333 matches
-
le transformă în fier vechi la periodice și edituri, mută reședința de județ etc. Militant în Frontul Salvării Naționale, fruntaș apoi al PNȚCD, apologet, când găsește cu cale, al fostului regim totalitar, Onacă poartă, nu fără succes, masca ardeleanului bonom, sfătos, curtenitor, lingușitor la nevoie, vorbăreț din calcul, scontând pe efectele unei limbuții colorate de pronunție regională, de ziceri mucalite și înjurături pitorești - mască sub a cărei acoperire își face drum spre orice țintă urmărită. Personajul din romanul anterior, Miron Goia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289936_a_291265]
-
mari emoții. Fiind apoi coordonatorul lucrării mele de gradul I sigur a trebuit să ne întâlnim de mai multe ori. Am avut astfel onoarea și plăcerea să cunosc un om admirabil, inteligent, generos, prietenos, cu un bogat simț al umorului, sfătos și modest, cu har de la Dumnezeu. A fost o binecuvântare să am un asemenea îndrumător. Mărturisesc că domnul profesor Mustață Gheorghe a constituit un model în formarea mea ca profesor de biologie. Am avut plăcerea să i cunosc și familia
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
ogarului, Nuielușa de alun, Izvorul fermecat, Domnița de rouă ș.a.), fie că e vorba de întâmplări rememorate din propria copilărie (Pânzele mamei) sau din primul și al doilea război mondial (Onică, De-a visele...), G. se dovedește un neobosit povestitor, sfătos și fantezist, care a cultivat în scrierile sale frumosul și plasticul, oricare din poveștile sale, „clasice” de-acum, putând fi calificată drept poem în proză. De altfel, către sfârșitul vieții, în 1988, a revenit la preocuparea pentru propria poezie și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287376_a_288705]
-
lumea a uitat. Tăvălugul istoriei calcă totul și așterne uitarea. Șoseaua pe care mergem, cale de 10-12 km este o adevărată grădină botanică, În special bogată În brazde de flori, Salvia și Cana. La o stație de benzină, doi bătrâni sfătoși se interesează de aproape de România și de voiajul nostru. N-au văzut până acum New York-ul și ne Întreabă cum e pe acolo. Dăm peste poduri noi, metalice, construite de echipele de șomeri. Numeroase tăblițe ne amintesc ce trebuie să
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
nu prea întindeai pelteaua cu ofițerii. Stăteam la o țigară în pauză cu ei, se mai spunea un banc, dar majoritatea dintre ei erau mai rigizi. Or, omul ăsta venea cu un alt tip de abordare a militarului. Foarte apropiat, sfătos, chiar cult, prezent mai tot timpul în viața unității, implicat, aveai senzația că e pus să ia pulsul, să vadă starea de spirit. Când era el ofițer de serviciu pe unitate, aproape se negocia: "Ce-aveți azi de făcut, după-amiază
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
versurile lui Eminescu, ci lecturându-și textele. M. C. Cu asta sunt de acord. Pentru că nu i se potrivește vocea la poezia lui Eminescu. Decât la ce e romanță. Dar să impui un ton..., nu știu cum să spun, prea liric, prea sfătos poeziei lui Eminescu înseamnă, câteodată, să o omori... Și, în general, poeziei. A. V. Ești oaspete, acestea sunt cărțile tale, te rog să alegi un poem pe care să-l citești tu. Vrei? M. C. Da, mă tem că..., na
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
intrinseci. Nu lipsea nimic, nici eseul, nici poezia, nici proza, nici comentariile științifice, nici interviurile care se țin minte. De la un mare savant, nobiliat recent cu Nobel, a primit, la sfârșitul conversației rețeta de succes sigur: "Travaillez, travaillez". Peste izul sfătos, didactic, adevărul îndemnului s-a realizat. Nu știu câte cărți (dar sunt multe) nu s-au nutrit la U.M.F. din astfel de cuminți, chiar banale îndemnuri. Geniul este uneori mediocru. "Travaillez!" Ceea ce mi s-a părut remarcabil la Symposion a fost, însă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
principiul obiectivității istorice, deși supus credincios al Habsburgilor, S. de H. menționează neînțelegerile dintre generali, lipsa lor de încredere în soldatul de rând și nu ocolește întâmplări personale care îl defavorizează. El este totodată un scriitor de tipul povestitorilor populari, sfătos și iscoditor, plin de vervă și imaginație. Limba cronicii, interesantă sub raport lingvistic, abundă în arhaisme, regionalisme din sud-estul Banatului și în termeni străini, mai ales germani, desemnând noțiuni militare și administrative. Topica frazei, cu predicatul la sfârșit, este proprie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
