169 matches
-
Cantor al bisericii era Alexandru Teleagă, născut în 1858 și angajat din 1893. După cum se precizează în "„Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937”", Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Brașca avea o casă pentru expozit parohial din lemn, o sesie parohială de 12 hectare, o sesie a cântărețului de 3 hectare și o sesie a ponomarului de 1 hectar. Parohia avea în îngrijire spirituală 188 familii cu 657 credincioși. În acel an, comunitatea ortodoxă din Brașca era păstorită de preotul
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
născut în 1858 și angajat din 1893. După cum se precizează în "„Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937”", Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Brașca avea o casă pentru expozit parohial din lemn, o sesie parohială de 12 hectare, o sesie a cântărețului de 3 hectare și o sesie a ponomarului de 1 hectar. Parohia avea în îngrijire spirituală 188 familii cu 657 credincioși. În acel an, comunitatea ortodoxă din Brașca era păstorită de preotul expozit parohial Octavian Burac (născut în
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
se precizează în "„Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937”", Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Brașca avea o casă pentru expozit parohial din lemn, o sesie parohială de 12 hectare, o sesie a cântărețului de 3 hectare și o sesie a ponomarului de 1 hectar. Parohia avea în îngrijire spirituală 188 familii cu 657 credincioși. În acel an, comunitatea ortodoxă din Brașca era păstorită de preotul expozit parohial Octavian Burac (născut în 1910). După cum se observă dintr-o fotografie publicată
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
s-a zugrăvit în anul 1900, biserică zidită din anul 1870-1877, de pictorul Anton Orobic"". După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din Mihoveni avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 12 ha, o sesie rezervată pentru cooperator de 6 ha, o sesie a cântărețului de 3 ha și o sesie a ponomarului de 1 ha. Parohia avea în îngrijire spirituală 533 familii cu 2.325 credincioși. În acel
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
biserică zidită din anul 1870-1877, de pictorul Anton Orobic"". După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din Mihoveni avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 12 ha, o sesie rezervată pentru cooperator de 6 ha, o sesie a cântărețului de 3 ha și o sesie a ponomarului de 1 ha. Parohia avea în îngrijire spirituală 533 familii cu 2.325 credincioși. În acel an, comunitatea ortodoxă din Mihoveni era
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
Orobic"". După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din Mihoveni avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 12 ha, o sesie rezervată pentru cooperator de 6 ha, o sesie a cântărețului de 3 ha și o sesie a ponomarului de 1 ha. Parohia avea în îngrijire spirituală 533 familii cu 2.325 credincioși. În acel an, comunitatea ortodoxă din Mihoveni era păstorită de preotul paroh Mihail Corduș (născut în
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
pe anul 1937"", Biserica "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din Mihoveni avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 12 ha, o sesie rezervată pentru cooperator de 6 ha, o sesie a cântărețului de 3 ha și o sesie a ponomarului de 1 ha. Parohia avea în îngrijire spirituală 533 familii cu 2.325 credincioși. În acel an, comunitatea ortodoxă din Mihoveni era păstorită de preotul paroh Mihail Corduș (născut în 1885). Biserica a fost reparată în perioada 1989-1991
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
comunile Părteștii-de-Sus și Căcica, prin a cărui stăruință s'a zidit și sfințit această biserică. 1-VIII-1858-9-V-1916"". După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica " Sfântul Ioan cel Nou" din Cacica avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 12 ha, o sesie a cântărețului de 3 ha și o sesie a ponomarului de 3 ha. Parohia avea în îngrijire spirituală 207 familii cu 724 credincioși. În acel an, comunitatea ortodoxă din Cacica era păstorită de preotul
Biserica Sfântul Ioan cel Nou din Cacica () [Corola-website/Science/323308_a_324637]
-
cărui stăruință s'a zidit și sfințit această biserică. 1-VIII-1858-9-V-1916"". După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica " Sfântul Ioan cel Nou" din Cacica avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 12 ha, o sesie a cântărețului de 3 ha și o sesie a ponomarului de 3 ha. Parohia avea în îngrijire spirituală 207 familii cu 724 credincioși. În acel an, comunitatea ortodoxă din Cacica era păstorită de preotul paroh George Bosovici (născut în 1897
Biserica Sfântul Ioan cel Nou din Cacica () [Corola-website/Science/323308_a_324637]
-
biserică. 1-VIII-1858-9-V-1916"". După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica " Sfântul Ioan cel Nou" din Cacica avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 12 ha, o sesie a cântărețului de 3 ha și o sesie a ponomarului de 3 ha. Parohia avea în îngrijire spirituală 207 familii cu 724 credincioși. În acel an, comunitatea ortodoxă din Cacica era păstorită de preotul paroh George Bosovici (născut în 1897). În decursul timpului, biserica a fost renovată. În
