOT PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI, O.F.M.CONV. (RECENZIE DE C de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345206_a_346535]
-
mai fi găsit nimic de adăugat. Și într-aceasta constă adevărata artă a traducătorului, în subtilitatea și elasticitatea frazei, în bogăția de nuanțe posibile a unui singur cuvânt căruia să-i poți găsi valențe noi interpretative. Trecând în revistă viața Seraficului, așa așa cum a fost relatată de atâția hagiografi, el s-a documentat mergând la sursele originale și a găsit cele mai subtile interpretări, prin comparație cu T. di Celano, Sfântul Bonaventura, Julien Green, Maria Sticco, Adrian Popescu, sau teologii renumiți
TRADUCERE: PREOT PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI, O.F.M.CONV. (RECENZIE DE C de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345206_a_346535]
-
aurul câștigat de soțul ei era nimic pe lângă aceasta”. Cine ar mai pune preț astăzi pe astfel de virtuți? Și totuși, se poate, pentru că la Dumnezeu, totul este posibil. Cu această speranță în suflet a pornit traducătorul la cercetarea vieții Seraficului Părinte, traducând cartea aceasta frumoasă, utilă și vrednică de luare aminte de orice suflet bun care dorește să se edifice. Un text plin de mister și poezie ca însuși personajul cărții, cunoscut ca îndrăgostit de poezie, de frumusețe și de
TRADUCERE: PREOT PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI, O.F.M.CONV. (RECENZIE DE C de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345206_a_346535]
-
azuriul îți zâmbește pe-ndelete, Iar tentații nelipsite sunt topite-n zări discrete? Destrămând hlamida nopții de sub pleoape satinate, Prin frânturile de gânduri simți lumina cum se zbate? Cu păcatele pe buze, implorând nemărginirea, Duioșia din amurguri colorează izbăvirea Și-n serafică chemare, ca o taină-n despletire, Te îndrepți către dorința care duce spre-ntregire. Rupi din mintea obosită haina grea a amintirii, Iar nădejdea se strecoară prin inelele nuntirii; Simți vibrații neștiute și, fugind de goliciune, Plinătatea bucuriei o găsești în
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340223_a_341552]
-
se știe că poezia nu „explică”, ci cutreeră tărâmul simțirii și emoțiilor. Așa am încercat să definesc copilăria, asemuind-o cu starea de înger a omului, venit din sferele divine, cu sufletul pur/purificat. Urmează o TRECERE de la această stare serafică la cea de adult, supus ispitelor pământești. O trecere derutantă, plină de întrebări obsedante și amăgitoare, cu plutiri într-o atmosferă încărcată de iluzii și deziluzii frumos mirositoare. Și i-am zis ADOLESCENȚĂ. Este acea perioadă când energiile naturii copleșesc
FIORII INEFABILI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340462_a_341791]
-
Dumnezeu, deținătorul Adevărului Suprem: ,, Mă uit la mine/ prin Luna/ dintre sprâncene/ care face-n Ceruri/ semne... Ah, cum ne mai/ oglindim/ ea în eu și-n noi/ sublime” (p. 239). Poetul domiciliat în ,,casa poemului” (p. 245), ascultă cântecul serafic ,,fecioarei pasăre” (p. 245), iar apoi scrie despre visul focului dragostei eterne: ,,Mută-mi casa poemului/ în Cerul Mării de Stele/ luminat cu Ochii Tăi/ ca în prima viață/ când m-a auzit cântecul/ fecioarei pasăre/ cu urechea la Pământ
Dr Adriana Mihaela Macsut: N. N. Negulescu, Oglinda misterelor (Recenzie de carte) () [Corola-blog/BlogPost/339415_a_340744]
-
pe ștergarele trandafirii ale surâsului divin. Înfiorate în sine, toate cuvintele înmiresmate au venit Cuvântului sfânt să I se închine. La Început este Cuvântul dumnezeiesc - Obârșia tuturor cuvintelor-făpturi: Cerul cu Îngerii lui, Pământul cu odraslele sale, Lumina cu cântarea-i serafică, Ziua cu zâmbetul ei, Noaptea cu înțelepciunea sa, Apa cu viețuitoarele zglobii, Iarba cu miresmele florilor, Pomii cu mugurii surâzând, Plantele legănându-se îmbobocite, Codrul cu rapsodiile maeștrilor lui, Soarele cu strălucirea sa, Luna și Stelele cu podoabele lor și