informație tehnică, din numeroasele micromonografii ce întrerup structura unui dicționar propriu-zis (cum sunt, de exemplu, cele de sub cuvintele-titlu băile, igiena individuală, ~ satului, laptele, legumele, mierea, soarele, teme ale articolelor din periodice sau/și ale conferințelor radio), este însuflețit de narațiuni sfătoase ori pledoarii cu adresă socială. Iată câteva exemple: "Bucatele, odată vârâte în noi, se mistuie și se prefac în căldură mocnită, așa cum ard lemnele într-o sobă, ca să încălzească odaia. Nu e o minciună dacă am zice că noi purtăm
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
prin care trebuiau, de fapt, reeducați părinții vinovați că știau încă prea bine istoria de altă dată. Memorii și uitări de școală primară În următoarele decenii, "istoria patriei" pentru școlarii de clasa a IV-a a fost dominată de condeiul sfătos al profesorului Dumitru Almaș, asociat uneori cu Aron Petric sau cu învățătoarea Eleonora Fotescu. Autorii aveau răspunderea inițierii tinerilor în "povestea neamului", care trebuia să redea cât mai convingător versiunea, atent adusă la zi, a istoriografiei oficiale. Tonul era călduros
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
sau pentru memorialistică. Verva polemistului și a povestitorului s-a exersat mai întâi în prefețele volumelor originale sau traduse. Prefața la Gramatica românească cuprinde pagini antologice. Aici, scriitorul, în postura de pedagog al contemporanilor săi, folosește cu naturalețe un ton sfătos, familiar, închipuindu-și un auditoriu complice, care face haz de adversarii imaginari. Spirit satiric, observator de moravuri și tipuri umane, autorul era un mare amator de „caractere” și „fiziologii” de factură clasică. Cele câteva portrete realizate în Bată-te Dumnezeu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
soliditatea compoziției și prin sobrietatea mijloacelor literare. Atât în nuvele, cât și în romane, S. utilizează o limbă lipsită de provincialisme, care țintește claritatea și exactitatea comunicării, de unde și preferința pentru cuvintele uzuale. Neologismele sunt puține și folosite cu chibzuință. Sfătoasă și fluentă numai în măsura în care se referă la mediul rural, expunerea devine aspră și stângace când el se apleacă asupra vieții orășenești. Topica este adeseori afectivă, influențată de poziția naratorului, implicat în evenimentele relatate. La realismul nuvelelor și romanelor sale (Mara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
la Iași, acum), astăzi sunt reprezentați de Dorina, intrată în familia generalului Viorel Cheptine (cu 1 copil) din Strâmba, fratele Marcel e când în Bacău, când în Giurgioana. Cel mai bătrân sătean este Vasile Chirilă, 91 ani, orb dar vioi, sfătos și muncitor (noi l-am surprins la desfăcutul porumbului, oct. 2011). Printre cei patru fii ai săi se află Viorica Chirilă Bărbulescu (n. 28 dec. 1958) cu 2 copii, Emiliana (n. 4 martie 1977) și Vasile Andrei (n. 27 dec
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
mai ales nu catadicsești să-mi dai vești decât după ce eu am răspuns. Prejudecăți de provincial (glumesc). Îndată ce am primit monografia Liceului 617 m-am bucurat mult și am luat-o s-o cetesc. La început, m-a entuziasmat stilul sfătos - mulțimea datelor agreabil oferite cetitorului... cu timpul însă m-a cam enervat nivelul intelectual, concepția didactică . exact stilul lectură din cartea de cetire curs elementar... Bineînțeles mi-a mers la inimă tot ce se spune despre neamul meu618 și ca
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Bălcescu, el este un om care vorbește chiar atunci când așterne o pagină pe hârtie. Faptul acesta explică mulțimea locuțiunilor, a proverbelor, a formelor de adresare, a digresiunilor, a efectelor de umor din scrisul său. Operele sale sunt ale unui vorbitor sfătos care narează, își amintește, glumește și transmite cunoștințele adunate în bogata comoară a științei sale. Atitudinea aceasta se vădește nu numai în operele beletristice, dar și în cele de știință, care posedă din această pricină o netăgăduită valoare literară. TUDOR
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
Indiferent din ce spații, din ce repere existențiale și-ar culege materialul figurativ, Z. îl estetizează. Făurește, cu o anume afectare, imagini grațioase, dar confecționează și hibrizi imagistici de o artificialitate stridentă ori rime forțate. De gust îndoielnic sunt mitologizările sfătoase, în spirit ruralist ostentativ, procedeu frecvent în epocă la tinerii poeți bucovineni. Elementul autohton se intensifică în versurile din timpul războiului, unde „dacii ies în pragul pădurii să prindă mistreți uriași” etc., iar exortațiile vin să îmbărbăteze țara ciuntită. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290687_a_292016]
-
