237 matches
-
romanticilor. Cel puțin teoretic. Este Încă departe de percepția proceselor mari ale materiei (viziunea lui fiind, cum arată G. Călinescu și alți critici, esențial statică), dar simplul fapt că aduce În poezie aceste elemente constituie un progres. Obiectului poetic „În sfadă” ii corespunde un subiect „În volbură”, Îngrijorat (dar nu prea mult) să nu se rătăcească. Poetul pare a fi mereu tulburat, mirat de ceea ce vede și-i place să se Înfățișeze ca atare: „Pe cîmpul norocirei objectele În sfadă, Spini
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În sfadă” ii corespunde un subiect „În volbură”, Îngrijorat (dar nu prea mult) să nu se rătăcească. Poetul pare a fi mereu tulburat, mirat de ceea ce vede și-i place să se Înfățișeze ca atare: „Pe cîmpul norocirei objectele În sfadă, Spini, flori, verdeaț-amestec se-nfâțișa grămadă, Cuvînt, vedere, cuget... În tot mă rătăceam Plecam pe cărări netezi și foarte-ntortochiate; Știam să-mi mai iau odihnă și gînduri mestecate Mă Îndrepta-n picioare, m-oprea... și iar porneam.” Versurile sînt din Visul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Versurile sînt din Visul, poem contestat de critică pentru didacticismul și incongruența lui, Însă interesant pentru că retoricul Heliade vrea să prindă, aici, fantasmele onirice. El dezvăluie, indirect, și o față mai puțin cunoscută a demersului său. Va să zică, „objectele” sînt În sfadă, Înfățișarea lor, din această pricină sau din alta, este indistinctă (grămadă) și, față În față cu această priveliște, spiritul creatorului e În derută: limbajul Îl trădează, simțurile (vederea) și rațiunea (cugetul) Își pierd, cel puțin pentru un moment, prospețimea și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
plasma, a edifica. Impaciența și lăcomia acumulării. Poezia Începe cu treapta zero a existenței. Tema plenitudinii, tema informului. Nevoia de ordine. Scrisul ca datorie sacră. Figura Părintelui și abolirea complexelor. Obiectul supradimensionat. „Sublimul În cele dinafară”. Un obiect poetic „În sfadă” și un subiect „În volbură”. Adorația și greața față de lucruri. Discursul unui poem: O noapte pe ruinele TÎrgoviștei. Ora indecisă a inserării. „Ființele aeriene” și peisajul celest. Tematica ascensiunii și a căderii. Un vis moralizator. „Poruncitorul” deget. Regimul statului divin
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nord, drumul acela l-ar fi dus la fruntariile orașului. Era drumul principal spre Napoli, pe care trăsurile, trecând în goană, ridicau nori de praf. Puțin mai încolo era o cârciumă veche din care răsunau voci agitate și puse pe sfadă; gustă în amintire un pic din viața satului său Stilo: bărbații la birt jucau cărți și fiecare partidă o însoțeau cu o înjurătură, ca și cum în felul ăla, prin aroganța vorbelor, ar fi putut să-i vină de hac nenorocului. Când
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
două tunuri și li au succes a angaja în ajutorul lor mai multe triburi de albanezi și anume triburile Cuci, Grasova, Zatrebaț și Biersovo. - Prizonierul Osman Pașa se primbă liber prin Cetinie, vizitează adesea pe princesa Muntenegrului și au avut sfadă c-un general rusesc, anume Paciutin, care petrece în acel oraș. Osman a fost prins îmbărbătînd la luptă o baterie turcească ai cărei ofițeri căzuse. Soldații n-au voit să asculte, or fi rupt-o la fugă și un muntenegrean
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