TAINA SCRISULUI (43) – LA ÎNCEPUT A FOST CUVÂNTUL DĂTĂTOR DE VIAŢĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341387_a_342716]
-
fără precedent al acelei Ființe creatoare de vers nemutilat lăuntric (așa cum se întâmplă astăzi, în postmodernitatea vulgară și inestetică, pe care suntem obligați a o parcurge împotriva voinței noastre dornice de puritate și frumos), actrița cu glas îngeresc și chip serafic a teatrului românesc și universal - LEOPOLDINA BĂLĂNUȚĂ... Magdalena ALBU 10 decembrie 2012 ------------------------------------------------------------ * Leopoldina BĂLĂNUȚĂ (n. 10 decembrie 1934, Păulești, județul Vrancea - d. 15 octombrie 1998, București) a fost o actriță română de scenă, film, voce și televiziune. A absolvit în
FIINŢĂ DIN FIINŢA POEZIEI NEMAIROSTITE AZI ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341432_a_342761]
-
cei sătui de bezne, Ce ne iubim în cânt de menestrele - Delir sublim sub candele păgâne, Pe-un braț de crini, păziți de zmei și zâne, Născuți din spuza viselor rebele. Mirări se surpă-n tâmpla-ți argintie Zâmbești timid, serafice herald, Când plânge-ncet, cu lacrimi de smarald, În umbra lirei, dragostea-mi târzie... NINGE ÎNTRE NOI CU DIAMANTE Azi ninge între noi cu diamante, Necercetând cărările cu pasul. Doar umbre moi - sfielnicele-amante În trupul cast al serii își fac
POEMELE IUBIRII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341984_a_343313]
-
Monalisa Cu zâmbetul de opium discret Ce porți de rai în vis deschis-a Și răni în inima unui poet, Cu aripi ca de înger peste gene, Cu ochi himerici, hipnotici, abisali, Cu buze din nectar de sânziene, Cu nuri serafici voluptoși, carnali, Cu pântec de fecioară-n agonie, Cu sâni ce Dumnezeu i-a plămădit Cu nesfârșită și divină măiestrie, Cu deznădejdea fructului oprit, Cu dansul nupțialelor fantasme, Cu avalanșa dorințelor nebune, Cu zbuciumul eroticelor spasme Cu inocenta și vulgara goliciune
CUM POT DOAR EU de ROMEO TARHON în ediţia nr. 810 din 20 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342237_a_343566]
-
Monalisa Cu zâmbetul de opium discret Ce porți de rai în vis deschis-a Și răni în inima unui poet, Cu aripi ca de înger peste gene, Cu ochi himerici, hipnotici, abisali, Cu buze din nectar de sânziene, Cu nuri serafici voluptoși, carnali, Cu pântec de fecioară-n agonie, Cu tot ce Dumnezeu a plămădit Cu nesfârșită și divină măiestrie, Cu deznădejdea fructului oprit, Cu dansul nupțialelor fantasme, Cu avalanșa dorințelor nebune, Cu zbuciumul eroticelor spasme Cu inocenta și vulgara goliciune... Nici un
CUM POT DOAR EU de ROMEO TARHON în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342240_a_343569]
-
nătângă uluitoarea cromatică a toamnei semnul crucii desenat peste piepturi de trecători în dreptul bisericii - cu graba unei semnături în condică - și peste tot și toate penentrant mirosul ascuțit și acru al singurătății. O ALTĂ TOAMNĂ Altă toamnă nebună cu surâs serafic de giocondă strivește-n cerul gurii agurida și leagănându-se tăcut pe funigei deșiră văl de umbre și lumină pe frunzele rărite în mesteceni așa cum gata-gata stau să se destrame anii mei. SALTUL Șoricelul cenușiu s-a balansat dispărând deodată-n
TIMPUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 748 din 17 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342381_a_343710]
-
reverse aroma limbii liturgice a protodacilor din care au odrăslit Cântarea Cântărilor, Psaltirea, pisaniile Voievodale, hrisoavele domnești, poemele regale, vechile cazanii, cultura ortodoxă. Peste vocea de clopot a primului mare Dascăl bisericesc Vasile cel Mare, răsunau pașii Mântuitorului în cadența serafică, care resfira nesfârșirea eterului. Sfântul Vasile cel Mare entuziasmat de autorul Genezei, își începe astfel Omilia I-a la capitolul I, versetul I al Facerii: „La început a făcut Dumnezeu cerul și pământul.” „Minunea gândului acestuia îmi oprește cuvântul. Ce
