223 matches
-
tarlaua de porumb”. Zic cătră ăsta: „Am belit-o, Mussolini!”. Ăsta: „Cum te cheamă?” „Pop Ioan.” „Tata, mama?” „Ioan și Maria.” „Județul?” „Maramureș.” „Satul, comuna?” „Satul Istrău.” „Ce condamnare ai?” „18 ani.” Îl Întrebă pe Toader... El avea 20. Vine sergentul-major la noi: „Ce ați făcut, măi?”. Zic eu către el: „L-am făcut pe dracu’... Când o fost gata prăjit mălaiul, o venit șeful de escortă, dar acuma e mai mare năcaz, că ne-o spus că deseară ne lasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
timp Îs și eu cu voi, În poartă nu rămâneți. Să mă scuipați În gură dacă rămâneți voi deseară la poartă.” Mă gândeam așa Întru mine: „Astea o fi ceva vorbe de adormit copii”. Dar ăla răspundea de noi, și sergentul-major numa’ supraveghea cum lucrăm... Acuma, când ne-am Întors seara, cum am intrat pe poartă... ofițerul de servici care ne prelua strigă: „Alinierea”. Și zice șeful de escortă: „Ăi’ doi să rămână În spate”. Și ne duce. „Măi Toadere, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
am fost ultimu’ la percheziție... Aveam o sarsana, că așa Îi zâcea... o trăistuță făcută dintr-o față de pernă, unde Îmi țineam ce lucruri ma’ aveam acolo... (râde - n.n.) Și cân’ ne-a dus pe Reduit, acolo au apărut doi sergenți-majori, băieți tineri, așa cum sunteți dumneavoastră: „Bă, ia vino-ncoa!”. Io cu traista aia, Îmbrăcat, a crezut că sunt Într-adevăr pușcăriaș... „Ia vino! Ce cauți, mă, aici?” Da’ eu zâc: „Pă’ să nu-l bagi În măsa pă-l dă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și sub pat, și dădea și cu ghioaga... Mai țineți minte cum arăta bătăușul? Bătăușul... Aducea din ăștia de la drept comun. Aveam ochelari, când te scotea... Și făcea din palme și apărea de la anchetator... Ăia de făceau ancheta erau sergenți, sergenți-majori și băteau din palme și apărea bătăușul: „Ăsta trebe bătut... Fă-ți treaba!”. El stătea, fuma o țigară afară și te bătea ăștia... Apoi: „Hei, bă, cum Îi, ai zis da? Că te mai iau o dată!”. Ei, dacă am văzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
post. Și acolo ne-a bătut mult, numai În piept. Vă aduceți aminte cine erau bătăușii? Bătăușii cine să fie? Nu puteam ști... Ofițeri. Dar din milițieni d-ăștia am mai aflat că ne bătea și ei: a fost un sergent-major, Paschia Îi spunea... Și la Galați, la penitenciar, m-a mai bătut un țigan... L-am ținut minte până acu’, da’ l-am uitat. Și toate bătăile care le-am luat, numai În piept le-am luat și de la ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Călin (de la parchete) 284 Călin (ofițer) 332 Călinescu Armand 302 Cărbunar Dionisie 130 Ceaușescu Ion 341-342 Ceaușescu Nicolae 7, 207-209, 213, 225, 271, 322, 341-342, 348, 359, 372 Ceaușescu Elena 207 Chebeleu (deținut) 230, 232 Chehata Smaranda 256-257, 259 Chilințan (sergent-major) 281, 283 Chindriș Vasile 181, 183 Chirian 354 Chirion (ofițer) 217 Chivulescu Tatiana 146 Cimpoca Iacob 283, 285 Ciobancan Vasile 15, 25, 27 Ciobanu (deținut) 120 Ciobanu Ilie 50 Cioca Viorel 131 Ciocan (preot) 148 Ciunganu (locotenent colonel) 342 Ciurea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Organizația „Vulturii Carpaților” 213 Organizația „România Liberă” 213 Organizația „România Viitoare” 213 Orha Victor (deținut) 292 P Paleologu Alexandru 23, 26, 38 Pandrea Petre (Petre Marcu Balș) 37 Pandurescu Aurel 232 Papuc 302 Partenie Sava 349 Pascu Ștefan 100 Paschia (sergent-major) 355 Pașca Corvin 230 Pauker Ana 40 Paula 198 Pavel Cornel 50, 53 Pavlovici Florin 320 Păduraru (locotenent) 354 Pătrășcanu Lucrețiu 300 Pătrășcoiu 300, 324 Păvăloaie Constantin 230 Penculea Pompi 121 Penescu Vladimir Nicolae 28 Perla Gheorghe 361 Perlea (maior
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
dintre noi purta în buzunar cel puțin trei legitimații de bibliotecă, asemenea unor vechi pașapoarte mult mânuite - existau puține nopți, în perioadele școlare, în care luminile din dormitorul nostru să se stingă înainte de orele două, trei noaptea, în afară de intervalele când sergentul-major Bessie, după ce bătea la ușă, își făcea rundele de inspecție. Când Seymour se înfierbânta pentru vreo treabă, putea - și o făcea frecvent - să petreacă două, trei nopți la rând fără să se culce deloc, și fără să arate sau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
scris un evreu despre modul În care au fost debarcate cadavrele la Mircești XE "Mircești" și la Săbăoani XE "Săbăoani" : „Morții au fost zvârliți mai rău ca câinii Într’un camion și jefuiți de tot ce aveau asupra lor”40. Sergentul-major Bratu XE "Bratu, Anastasie" a intrat În unul dintre vagoane cu revolverul În mână „și a somat pe toți care mai erau În viață să-i predea toate obiectele de valoare spunând evreilor că nu le vor mai folosi aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
