1,322 matches
-
că amestecă, printr-o alchimie ciudată, în imaginea unei tulburătoare Lolite avant la lettre, imanența alcovului și transcendența angelică, fie că trăiește ireal, ca o suprafață aproape abstractă, în așteptarea privirii fecundatoare, fie că provoacă nemijlocit, combinînd savant impertinența cu sfiala, fie că sugerează austeritatea formei și transparența materiei, într-o stilistică palladiano-postbizantină, fie că este desenat aproximativ și mecanic, doar cu o singură mînă, de preferință stînga, pentru că dreapta este ocupată, Nudul reprezintă, imperturbabil, o temă copleșitoare pentru artistul din
Nudul, între mistică și păcat by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9015_a_10340]
-
către punctele de pornire, către elementele primare (ori rezultate prin descompunere, dar nu e oare descompunerea o simplitate pe dos?) ale prestației d-sale textuale ori pur și simplu ale existenței. Avem a face, s-ar zice, cu semnele unei sfieli, ale unei rețineri, de factură mai curînd subliminală, a marelui expert întru verb, care nu se îndură a se abandona cu ușurință imaginarului propriu, atît de elaborat, de stufos, de nu de-a dreptul inextricabil. Insolitările, combinatoriile, anamorfozele ce ni
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
-ți mai ești aproapele tău (pe care să-l respecți, dacă, totuși, nu-l poți iubi) și te detești pentru că ai procedat cinstit sau corect într-o anumită împrejurare și, din această pricină, ai pierdut. Întâlnesc din ce în ce mai frecvent dezvăluirea fără sfială a acestui cinism: că astăzi nu merită să fii moral. Confesiuni aproximative Sunt optimist numai din spirit de contradicție, altfel, în mod funciar, sunt un pesimist. Dar încerc să fiu un pesimist decent. Viitorul e plin de evenimente nesigure (știu
File răzlețe dintr-un carnet by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9120_a_10445]
-
ca din carte să ne ținem/zice să lăsăm să ne creadă/vraiște prin veac și zăvoaie/zice să lăsăm sânge și sânge zice să//trecând dumnealui prin curte și timp/a spus ca-n somn ah aidoma destin iască/sfiala mea ținută sub piatră a făcut/catalog cu bune și perdele//datorăm lui mircea ciobanu și linia/și marginea și suprafața și insula/mă doare lipsa lui dar consolare/pun sub ac și arc oratoriul măturii divine..."(Libertatea) Nu departe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9152_a_10477]
-
Pictori ca Ion Pacea, Ion Gheorghiu, Constantin Piliuță și alții, profitînd de o oarecare amorțire a vigilenței, au reconectat limbajul artistic la formele sale specifice de manifestare. Ochiul putea iarăși, chiar dacă nu era eliberat cu totul de precauții și de sfieli, să se hrănească din bucuria pură a culorii și din geometria legitimă a desenului. Pe acest fundal, apariția generației lui Bernea avea loc în condițiile unei anumite relaxări ideologice, estetice, psihologice și morale. Nici Horia Bernea, nici Marin Gherasim și
Marin Gherasim și albumul unei generații by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9148_a_10473]
-
mai curînd expresia unei drame biografice în care protagonistul, dacă excelează prin ceva, acel ceva nu este în nici un caz virtutea construcției epice. În seama ființei lui Blaga putem pune toate calitățile din lume - umoare poetică, gîndire speculativă, vînă dramatică, sfială contemplativă -, numai una singură nu i-o putem atribui: aplecarea spre narațiunea romanescă. Sînt structuri umane care, oricît s-ar strădui să se exprime epic, nu-și vor putea turna substanța interioară în forma convențională a romanului obișnuit. E ceva
Iremediabil liric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9358_a_10683]
-
fatal lirică. Lirismul e osînda și binecuvîntarea lui: osîndă fiindcă nu poate scăpa de modulația poetică; binecuvîntare, fiindcă acesta e elementul predilect în care și-a dus viața. Din acest element a luat naștere trăsătura de căpetenie a omului Blaga: sfiala constituțională în fața lumii, înclinația irepresibilă de a se mira în fața misterului existenței. Toate cele patru tetralogii Blaga și le-a construit în jurul leitmotivului misterului cosmic, iar viața omului, în concepția filozofului, nu e nimic altceva decît o existență dusă în
Iremediabil liric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9358_a_10683]
-
se mișcă pe placa turnantă a misterului lumii. Și cum misterul lui Blaga nu e un concept abstract, ci o intuiție sensibilă pe care o trăia zilnic, numai așa vom putea intui de ce filozoful era un liric stăpînit de o sfială spontană în fața lumii. Întrucît trăim într-o lume în care cuvinte precum "sfială" și "lirism" au început să capete tenta unor handicapuri psihice, fraze precum cele de mai sus par să fie semnele unei naivități ieșite din uz. Dacă așa
