239 matches
-
Aceeași tematică o au majoritatea anecdotelor adunate sub titlul generic Brașoave, tot anecdote și snoave cuprinzând rubricile „Sacul cu ghimpi” și „Din snoavele lumii”. Materialele sunt iscălite în cea mai mare parte cu pseudonime adecvate; astfel, sub semnături ca Moș Sfadă și Ghidale Nuhăm (G.M. Samarineanu), Ghiță Ardeleanu (George Bota), Surcel (T. Moga), Mărăcine, Sărăntoc, Nam Habar, Titus ș.a., sunt publicate versuri, majoritatea satirice, iar sub semnături ca Dr. V.R. Carpatake, Ghiță Nebunul, Kix, Cridim (Christea N. Dimitrescu), B. Riciu apar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287265_a_288594]
-
câteva descrieri citadine ce par să aibă ca model Rapsodiile lui G. Topîrceanu (Ghidale Nuhăm, La noi, Nam Habar, Ninge). Proza ocupă un spațiu însemnat, fiind ilustrată prin schițe, portrete satirice, interviuri, snoave, anecdote ș.a., ai căror autori semnează Moș Sfadă, Ghidale Nuhăm, Rița Potârniche (Florica M. Samarineanu), Cârcotaș, Ion Virgulă, Țurcă, Val. Maximilian ș.a.; printre acestea și un nume recunoscut în domeniu - Gh. Brăescu (Eseuri). Din galeria de portrete, se distinge cel realizat cu tandră ironie poetului Lucian Blaga (Portretist
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287265_a_288594]
-
izbucni; început; încet; înflăcăra; întrerupător; jar; joc; lampă; lansare; lemn; lemne; luminat; lună; motivație; necăjit; a fi nervos; necesitate; nesiguranță; neștire; noroc; noutate; paie; parcul; pe; pericol; a produce; putere; rău; repede; revigorare; roșu; rug; scîntei; scînteia; o scînteie; semn; sfadă; soare; start; stimul; stinse; sufletele; temperament; trăire; din urmă; urnește; ușă; viață; a da viață; victimă; vin; vis (1); 778/135/47/88/0 aproape: departe (208); aici (104); lîngă (97); prieten (21); alături (19); mama (11); iubire (10); prieteni
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
obstacol; ok; oleacă; om trist; e omenesc; omenie; omenire; omite; a omite; oricine; păcate; păcătosul; păcătuit; a pătimi; păși; păzi; pedepsi; perfect; picat; pierde; prieten; probleme; profesor; răsplată; ratare; recunoaștere; reface; regăsire; regreta; regretă; repară; rețeta; reuși; rezolvare; rușine; separat; sfadă; soluție; soră; spovadă; sta; stop; stricat; succes; sus; școală; știi; fără știre; tăia; teamă; tot; trăda; trăi; trebuie reparat; trișa; tristețe; uită; uman; urî; urîți; ușa; ușor; vai; vers; vine; vită; vînă; cu voia; voie; fără voie; fără voință; voinici
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pierde; plecare; plînge; plutește; politician; Ponta; dacă poți; prăda; preacurvie; prefăcătorie; prefăcut; prietena; prieteni; profita; a profita de ocazie; proști; prostul; putere; răufăcător; a fi rău; reacții; rece; regrete; relații; remușcare; repulsie; respinge; ruptură; rușine; a schimba; schimbă; secret; sentimente; sfadă; Simona; sincer; singur; slab; sora; speranțe; a spune minciuni; șiret; cu bună știre; tare; ticăloșie; pe tine; tîlhari; tîmpit; tîrfă; trădat; trădează; tragic; a trișa; trișează; tristă; țeapă; umbla; a umbla; una; urîțenie; ușor; veșnic; viață; viclean; viclenie; victima; vînt
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
părere de rău; părinți; părinții; a păți; pedeapsă; penibil; pesimist; pierde; poate; pocăință; porcărie; povară; povață; profesor; profesori; prostii făcute; pudic; puțină; rece; reproș; de rîs; roș; roșcată; roșie pe față; roșire; rușinat; sat; sărut; sensibil; sentiment urît; senzație; sex; sfadă; sfidare; simțit; de sine; slavă; speranță; speriat; stare; stare proastă; statutul unui act; stînjeneală; stînjenit; stînjenitor; în suflet; supărat; supunere; surplus; șarpe; tabu; tăcere; temere; temperament; timidă; timp; de tine; de tot; transpirație; trădare; tremur; ție; umilire; urîtă; vai!; vinde