escortat de soldați a Început să care cadavrele.” Jandarmii au călătorit cu camioane, după modelul voiajului făcut de soldați la Târgul Frumos XE "Târgul Frumos" . „Cadavrele au fost aruncate unele peste altele” și, În sfârșit, au fost acoperite cu pământ. Sergentul-major Cipoiu XE "Cipoiu" i-a spus primarului că au fost cca 180 de cadavre. A mințit, după cum a mințit și comandantul Legiunii de jandarmi când a raportat acest număr. Triandaf XE "Triandaf (locotenent)" a raportat În septembrie 1941 că operațiunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
germană și armata română - și zeci (dacă nu sute) de evrei care se aflau acum În „trenul morții” participaseră ca soldați la acele lupte, unii dintre ei fiind și decorați pentru fapte de vitejie. Ajutorul lui Triandaf XE "Triandaf (locotenent)" , sergentul-major Bratu XE "Bratu, Anastasie" , a mers de-a lungul trenului și jandarmii Îi Întrebau pe deținuți dacă au morți În vagoane - iar aacolo unde aveau, erau descărcați lângă vagon. În raportul oficial s-a notat că au fost doar 10
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
nimeni”50. Nu toți jandarmii Îi erau subordonați lui Loghin XE "Loghin" , pe care serviciul Îl obliga să se afle În satele plasei și nu la Podu Iloaiei XE "Podu Iloaiei" . În lipsă, stăpânul târgului era comandantul postului de jandarmi, sergentul-major Ion Ursache XE "Ursache, Ion" , ai cărui oameni n-au manifestat o simpatie specială față de evrei, fiind mai puțin toleranți (În general, toți jandarmii iau prigonit pe evrei, În afară de cazurile În care au primit ordin să se comporte În mod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
42, p. 402 (USHMM, microfilm 43). 41 Depoziția sub jurământ a lui Moise Grinberg XE "Grinberg, Iancu" la Curtea de Apel din București, 31 decembrie 1947, ibidem, vol. 1, partea I, p. 211b (USHMM, microfilm 47). Martorul i-a spus sergentului-major Brumă În loc de Bratu XE "Bratu, Anastasie" , dar se știe că a fost un singur subofițer În compania lui Triandaf XE "Triandaf (locotenent)" . 42 Depoziția sub jurământ a lui Nahman XE "Nahman, Aron" Aron la Curtea de Apel din București, 31
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
39-42b (USHMM, microfilm 45); copie tipărită nesemnată a aceluiași raport, ibidem, pp. 26-29; fragmente din această versiune a raportului, Cartea Neagră II, nr 34, pp. 84-85. Pretorul Scriban XE "Scriban (maior)" , care cunoștea secretul pogromului, l-a eliberat imediat pe sergentul-major Manoliu XE "Manoliu, Marin (sergent)" și cu aceasta s-a Încheiat ancheta sa. Memoriul nr. 2 al generalului Dimitrie Cărlăonț XE "Cărlăonț, Dumitru (general)" către Curtea Marțială, fără dată (1946), ibidem, vol. 51, pp. 52-53 (USHMM, microfilm 43) (subliniere În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
învingătorilor. Unica împlinire în care crede este dragostea ireală, demonică, devastatoare, nelumească. George Demetru Ladima G.D. Ladima este un personaj static, multidimensional, un alter-ego al autorului. Portretul fizic: "înalt, slab, cu ochii rotunzi și orbitele mari, adâncite... cu mustață de sergent-major și cărare de frizer". Pentru Fred Vasilescu: "un om atât de serios, un profesor ca înfățișare". În viziunea Emiliei Răchitaru era "puțin cam haloimăs, dar era simpatic". Cibănoiu îl consideră un om de o rară inteligență, pe când Penciulescu și-l
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
eu aveam un curs de ofițeri în rezervă făcut în cadrul armatei, la transmisiuni la Câmpina. S.B.: În ce an ați făcut armata? G.Ș.: Între 1983-1985. S.B.: Un an și patru luni. G.Ș.: Da. La Securitate am intrat ca sergent-major. Înainte de Revoluție trebuia să fiu făcut locotenent, dar s-a amânat totul și așa am ieșit subofițer în rezervă. Se schimbaseră multe: DSS-ul trecuse la SRI. S.B.: Cum era această misiune de ascultare? G.Ș.: Simplă. Era o centrală
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
pe acel comandant? Nu. L-am căutat pe urmă, după ce-am venit acasă, și aș fi vrut să beau o cafea cu el, da’ nici Rusu n-o știut... Da’ țin minte c-avea un semn, o cicatrice... Era sergent-major sau plutioner, nu știu ce grad avea. L-am bănuit pe unu’, da’cred că i-o fi fost frică... Și io l-am întrebat, dar n-o vrut să recunoască c-o fost el... Poate că nici el nu și-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