era departe își turna apă pre dânșii unii altora. Aceasta acum și la unii din creștini vedem făcîndu-se, adecă a doua zi după Paști, numindu-se trasul în vale, dintru care "tras în vale" prin îndemînarea diavolului se fac multe sfezi, gâlcevi și bătăi. 4) Alții avea alt Dumnezeu, ce-i zicea Caleada, carii ei, adunîndu-se la praznicele și "zborurile " lor cele idolești, cânta lăudând pre acel Coleada, pomenindu-i de multe ori numele. Și aceasta o vedem că se ține
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
De‐ ale lui Mitică”, dar și versuri ca acestea: „Ia rmaroc în galop”: Comedianți / Saltimbanci / Baloane / Marțafoane / Cucoane / Galoane / Cârnați - vin / Bani pe șin / Gazete / Rachete / Jachete / Bilete / Brânză, colac / Ni ci un pitac / Lume grămadă / Limonadă / Mare paradă / Bătaie, sfadă / Zgomot, praf / Artiștii, poc, paf / Călușei / Căruței / Mititei / Covrigei/ Țâbă, Grivei / Halviță / Mariță / Cobzari / Ștr engari / Gogoașe / Moașe / Copii,în fașe / Caterincă / Ilincă / Tr ăsură - cai / Loc n‐ ai. / Bezele,/ Chiftele / Belele./ Copii, / băt râni / Evrei, români / Cu ochiul pont
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
gloria, înțelepciunea, autoritarismul, sfințenia („Ce spune stăpânul trebuie să fie sfânt”). Nesupunerea, când apare, nu ia forme agresive, faptice, ci rămâne în planul afectului, ca nemulțumire, resentiment sau în planul discursului, ca rumoare, scandal, bârfă, „vorbe de clacă”, lamentare, injurii, sfadă, ceartă. Rânduiala cosmică este condusă de legile firii. Este o armonie neconstrânsă de legea modernă sau de instituții (Barbu, 2000, pp. 50-65). Ea poate lua forma înțelepciunii celui puternic („voia domnului”, adică fie a stăpânului, fie a lui Dumnezeu) sau
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
izbucni; început; încet; înflăcăra; întrerupător; jar; joc; lampă; lansare; lemn; lemne; luminat; lună; motivație; necăjit; a fi nervos; necesitate; nesiguranță; neștire; noroc; noutate; paie; parcul; pe; pericol; a produce; putere; rău; repede; revigorare; roșu; rug; scîntei; scînteia; o scînteie; semn; sfadă; soare; start; stimul; stinse; sufletele; temperament; trăire; din urmă; urnește; ușă; viață; a da viață; victimă; vin; vis (1); 778/135/47/88/0 aproape: departe (208); aici (104); lîngă (97); prieten (21); alături (19); mama (11); iubire (10); prieteni
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
obstacol; ok; oleacă; om trist; e omenesc; omenie; omenire; omite; a omite; oricine; păcate; păcătosul; păcătuit; a pătimi; păși; păzi; pedepsi; perfect; picat; pierde; prieten; probleme; profesor; răsplată; ratare; recunoaștere; reface; regăsire; regreta; regretă; repară; rețeta; reuși; rezolvare; rușine; separat; sfadă; soluție; soră; spovadă; sta; stop; stricat; succes; sus; școală; știi; fără știre; tăia; teamă; tot; trăda; trăi; trebuie reparat; trișa; tristețe; uită; uman; urî; urîți; ușa; ușor; vai; vers; vine; vită; vînă; cu voia; voie; fără voie; fără voință; voinici
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pierde; plecare; plînge; plutește; politician; Ponta; dacă poți; prăda; preacurvie; prefăcătorie; prefăcut; prietena; prieteni; profita; a profita de ocazie; proști; prostul; putere; răufăcător; a fi rău; reacții; rece; regrete; relații; remușcare; repulsie; respinge; ruptură; rușine; a schimba; schimbă; secret; sentimente; sfadă; Simona; sincer; singur; slab; sora; speranțe; a spune minciuni; șiret; cu bună știre; tare; ticăloșie; pe tine; tîlhari; tîmpit; tîrfă; trădat; trădează; tragic; a trișa; trișează; tristă; țeapă; umbla; a umbla; una; urîțenie; ușor; veșnic; viață; viclean; viclenie; victima; vînt