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nimeni; oaie; ocean; ocnă; oțet; ouă; pasiune; păsat; peste obstacol; peste rău; și piper; pîrăul; poveste; Praid; prăpastie; pufuleți; pușcă; puțin; puțină; rană; rău; recipient; ridică; rinichi; roșii; Salina; salt; saltă; sare; săltăreț; săra; sărați; sărăcie; sărut; scări; scîntei; scumpă; sfadă; soare; solnițe; sta; substanță; supă; trambulină; Turda; țopăi; umfla; urcă; urît; ustură; viață; vin; zbenguială; zbînțuire; zglobiu (1); 793/215/56/159/0 sat: oraș (54); comună (45); oameni (41); bunici (39); țară (37); casă (22); case (22); rural (20
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
se mînia; mînie; moment neplăcut; multă; neagră; necăjeală; nedreptate; negativ; negru; neîncredere; neliniști; nemulțumire; nenorocire; neplăcut; nerealizare; nereușită; nervozitate; Nicoleta; nostalgie; obosit; ofticat; orgoliu; pană; părinți; persoană; pesimist; posomorît; rană; răcire; război; rea; refondată; retragere; riduri; scîrbă; scurt; sex prost; sfadă; sinucidere; somn; stare; tare; teamă; temporar; tensiune; timp; de tot; tot timpul; trece; a trece; trecere; uitare; văicăreală; veseli; violență; vreme urîtă; zice; zilnic(1); 814/230 /79/151/1/0 sus: jos (221); cer (160); înalt (50); deasupra (27
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
plăpînd; plictisit; plîng; plîngăreț; a plînge; port; posac; povară; privirea; prost dispus; pustiu; răvășit; rece; roșu; sărăcie; scaun; sincer; și singuratic; sistem de educație; smiley; somn; sorry; stare momentană; stare proastă; strigăt; a suferi; la suflet; sumbru; suportat; surprins; suspin; sfadă; tare; tata; tată; tăcere; timid; toamnă; toți; trecător; trece; tristă; umbrelă; unic; veste, necaz; viața; voios (1); 780/ 217/77/ 140/0 trup: corp (230); suflet (106); frumos (33); om (31); și suflet (13); gol (12); frumusețe (11); mort (10
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nimic; nu; nuc; nu-i suport; oarecare; om apropiat; omenos; parte; partener de bloc; partener; poartă; politețe; poliție; posibil; prieten la nădejde; prietena mea; prietene; prietenul de la etajul 10; profit; proști; pușcă; rar; răutăcios; răutate; respect; sărat; sătean; scurt; secret; sfadă; Simona; simpatic; simpatie; social; stimă; stînga; stradă; sufletist; susținere; șef de casă; tanti; telenovelă; tînăr; tip; trădător; turnător; la țară; țigan; ură; vaccin; vecinătate; verișor; vesel; veselie; viață; violență; vînător; vorbă; vorbe; vrăjmaș; a vrea; zahăr (1); 795/246/75
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
se trezește fără bășica din spate, care-l acționează), e comicul. Așa cum arată la început, într-un duo de tot râsul, alternând coțcării omenești cu mișcări de mașină, respectă neabătut rețeta lui Bergson. În momentul în care între ei apare sfada, și asta fiindcă Grummer are inițiative, propriile lor încheieturi par să se desfacă, obligația unuia să îndrepte ce-a stricat celălalt dispare, și tandemul comic se desființează. Acolo duce, de fapt, orice manifest: la adâncirea ireconciabilă a unor diferențe tolerate
Doi coțcari by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6183_a_7508]
-
-l și vălurind cadențele, departe de acel anarhism liric atât de productiv în zilele noastre, desființând orice barieră între proză, poezie, reportaj - și altele încă - dacă, așadar, un anumit tradiționalism marchează în Figuri de stil modalitatea lirică, nu mai puțin sfada cu tiparele în chiar tipare este de sorginte modernistă. Până la urmă cuvântul rămâne, cum se spune în manualele de astrologie, stăpânul casei: "Lucram pe marginea acestui cuvânt/ Gândindu-i asemănări, deosebiri/ Și deodată el deveni guraliv -/ Un haos cu rostogoliri