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
spre meditație, spre liniște, spre rugă, spre cunoașterea caracteristică vârstei purității sale. Absolvă ca fruntaș Școala Normală din Bârlad, după care funcționează ca învățător, mai întâi în Basarabia, iar apoi în județul Prahova. Îmbină dăltuirea sufletelor angelice de copii cu serafica înobilare a versului. Ca mai toate sufletele alese și învățătorul Vasile beneficiază de omniprezenta și omnipotenta temniță. În Penitenciarul Văcărești a scris un ciclu de sonete, continuate apoi în libertate cu epigrame, fabule și texte satirice lirice. Inima Mea „Tu
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
mai falnici străbuni, s-a înălțat viguros cu corola iubirii înmiresmate spre cer, și-a înfipt adânc rădăcinile în osemintele sacre ale martirilor, și-a făcut din infinitul nădejdii, Coloană spre biruință, iar din jertfa sa curată, punte spre înălțimile serafice. Ființa lui luminată de har, cu chipul răsfrânt ca într-o Icoană de Zamfira a marelui Nicolae Grigorescu, ce risipește reflexe de topaz, suie armonios într-o adiere de smirnă împrăștiind celest manifestarea de o desăvârșită subtilitate a genialității sale
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
ușor forțat și debusolant. Filmul o prezintă pe delicata și inocenta balerină Nina (Portman), care trebuie să câștige cea mai importantă miză a vieții ei: dublul rol principal din spectacolul “Lacul lebedelor”, în care trebuie s-o interpreteze atât pe serafica Lebădă Albă, cât și pe geamăna ei malefică, Lebăda Neagră. Dorind cu disperare să reușească, Nina ajunge să se identifice și în viața reală cu rolul ei, suferind treptat de o scindare a personalității și începând să aibă vedenii, să
despre Dr. Jekyl şi Mr. Hide ai artei [Corola-blog/BlogPost/100011_a_101303]
-
la concerte susținute de cele mai renumite orchestre de pe mapamond. Trandafirii (de un alb imaculat) care îmbrăcau scena, iradiau tinerețe și voie bună ce se simțea în atmosfera de sărbătoare, un cald omagiu trimis demiurgului muzicii românești, GEORGE ENESCU. Muzica serafică enesciană s-a auzit ca un murmur dulce de izvor, o chemare de readuceri aminte de mirifica Bucovină, o cântare de slăvire a plaiului natal, a încântat publicul. Enescu este un tulburător poet al compoziției, un desăvîrșit tehnician al sunetului
ÎNTÂLNIRE CU ENESCU LA SALA PALATULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343949_a_345278]
-
plăcut surprinși, însă erau curioși care va fi alesul sirenei, pentru că toți se știau lefteri sau lefteriți. În sufletul fiecăruia se aprinsese vaga speranță că el va fi victima sirenei. Pleșcan, înviorat de fascinanta apariție, întinse și el mâinile când serafica sirenă se apropie de el cu pași senzuali, în unduiri de coapse, încercând s-o prindă. Dar, amăgitoarea sirenă se prelinse pe lângă el, fără să se lase atinsă de labele lui butucănoase. Printre sughițuri, Trache îi spuse colegului său de
TRANDAFIRUL SIRENEI-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342875_a_344204]
-
Eminescu pentru Bucuria lecturii, pentru Cuvântul frumos tors în Caierul de brocart al Limbii dacoromâne, dragostea sa pentru Cartea aleasă, fiorul pentru Cartea cultă au fost Daruri Dăruite de Sus; iar pentru Cărțile primite i se așterne parcă bucuria unei serafice îmbrățișări: „Nu știu dacă există vreun om în lumea aceasta care să nu se bucure atunci când primește o carte... A dărui o carte, și mai ales o carte bună însoțită de o dedicație, este, cred, darul cel mai valoros și
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]