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
părere de rău; părinți; părinții; a păți; pedeapsă; penibil; pesimist; pierde; poate; pocăință; porcărie; povară; povață; profesor; profesori; prostii făcute; pudic; puțină; rece; reproș; de rîs; roș; roșcată; roșie pe față; roșire; rușinat; sat; sărut; sensibil; sentiment urît; senzație; sex; sfadă; sfidare; simțit; de sine; slavă; speranță; speriat; stare; stare proastă; statutul unui act; stînjeneală; stînjenit; stînjenitor; în suflet; supărat; supunere; surplus; șarpe; tabu; tăcere; temere; temperament; timidă; timp; de tine; de tot; transpirație; trădare; tremur; ție; umilire; urîtă; vai!; vinde
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nimeni; oaie; ocean; ocnă; oțet; ouă; pasiune; păsat; peste obstacol; peste rău; și piper; pîrăul; poveste; Praid; prăpastie; pufuleți; pușcă; puțin; puțină; rană; rău; recipient; ridică; rinichi; roșii; Salina; salt; saltă; sare; săltăreț; săra; sărați; sărăcie; sărut; scări; scîntei; scumpă; sfadă; soare; solnițe; sta; substanță; supă; trambulină; Turda; țopăi; umfla; urcă; urît; ustură; viață; vin; zbenguială; zbînțuire; zglobiu (1); 793/215/56/159/0 sat: oraș (54); comună (45); oameni (41); bunici (39); țară (37); casă (22); case (22); rural (20
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
se mînia; mînie; moment neplăcut; multă; neagră; necăjeală; nedreptate; negativ; negru; neîncredere; neliniști; nemulțumire; nenorocire; neplăcut; nerealizare; nereușită; nervozitate; Nicoleta; nostalgie; obosit; ofticat; orgoliu; pană; părinți; persoană; pesimist; posomorît; rană; răcire; război; rea; refondată; retragere; riduri; scîrbă; scurt; sex prost; sfadă; sinucidere; somn; stare; tare; teamă; temporar; tensiune; timp; de tot; tot timpul; trece; a trece; trecere; uitare; văicăreală; veseli; violență; vreme urîtă; zice; zilnic(1); 814/230 /79/151/1/0 sus: jos (221); cer (160); înalt (50); deasupra (27
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
plăpînd; plictisit; plîng; plîngăreț; a plînge; port; posac; povară; privirea; prost dispus; pustiu; răvășit; rece; roșu; sărăcie; scaun; sincer; și singuratic; sistem de educație; smiley; somn; sorry; stare momentană; stare proastă; strigăt; a suferi; la suflet; sumbru; suportat; surprins; suspin; sfadă; tare; tata; tată; tăcere; timid; toamnă; toți; trecător; trece; tristă; umbrelă; unic; veste, necaz; viața; voios (1); 780/ 217/77/ 140/0 trup: corp (230); suflet (106); frumos (33); om (31); și suflet (13); gol (12); frumusețe (11); mort (10
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nimic; nu; nuc; nu-i suport; oarecare; om apropiat; omenos; parte; partener de bloc; partener; poartă; politețe; poliție; posibil; prieten la nădejde; prietena mea; prietene; prietenul de la etajul 10; profit; proști; pușcă; rar; răutăcios; răutate; respect; sărat; sătean; scurt; secret; sfadă; Simona; simpatic; simpatie; social; stimă; stînga; stradă; sufletist; susținere; șef de casă; tanti; telenovelă; tînăr; tip; trădător; turnător; la țară; țigan; ură; vaccin; vecinătate; verișor; vesel; veselie; viață; violență; vînător; vorbă; vorbe; vrăjmaș; a vrea; zahăr (1); 795/246/75
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Aurel Candrea, ambele citate în Cuvîntul introductiv. Cuvintele urmate de asterisc se regăsesc în glosar. Ediția de față rămîne îndatorată dnei Rodica Pandele, primul lector al textului și consilier al îngrijitorilor ediției. EDITURA Ac Ac dacă găsești e semn de sfadă. Ac dacă găsești e a sărăcie. Cînd găsești ac cu urechi, îți face nevasta o fată; fără urechi, băiat. Ace aflate înfipte în pămînt sau gard nu este bine a le lua, căci se crede că ele ar fi pline