Iremediabil liric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9358_a_10683]
-
nu e un concept abstract, ci o intuiție sensibilă pe care o trăia zilnic, numai așa vom putea intui de ce filozoful era un liric stăpînit de o sfială spontană în fața lumii. Întrucît trăim într-o lume în care cuvinte precum "sfială" și "lirism" au început să capete tenta unor handicapuri psihice, fraze precum cele de mai sus par să fie semnele unei naivități ieșite din uz. Dacă așa stau lucrurile, atunci legătura noastră cu Blaga s-a rupt de tot. Dacă
Iremediabil liric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9358_a_10683]
-
ar putea fi un delator, un uneltitor și un nepatriot. El se disculpă, cât poate, dar constată că nu este eficient, că acuzele, odată lansate, au creat vinovăția. Încearcă să se apare și să prevină propriul dezastru, anunțându-l cu sfială pe anchetator: "Domnule, repetă Chiril. Sunt un om slab... vreau să vă spun că eu știu că sunt un om slab. Nu știu ce se va întâmpla cu mine... Dar țin să vă declar..." (p. 474). Confesiunea rămâne eliptică, sumbră și amenințătoare
Imaginația morală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9378_a_10703]
-
lui, să spunem - de-o pildă - către Ion Petrovici, bunul și înțelegătorul lui amic. Nu știu dacă astăzi mai e de notorietate publică, dar vremea lui H. Sanielevici avea un of, un of nicicând împlinit - pe care-l mărturisea fără sfială. Dar să-i dăm chiar lui cuvântul: "1 dec. 1930 Parcul Cornescu, str. C 67 Iubite domnule Petrovici îți mulțumesc din inimă pentru apărarea sinceră și întreagă pe care mi-ai făcut-o la Cameră! Un atare gest (de gentleman
Surprizele arhivelor by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9385_a_10710]
-
spus într-o doară: A început ședința înăuntru? A început, din câte am văzut eu... Erau adunați. Eu-s Hoinarul, m-am prezentat văzând că se uita atentă la mine, și ea mi-a spus numele ei, cu o oarecare sfială, fără să-și piardă însă zâmbetul: Iasomia. Nu știu de ce, în acel moment nu m-am mirat că avea numele acela. I se potrivea. Era ceva natural și călduros, ca apariția ei... Eu intru, m-a anunțat oarecum amuzată, ridicând
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
de spadasin ager. Cine mă știe mă știe însă așa cum sunt și nu vreau să m-ascund: un pingpong-ist cu burtă". Sau, eschivând o întrebare destul de tăioasă, despre competitorii săi direcți (Homer, Ioan Es. Pop sau Marius Ianuș?): "Cu multă sfială și cu umilință negogoliană o să copiez un rând din Cuviosul Ioan de la Valaam: Un lucru nădăjduiesc din toată inima: să fiu o stea minusculă în ceruri, în vreme ce voi veți fi niște stele mari, foarte strălucitoare. " De ce atunci un Cuvânt să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9438_a_10763]
-
smuls într-o bună zi din acel fericit an o carte. Conținutul ei: doctrina materialismului. Autorul: Büchner. Adolescentul a luat-o în mînă cu multă curiozitate. A cîntărit-o: era groasă și grea. A suflat praful de pe ea. A deschis cu sfială prima pagină. A citit două rînduri. A închis-o la loc și a pornit razna pe stradă, spunînd cu voce tare, de se uitau trecătorii uimiți: "Am să scriu eu o carte în care să dovedesc că Dumnezeu există"."16
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
Horia Simionescu se numește George Pelimon, personaj complicat de o viață personală (are soție, amantă, trecut ciudat, prezent obscur etc.), care își cere dreptul la reprezentare. Romancierul delegat în text (Edouard sau George Pelimon) poate vorbi direct despre sine, fără sfială, la o persoană întâi nefictivă. Ficțiunea romanului are această extraordinară putere de absorbție încât smulge scriitorul de la masa de scris și-l face obiectul propriilor sale preocupări. Ficțiunea vrea ca, deși romancierul există în afara textului său, el să fie inventat
Jocul cu ficțiunea by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9586_a_10911]
-
a Dorei Mezdrea și după efortul de recuperare editorială al lui Marin Diaconu - doi oameni care l-au reînviat literalmente pe Nae Ionescu după 1989 - nu se poate spune că posteritatea filozofului ar suferi de goluri de informație sau de sfieli exegetice. Dimpotrivă, judecată după pletora de reacții pe care gazetăria și cursurile sale litografiate le-au stîrnit în anii trecuți, soarta postumă a acestui conferențiar atipic e plină de vîltori polemice. Și, la fel ca în timpul vieții, Nae trăiește prin
Contravenientul ideologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7701_a_9026]
-