publicată la nu știu ce editură. Pentru a nu se repeta în cursul zilei, țăranul-muzeograf avea atârnat de gât un casetofon care reda explicațiile știute pe de rost, el arătând exponatele, doar mișcându-și buzele, după cum se derula banda. Era un moș sfătos, care deși lipsit de carte, știa multe și, pare-se suferise mult la viața lui. Pe un drum neasfaltat (pe bicicletă preferi un drum mai lung, dacă este în stare bună), luându- ne după spusele unor localnici am ajuns la
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
serile de sâmbăta seara sau alte sărbători, unii vecini mai cu carte veneau la noi în casă unde discutau cu tata despre treburi gospodărești sau întâmplări din viața lor, eu îi ascultam cu răsuflarea întreruptă la gură, atât erau de sfătoși. Tata mă trimetea uneori la dugheana din sat să-i cumpăr câte o pacică de tutun, un bleau de naft, o hușcă de zahăr pentru a îndulci harbata. De sare nu aveam nevoie că ne-aducea harnicul vecin Ilie a
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
o rezervă de două paturi, iar nu în salonul principal, care conținea zeci de locuri. Bineînțeles, și aici mi-am continuat greva foamei. După câteva zile însă, doctorul Lustgartner a venit și mi-a explicat, la modul lui amabil și sfătos, că dacă voi mai stărui în această grevă a mea va fi obligat să-mi aplice clisme nutritive și tot nu voi reuși să rezolv nimic... (Mi-am amintit de Gandhi.) De fapt, greva mea, care a fost un mod
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
pe o românizare puternică. Țin minte că Alice în Țara Minunilor devenise Alisa în Țara Minunilor. Asta a fost problema de care m-am lovit ca redactor la Joyce. Până la urmă, a ieșit un Joyce foarte reușit, dar puțin cam sfătos, căci tonul era de poveste, de basm. Ei bine, am bucuria de-a mi se fi cerut acum să retraduc și Oameni din Dublin, și Portret al artistului la tinerețe. Și sper, ca să-l citez pe Radu Paraschivescu, să mai
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
și, totuși, soțului, de la soață, i se cuvine, cum să spun, mai multă închinare... Maria înalță capul cu mândrie: Chiar când soața e de neam împărătesc și n-a fost învățată să se plece în fața nimănui?! Maria, începe el, domol, sfătos, nu-ți fie cu supărare, socot că în sufletul tău e prea multă fală. Ea te ține în lumea ta, departe, străină de Ștefan, de Moldova lui. Îți cunoști tu, bărbatul? Cunoști tu gândurile, frământările lui? Cunoști tu sufletul Moldovei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
toamnă precede iarna și poate fi bogată și asigură o iarnă liniștită. Fructele toamnei se prelucrează în primăvara și vara vieții, care asigură zile însorite unei toamne calde, bogate și unei ierni blânde, de poveste, cu bunici înțelepți, buni și sfătoși. Scopul vieții trebuie să fie, nu atât o viață lungă și monotonă, prin cenușiul deprimant, ci o viață activă, folositoare, bine întreținută, demnă și luminată de flacăra înțelepciunii. Nu trebuie să ai studii academice, diplome universitare pentru a avea o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
verde a pădurilor, întinsă peste blânda unduire a Obcinilor, coboară până pe valea Sucevei și la noi, în sat. Cioplirea și prelucrarea lemnului se păstrează până astăzi. Consatntin Brâncuși spunea: "Gândește-te că stejarul din fața ta este un bunic înțelept și sfătos. Vorba daltei tale trebuie să fie respectuoasă și iubitoare. Numai așa îl poți mulțumi". Mobilierul casei țărănești, lucrat în bardă, cuțitoaie și daltă scot la iveală piese tradiționale: patul, masa-ladă, podișorul, colțarul, blidarul, polițele, cuierul și lingurarul (cutia), hambarul, grindarul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mărite Spirit. Drept dovadă, mă gândesc să urcăm la mănăstirea Păun. - Atunci ia-o domol la deal, că eu te aștept acolo. Până ajungi tu, voi încerca să aflu de ce s-a risipit așa repede mănăstirea Păun. În timp ce vorbele curgeau sfătos, am simțit parcă o mână caldă pe umărul meu, cu o ușoară strângere de încurajare. - Mergi sănătos, fiule! - Mulțumesc, mărite Spirit. Îndată voi fi și eu pe creasta Pietrăriei... Mergeam cu spor, deși urcam dealul Repedii. Din loc în loc, îmi
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
m-am cutremurat. - Doamne! Puternic și îndurător ești, dar să asculți asemenea blesteme din gura celor puși să te slujească este prea mult, Doamne! In acea clipă de revoltă a mea, Spiritul domnesc a intervenit, cu vocea lui profundă și sfătoasă: - Ar mai fi de spus încă ceva, om bun, privitor la blestemele scrise de înaltele fețe bisericești: Patriarhul Ierusalimului și mitropolitul Moldovei.Se vede treaba că Ghedeon, mitropolitul Moldovei, avea talent la întocmit blesteme. Nu știu dacă și la predici
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]