Aventurile stilului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9605_a_10930]
-
răceală, pe care Topîrceanu o șarjează. În nume propriu, de astă dată, îi va scrie celui din urmă, în revista „Însemnări literare”, niște Catrene improvizate: „Ca o cometă fără coadă/ Ai apărut pe firmament,/ Cu-al tău Luceafăr pus pe sfadă - / Dar n-ai talent.”. Vocile, iată, se amestecă, Topîrceanu turnând în parodii destul din contextul literar, nu doar din contextul operei în care locuiește o vreme. De aceea, parodiile sunt vii, mustind de anecdotă, cu bună priză la o realitate
La umbră by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5272_a_6597]
-
a avut încotro și l-a aruncat. L-a dat la porci, ce era să facă, nu mai era bun de nimic!... Astfel a apărut zâzania la români. Ce adună în caliciul ei vrăjit toate parfumurile sinonimice: dihonie, râcă, price, sfadă, pricaz, vrajbă, gâlceavă. La care se adaugă, după caz, o sumă de condimente ce-i dau un gust și mai aparte: răutate feroce, orgoliu ridicol, prostie cu panaș, grandoare de mahala, delir indecent, fariseism grobian, leșin estetic, retorică retardată, semeție
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
obiectul vreunei dezbateri extrasenzoriale. Și nici hărțuită de tratate constipate, enciclopedii firoscoase sau simpozioane limfatice... A se slăbi! Ea se consumă strict în interiorul intim și particular, la loc ferit de ochi iscoditori sau patimi deșarte. În dormitor, sub plapumă, la sfadă eroică la poartă, la visare în fundul grădinii, în cărți, la singurătate, la vremuri noi, oameni tot noi sau în confortabile cămări de taină ale mentalului colectiv. În fine, e posibil pur și simplu la oglindă, când mama-i dusă-n
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
aerul cu care le evocă. E ca și cum peste mintea lui Blaga s-a lăsat vălul unei duioșii iremediabile, în virtutea căreia orice eveniment capătă tenta unui suvenir drăgălaș. Moartea unei surori e ca o despărțire melodramatică, altercația dintre băieți e o sfadă cordială, anii de război sunt încercări suportabile. Nimic din vehemența crudă a istoriei nu răzbate în mintea autorului, preocupat mai mult de zugrăvirea mitică a unor anecdote anodine decît de intuirea unor frîngeri umane. Chiar și episoadele bizare, susceptibile de
Cronicarul placid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2875_a_4200]
-
1) Ambele - în anul terminal, în care dădeai examenul de stat și te prezentai la comisia de repartizare. în atmosfera specifică timpului, cînd stalinismul îi supraviețuia cu dîrzenie lui Stalin, neastîmpărul juvenil putea fi lesne asimilat cu subversiunea, iar o sfadă între colegi să genereze răzbunări politice. Omul nostru a avut noroc. Scăpase ca prin urechile acului, iar acum semna țanțoș "Slt. Cazimir", mîndrindu-se nespus cu gradul de sublocotenent dobîndit în urma convocării de la Florești, unde editase, împreună cu cîțiva colegi, revista Obiala
Între colonie și coniac by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12138_a_13463]
-
refec de cioclul-șef ce caută acolo nitam-nisam un (nă) pârlit de adevăr, „pândarul” s-a făcut că plouă, și... a plouat cât a plouat, după care, la lăsarea nopții, a urmat o încăierare ca-n filme de crapă și sfadă, tunete, fulgere, cruci, dumnezei, și, în vedetă, un răget sinistru după „ajutor că mor” din gâtlejul nu se știe al căruia dintre ei! Până la urmă, cioclul-șef, om bun, i-a despărțit pe nebuni (că-ncepuseră morții din morminte a
Poezie by Calistrat Costin () [Corola-journal/Imaginative/2987_a_4312]
-