Biserica Sfântul Ioan cel Nou din Cacica () [Corola-website/Science/323308_a_324637]
-
care actele de cele mai multe ori nu-l pomenesc. Dintr-un document din 1532 aflăm că pe apă Ierii funcționa o moară cu două roți, că între Băișoara și apa Iarei, pe locul numit ”Valea lui Damos” (Damos welgye) se aflau sesii iobăgești cu pământul arător. Alte sesii similare, dar și cu fânețe, sunt menționate și în alte locuri. Cât despre cei care lucrau aceste sesii iobăgești, documentele vorbesc doar despre ”sesia” lui Brinde, de cea a lui Simion, a lui Lupp
Băișoara, Cluj () [Corola-website/Science/325174_a_326503]
-
-l pomenesc. Dintr-un document din 1532 aflăm că pe apă Ierii funcționa o moară cu două roți, că între Băișoara și apa Iarei, pe locul numit ”Valea lui Damos” (Damos welgye) se aflau sesii iobăgești cu pământul arător. Alte sesii similare, dar și cu fânețe, sunt menționate și în alte locuri. Cât despre cei care lucrau aceste sesii iobăgești, documentele vorbesc doar despre ”sesia” lui Brinde, de cea a lui Simion, a lui Lupp Mihail sau a lui Bancsul Românul
Băișoara, Cluj () [Corola-website/Science/325174_a_326503]
-
că între Băișoara și apa Iarei, pe locul numit ”Valea lui Damos” (Damos welgye) se aflau sesii iobăgești cu pământul arător. Alte sesii similare, dar și cu fânețe, sunt menționate și în alte locuri. Cât despre cei care lucrau aceste sesii iobăgești, documentele vorbesc doar despre ”sesia” lui Brinde, de cea a lui Simion, a lui Lupp Mihail sau a lui Bancsul Românul. Alături de aceștia au fost, desigur, mai mulți care se îngrijeau de cultivarea pământului, cositul fanate, creșterea animalelor, o
Băișoara, Cluj () [Corola-website/Science/325174_a_326503]
-
pe locul numit ”Valea lui Damos” (Damos welgye) se aflau sesii iobăgești cu pământul arător. Alte sesii similare, dar și cu fânețe, sunt menționate și în alte locuri. Cât despre cei care lucrau aceste sesii iobăgești, documentele vorbesc doar despre ”sesia” lui Brinde, de cea a lui Simion, a lui Lupp Mihail sau a lui Bancsul Românul. Alături de aceștia au fost, desigur, mai mulți care se îngrijeau de cultivarea pământului, cositul fanate, creșterea animalelor, o parte cu mineritul dar și cu
Băișoara, Cluj () [Corola-website/Science/325174_a_326503]
-
ținutul Lăpușului figura ca fiind ars. După 34 de ani, în 1637, satul Vima Mare este înscris cu 51 de supuși (iobagi) și 106 fii. În 1717, satul făcea parte tot din domeniul Gherlei și era înregistrat cu 40 de sesii populate și 6 pustii. Trebuie menționat că domeniul Gherlei, alături de domeniul Oltețului (Beșimbac) și domeniul Sâmbetei de Jos au fost domeniile cu care a fost dotată Episcopia greco-catolică de Alba-Iulia și Făgăraș în urma propunerii de canonizare făcute de împăratul Carol
Biserica de lemn din Măleni () [Corola-website/Science/324646_a_325975]
-
nu îmbătrînesc - Sebastes aleutianus, Chrysemus picta, Emydoidea blandingii, Terrapene carolina,Strongylocentrotus franciscanus, Arctica islandica, Pinus longaeva. La congresul gerontologic mondial, care a avut loc în anul 2009 și a adunat pe cei mai mari specialiști în acest domeniu, una din sesii a fost numită în felul următor: "Îmbătrînirea omului nu mai este o problemă biologică de nerezolvat". Știința contemporană se mișcă în direcția măririi radicale a duratei veții. Mulțumită inventării antibioticilor și altor succese ale medicinii, în cursul secolului XX durata
Imortalism () [Corola-website/Science/328392_a_329721]
-
a entomologiei. Hübner a fost autorul lucrării "Sammlung Europäischer Schmetterlinge" (1796-1805), o lucrare fundamentală în domeniul entomologiei. El a fost unii dintre primii specialiști care a lucrat pe lepidopterele din Europa. El a descris câteva specii noi, cum ar fi "Sesia bembeciformis" și "Euchloe tagis", multe dintre ele fiind specii comune. De asemenea, el a descris multe alte noi genuri și specii. El a fost designer și gravor și din 1786 a lucrat timp de trei ani ca designer și gravor
Jacob Hübner () [Corola-website/Science/329450_a_330779]
-
Cortinarius, Craterellus, Cudonia (Cudoniella), Cyathicula, Daedalea, Dasyscyphus, Dictyopus, Entoloma, Geastrum, Globaria, Gyromitra, Hebeloma, Helvella, Hydnellum (Hydnum), Hygrophorus, Hyponectria, Inocybe, Lentinus, Lenzites, Leotia, Lepiota, Leptoglossum, Leptonia, Leptotus, Marasmius, Melanoleuca, Merulius, Metulodontia, Mycena, Nectriopsis, Odontia, Panaeolus, Phialea, Pistillaria, Pocillaria, Polyporus queletianus, Russula, Sesia, Steccherinum (Phlebia), Striglia, Helvella queletiana, Russula queletiana, Tuber queletianum". "Boletus rutilus" var. "queletii", "Lactarius bertillonii" var. "queletii", "Lentinellus bisus" f. "queletii", "Russula drimeia" var. "queletii", "Inocybe eutheles" var. queletii", "Hohenbuehelia (Geopetalum) geogenia" var. "queletii", "Lepiota gracilenta" var. "queletii", [[Boletus luridus
Lucien Quélet () [Corola-website/Science/335418_a_336747]
-
Mama, o mătușă și unii din frații ei au atins vârsta de 90 de ani, și una dintre surorile sale, Angela Morano (1908-2011), a murit la vârsta de 102 ani. Când ea era copil, familia s-a mutat din Valea Sesia la Ossola din cauza slujbei tatălui ei, dar clima era atât de nesănătoasă acolo încât un medic a sfătuit familia să trăiască undeva cu un climat mai blând, astfel încât familia s-a mutat la Pallanza, pe lacul Maggiore, unde Emma încă
Emma Morano () [Corola-website/Science/337246_a_338575]