linii telefonice în toate comunele din județul Constanța. În cuprinsul raportului prezentat de către prefectul județului Constanța Consiliului General al județului în anul 1903, se arăta că în anul 1902 "efectivul companiei de jandarmi rurali (...) a fost de un căpitan, un sergent-major, 8 sergenți și 40 de jandarmi"2633. Acest efectiv era repartizat în 8 secțiuni cu sediile la: Constanța, Caramurat, Hârșova, Topolog, Medgidia, Mangalia, Ostrov și Enișemlia. Fiecare secțiune avea un sergent și 5 jandarmi, La începutul anului 1903 toate secțiunile
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
sute, sau chiar câteva mii de revolvere. Un pluton de jandarmi poate opri, cu o singură mitralieră, orice atac al unui grup oricât [264] de mare ar fi, dacă acesta nu e înarmat decât cu revolvere, precum poate demonstra orice sergent-major fără prea multe cunoștințe tactice. Cu mult înainte ca atacatorii să poată folosi revolverele, mitraliera îi va secera rând pe rând pe toți, cu singura condiție să aibă benzi suficiente de cartușe. Situația se schimbă într-o oarecare măsură când
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
s-a aflat, în totalitate și în permanență, la nivelul exigențelor profesionale din epocă, în principal din cauza modului de selecționare și a lipsei unui învățământ profesional de calitate. Astfel, în 1916, a fost legiferată posibilitatea angajării în Poliție a subofițerilor (sergenți-majori și sergenți-instructori) și a unor elemente civile insuficient pregătite, iar prin statutul din 1925 au fost confirmați în funcții toți cei care au fost angajați începând cu anul 1905, fără a fi demonstrat calități native, abilități practice sau rezultate deosebite
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
litanie, venită parcă din noaptea timpului : „Căăpitanuuu’ de jandarmi, căpitanule, dă-ne și noua drumul la gard să ajungem la Sfânta Paraschevaaa, Căpitanule. Laas-oo și pe baba să pună o floare pe Sfânta, Căpitanule”. „Căpitanul” nu este altcineva decât un sergent-major de jandarmi, cu cască de comunicație la ureche și bocanci negri, lustruiți la sânge, care o ignoră total și stă cu spatele către grupul lor. Urc iarăși cu atenție la balconul Catedralei Mitropolitane, de acolo, de sus, am o privire
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
bine. Hoteluri ca: București (construit pe locul fostei cafenele Nestor), Continental, Athénée Palace nu au parcaj, străinii fiind amendați pe loc cu 100 de lei, chiar dacă în fața hotelului lor, în timp ce își așteaptă nevasta și copiii să coboare din cameră, iar sergentul-major respectiv își permite să spună că la următoarea infracțiune va ridica carnetul de conducere, de parcă statul care-l plătește pentru a fi obraznic și a descuraja turismul a eliberat respectivul carnet de conducere. În aceste condiții, nu este de mirare
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Și toată această hărmălaie și babilonie vocală aveau ca element provocator "sfânta agheasmă de Zăvoaia". "Când eram pe Ialomița Mă iubeam cu tanti Mița" Într-adevăr, sfâșietor! Unde-i tinerețea? Frumusețea clipelor trăite când a fost avansat la gradul de sergent-major și se plimba prin parcul înflorit, unde cânta fanfara militară, alături de prima lui iubire, o fetișcană cu păr bălai? Ah, Doamne! Era atât de timid, de sfios și de pămpălău, încât mergea ca un îngrămădit privind în jos, cu limba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
face precizarea care se impune. În cursul acestui incredibil interogatoriu, celălalt organ de anchetă a avut câteva altercații cu superiorul său în grad, manifestându-și în mod categoric, vizibil și sonor dezaprobarea față de metodele sălbatice practicate de camaradul său. Tovarășe sergent-major, eu cred că exagerați. Sunt, totuși, doar niște copii. Și-apoi, ce-au furat până la urma urmelor? Ăsta-i doar un pui de salcâm uscat. Ce crimă au făcut, în definitiv?! Cum vă permiteți să-i bateți în halul ăsta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
erau împlămădite în acest verdict nemilos și zavistia de primă tinerețe a lui Costel Vișinescu, și resen timentele lui Buicliu, și ura pătimașă a Dinei Cocea, și torentele de lături pe care le revărsa pretutindeni funcționara dramatică Ghighi Marian, născută Sergent-Major, atât împotriva soțului ei de al doilea - Mircic -, cât și a tuturor prietenilor săi... Fapt este însă că, odată mascarada judiciară terminată, Mihai se liniști pe dinăuntru și primi pedeapsa nu cu resemnare, dar cu un fel de sportivitate și
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]