studenți să cunoască temeinic creația artiștilor care reprezintă cel mai consistent plastica românească de azi, revine la a-i priva de o ingredientă cardinală, indispensabilă în dezvoltarea, oricât de liberă, a propriei lor personalități. Articolul prezent nu se vrea polemic. Sfada publică între curatori și artiști se poate prelungi indefinit. Dar spectacolul, chiar în momentele de suspans prizate uneori de public, rămâne în esență trist. MNAC a inclus inspirat, în expoziția inaugurală, o Sală Paul Neagu - Horea Bernea, în care figurau
Școala din depozit by Matei Stârcea Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/11146_a_12471]
-
pe gîlceavă", moldovenii "se liniștesc lesne și se împacă iarăși cu potrivnicul". "țăranii trec rareori de la vorbe la arme, însă astupă gura semeață a potrivnicului cu ciomagul, cu bîta și cu pumnii. Asemenea fac și oștenii; foarte rar trec de la sfadă la sabie și dacă, totuși, acest lucru se întîmplă vreodată, ei trebuie să ispășească cu pedepsele cele mai strașnice". Dar ce l-a făcut pe Cantemir să se refere la duel vorbind despre "năravurile moldovenilor"? Se știe că Descriptio Moldaviae
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
pare că ține de mondenitatea ieșeană a epocii. Eticheta este respectată ca la carte de cei doi duelgii: "Mîni dimineață secondanții mei se vor înțălege cu d-ta despre locul întîlnirei mele cu vărul d-tale și despre condițiile duelului". Sfada e generată de o măruntă criză de gelozie. Damele exclamă, mimînd surprinderea: Iar un duel? Ce nebunie!". Un cavaler le răspunde cu mîndrie masculină: "Așa sîntem noi! Cînd iubim ne facem lei!". Duelul însă nu va avea loc. Încă o
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
configurarea profilului stilistic propriu scriitorului, eliminând formele învechite sau improprii și curățând punctuația de urmele indelebile ale formației culturale rusești a lui C. Stere. Singura inconsecvență, la acest capitol, o constituie menținerea unor forme dialectale dizgrațioase (de genul sfădălie, în loc de sfadă, sau vrâstă pentru vârstă), rar atestate de atlasele lingvistice. Rusismele, în fine, sunt multe în primele cinci volume, a căror localizare în Rusia a impus autorului elemente de „culoare locală", editorul adăugând cuvenitele note explicative. Cu o singură excepție: cuvântul
Lungul drum al recuperării lui C. Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6110_a_7435]
-
am zis De ce te mai măriți dacă nu vrei copii? VĂ ROG GRĂBIȚI-VĂ, E TIMPUL Ei bine, duminică Albert s-a-ntors și s-au certat la cină Și m-au chemat și pe mine, să prind totul la cald, și sfadă și mâncare - VĂ ROG GRĂBIȚI-VĂ, E TIMPUL VĂ ROG GRĂBIȚI-VĂ, E TIMPUL B'nă seara, Bill. 'nă seara, Lou. 'Seara, May. 'nă seara. Pa pa. 'nă seara. B'nă seara. Bună seara doamnelor, bună seara dragele mele doamne
Tărâmul pustiirii, 1922 by T.S. Eliot () [Corola-journal/Journalistic/7094_a_8419]
-
stăpânirii pământești i-ar fi luat, poate, ani să descurce, vine din echilibrul perfect negociat al lumii în care trăiește. Echilibrul acela spune că ceea ce oamenii au făcut, tot oamenii pot să desfacă. Așa încât nu visele intră între oameni, în sfadele și-n iscodirile lor, ci invers. Din vorbe, păreri, vești visul i se schimbă, și Nechifor se întoarce cu fața la lume abia când devine limpede că a părăsit-o. După ce Vitoria știe cum s-au întâmplat lucrurile, și pentru sine este
Veste, poveste... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4785_a_6110]
-
neaua încă;/ Dar cântă gura dulce a vântului de sud,/ Momită, gheața-și crapă pleoapa ei de stâncă,/ Surâde și pe gingeni și-a prins sărutul crud.// Când pururi veșnicia vorbește numa-n șoapte,/ De unde-atâta foșnet și susure și sfadă?/ Mă plec, ascult în mine prin sufleteasca noapte/ Și-aud cum se dezbracă pământul de zăpadă”. Nici fără Trezire, de Blaga: „Copacul meu./ Vântul îl scutură, martie sună./ Câte puteri sunt, se leagă-mpreună,/ din greul ființei să mi-l
Mărțișoare by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3881_a_5206]