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ea. Cînd doi inși răsucesc o ață și unul șade jos, iar altul în picioare, cel care șade jos va ologi, el sau din copiii săi. Sara nu se rășchirează ața pe rășchitoare*, ca nu cumva apoi să se isce sfadă-n casă. Să nu înnoade cineva o ață de mai multe ori, apoi s-o arunce fără s-o deznoade, căci pe lumea cealaltă o dez noadă cu ochii. Ață visînd arată drumuri. Ața albă-i drumul tău, ața nea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
l ia vreo pasere rămîi chel. Chibrit Cînd îți aprinzi țigara și pîrîie chibritul, vei lua bani. Cînd ți se aprinde cutia de chibrituri în mînă îi a noroc. Cînd verși cutia cu chibrituri pe jos, e semn de-o sfadă aprinsă. Cînd se varsă chibriturile, au să-ți vie musafiri. Cînd verși chibrituri din greșeală, iei parale. Să nu ții paiele de chibrit cu gămălia în fundul cutiei, că-ți pierzi vederile. Chitie Chitia* dracului se găsește în vîrful format din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dintr-acolo îți vor sosi oaspeți. Se crede că, dacă cîntă cocoșii sara, în noaptea aceea vor umbla tîlharii prin sat. Ziua, cînd umblă cucoșii cu coada lăsată în jos e semn de ploaie. Cînd se bat cocoșii, fac a sfadă. De aceea să tai pe unul din ei. Cocoșul e pasere sfîntă. (Gh.F.C.) Cocoș se pune pe vîrful casei, că apără de duhuri rele. (Gh.F.C.) în lumea umbrelor nu există nici cocoși, nici găini. (Gh.F.C.) La poarta raiului cîntă un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
deci e bine a bate tăciunii cu cleștele. Cînd vîjîie focul, atunci te vorbește cineva de rău; să iei sare, să arunci în foc, că-i dai în ochi aceluia care te vorbește. Cînd huiește tăciunele în foc, are să fie sfadă în casă și trebuie să le strîgi: „La crîșmă!“ Focul cînd fîsîie, se face ceartă în casă. Cînd focul vîjîie și huiește, te vei sfădi cu cineva. Dacă se face foc în cuptor și se aprind funinginii din horn, apoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
le strîgi: „La crîșmă!“ Focul cînd fîsîie, se face ceartă în casă. Cînd focul vîjîie și huiește, te vei sfădi cu cineva. Dacă se face foc în cuptor și se aprind funinginii din horn, apoi se zice că va urma sfadă în casă. Cînd o persoană șade la gura sobei în care arde foc și vreun tăciune sfîrîie, să nu scuipi în el, căci în timpul acela se ceartă Dumnezeu cu diavolul; dacă scuipi, face pe voia diavolului, iar de nu, pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
căci în cazul prim copilul va fi ars de soare, iar în al doilea, va fi furtunatec. Cînd îmbraci haina pe dos, are să ți se întîmple ceva. Cînd îmbraci hainele pe dos, are să te bată cineva ori ai să ai sfadă cu cineva. Calcă sumanul în picioare și nu ți se va întîmpla nimic. Să nu îmbraci haina pe dos, că se strică vremea. Cînd te scuipi pe haine fără voie, de unde nu gîndești ai să iei parale. Ziua nu se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a pierdut pentru păcatele sale sau ale părinților. Piper Cînd scapi piper pe masă, ai să umbli bătut. Cînd scapi piper pe masă, atîția pumni vei lua, cîte fire ai scăpat. Piperul din solniță dacă se varsă e semn de sfadă. Se crede că spre a face să fie ceartă într-o familie trebuie a presura piper pe jos. Pirostrie Dacă după ce faci mămăliga nu iei pirostriile de pe foc ai să șezi în foc pe ceea lume. Pisică Cînd cineva suflă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]