o uit pe Bianca Maria Marin din Onești, o fetiță din clasa a VI-a, cum s-a apropiat de microfon și a omagiat, în versuri improvizate de ea, orașul care a găzduit olimpiada: "Oriunde am fost/ am călcat/ cu sfială,/ fiindcă în suflet/ cu emoție am simțit/ că Iașul întreg/ e o magnifică/ și sfântă catedrală/ cu toți/ ne-am închinat/ pioși/ la sfinții noștri/ cei frumoși/ la Cantemir/ și Eminescu,/ la Creangă și la Maiorescu/ la Sadoveanu/ Topârceanu,/ la
Tineri frumoși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9697_a_11022]
-
cuprins de moarte se lasă tăiat/ împânzit de furnici și plânge/ înduioșarea lui umbrind un copil/ care vine revine să rupă cu gura decorul/ zeul sevei miroase la fel" (zeul sevei). Adică un soi de realism psihologic. Un mesaj al sfielii cu care poeta se apropie de cele ce ființează ca și de sine, o experiență a solitudinii mereu amestecate în demersurile deschiderii, ale dăruirii, dînd impresia a amîna, paradoxal-dureros, clipa de har... Corelația retractilității o reprezintă surdina afectivă. Iubitoare de
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]
-
Încurc sau să devenim ridicoli! Băiatul Înalt, proaspăt abosolvent al anului I de la un grup profesional, voleibalist și trimis În tabăra de tineret pentru că era ocupantul locului I la Învățătură se ridică și luă o figură de cățeluș pedepsit, o sfială majoră Îl copleșise și-i adusese roșu În obraz și pe vârful urechilor. O privi cu interes și rămase interzis, incapabil de a scoate o vorbă, fata era de o frumusețe răpitoare iar lui i se păru că sosise din
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
scrise de Ștefan ... „de la liceu Încoace!”, așa cum a precizat În ziua majoratului ei. Intră grăbită În cofetăria imensă și aproape goală, se așeză la o masă din cel mai Îndepărtat colț și l invită pe Victor, care se sfia cu sfiala omului de la țară ce nu prea are obiceiul de a intra În cofetării. Fata Începu imediat: Încă odată vă mulțumesc și Îmi pare rău de ... Început! Unde este? Victor care tot drumul se gândise la această Întrebare inevitabilă și care
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
să transpire, procedă cu mare teamă și execută toate operațiile indicate cu aerul că dezamorsează o bombă atomică. Își șterse fruntea, trase aer În piept și Înfipse seringa așa cum văzuse el la spital, atunci când a avut trei coaste rupte. Cu sfială și strâmbându-se, apăsă pe piston și când termină era „tăt numai o apî!”, vorba Mariei lui. Gata, dom’inginer? Te-a durut? Bogdaproste! Nu m-a durut! Să-mi faci și la noapte, da? Încercăm, cum să nu!, spuse
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
mâncare și băutură, alese o sticlă de vin sec Château Lafitte din care bău moldovenește, apoi urmări un film În care scenele sexy Îi treziră o anumită parte a sufletului său și amintindu-și de butonul siclam apăsă cu oarece sfială și neîncredere. A adormit fără ca butonul să-și facă efectul și taman când Ștefan se visa la mare, Într-un alt hotel, Într-o altă cameră și Într-un pat unde ținea În brațe pe subordonata sa iubită, cu care
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
noi, cî mari-i Dumnezău și multi ninuni mai poati faci! Nici nu știm noi ci ni pregătești! Ia, dă fesu’ gios sî mai videm cum ti faci ghini! Ștefan Girovescu se conformă ca În fața unui doctor și spuse fără sfială: Ia priviți ce frumos arăt și asta numai datorită Îngerilor mei pământeni! Da, chiar ai dreptati! Ioti, Victori cum s-o Închis, păi, cum era când l-ai adus șî cum Îi acu! Victor Îl privi și-l analiză, dar
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
iubitor de femei frumoase, să aibă el un corp așa bine construit și să se Învârtă printre cucoanele deceniului șase când era șef de post, mergea țanțoș și arunca priviri cu sensuri ușor de reținut. Dar Îi privi cu aceiași sfială și cu discreția necesară fața și, oricât de drag Îi era dom’ Fane, nu putu să treacă peste acea rană foarte urâtă de la cap. Toată partea dreaptă, tâmpla, obrazul și bărbia erau o rană care fără intervenție chirurgicală se Închisese
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
azi ce-a dezaprobat ieri trebuie luată în serios azi sau socotită întreagă ieri? REGIZORUL: Ajunge! Să ne întoarcem la Așezământul nostru. BUFONUL: Păi nici n-am plecat din el! REGIZORUL: Atunci e foarte bine. E timpul să vorbim despre sfiala celor tineri, sau despre sfiala tinerească a celor care, chiar după trecerea anilor, spun una când, de fapt, ar fi vrut să spună cu totul altceva. Dar, vă rog, să nu confundăm sfiala, care înnobilează, cu minciuna, care urâțește. Gata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]