3,661 matches
-
ea însăși, există numai bolnavi. Dacă oamenii ar urmări din neam în neam sfințenia vieții, negativele acestea ar putea să dispară ca accidente ale vieții. Dar cel mai greu lucru cu putință e să îndupleci omul sp urmărească statornic realizarea sfințeniei. E de neînțeles faptul că omul vede câte nepaste îndură dacă nu are rezemarea vieții sale în Dumnezeu, și totuși nu se reazemă pe El", mai aflăm din cartea "Învățături ale părintelui Arsenie Boca".
ARSENIE BOCA. Cuvinte neașteptate despre BOLNAVI by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/24985_a_26310]
-
pentru ARSENIE BOCA Contactat de , Dan Ciachiar, teolog și scriitor, a eplicat de ce există un cult pentru ARSENIE BOCA și de ce oamenii vin în număr atât de mare să se roage la mormântul de la Mănăstirea Prislop. Există o nevoie de sfințenie. Poporul român are o înclinație spre sfințenie. După cum știți, românii respectă și perioadele de post. Pe de altă parte, este nevoie și de o refacere a unei demnități naționale ultragiate în acești 20 de ani. De aceea, oamenii se regăsesc
EXCLUSIV. Tărâmul unde românii vin cu miile să se roage. Este locul pe care puțini îndrăznesc să-l fotografieze. “Oamenii se regăsesc aici” by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/25218_a_26543]
-
teolog și scriitor, a eplicat de ce există un cult pentru ARSENIE BOCA și de ce oamenii vin în număr atât de mare să se roage la mormântul de la Mănăstirea Prislop. Există o nevoie de sfințenie. Poporul român are o înclinație spre sfințenie. După cum știți, românii respectă și perioadele de post. Pe de altă parte, este nevoie și de o refacere a unei demnități naționale ultragiate în acești 20 de ani. De aceea, oamenii se regăsesc la mormântul lui Arsenie Boca. Românii au
EXCLUSIV. Tărâmul unde românii vin cu miile să se roage. Este locul pe care puțini îndrăznesc să-l fotografieze. “Oamenii se regăsesc aici” by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/25218_a_26543]
-
sa de socializare: Nu am participat la întâlnirea membrilor PMP cu președintele Băsescu, dar departamentul de comunicare s-a îngrijit să-mi trimită mesajele care trebuie plasate în spațiul public. Eu, soldat credincios, copiez aici primele două fraze, respectând cu sfințenie ortografia și fără a face vreun comentariu: 'A fost o întâlnire la nivel înalt, între doi președinți ai României, între actualul Președinte al României și viitorul Președinte al României. A fost aproape un moment istoric: am văzut mai natural ca
Cristi Preda, atac mișelesc la PMP. Cum zdruncină partidul din interior by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/22194_a_23519]
-
Mică - m. 303, în timpul persecuțiilor împăratului Maximian (286-305) - a fost un medic milostiv, care a îmbinat practica medicală cu puterea credinței în ajutorul lui Dumnezeu. Chiar dacă este socotit patronul medicilor, Sfântul Pantelimon reprezintă un bun exemplu creștin de atingere a sfințeniei prin excelență profesională, în general. Conform principiului creștin al „sfințeniei la locul de muncă”, pus în practică de acest sfânt creștin care a trăit în sec. al IV-lea, omul - conștient că modul în care muncește îl ajută la mântuire
Pelerinaj la moaștele Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon () [Corola-journal/Journalistic/22270_a_23595]
-
un medic milostiv, care a îmbinat practica medicală cu puterea credinței în ajutorul lui Dumnezeu. Chiar dacă este socotit patronul medicilor, Sfântul Pantelimon reprezintă un bun exemplu creștin de atingere a sfințeniei prin excelență profesională, în general. Conform principiului creștin al „sfințeniei la locul de muncă”, pus în practică de acest sfânt creștin care a trăit în sec. al IV-lea, omul - conștient că modul în care muncește îl ajută la mântuire - acționează în spațiul public nu atât după interes, cât mai
Pelerinaj la moaștele Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon () [Corola-journal/Journalistic/22270_a_23595]
-
nefiind un atribut necesar în arta indiană) ci o posibilă vedetă a supershow-urilor sale ultramoderniste ce-i fac faima. Propunerea de semnare a unui contract o însoțește și de o caustică prezentare a propriei cariere clădită pe respectarea cu sfințenie a șapte principii ce contravin flagrant normelor eticii tradiționale. De acum încolo hazul va consta nu atît în specularea suferinței pentru dobîndirea trofeelor MTV, cît în spectacolul secund al înfrîngerii acestui simpatic cinic detestabil de către ingratul îndrăgostit înflăcărat care-și
De doi bani NIRVANA! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16848_a_18173]
-
toate părțile. în rest, datorită relațiile politice directe ale marilor cancelarii europene cu regimul lui Ceaușescu și cu el personal, încurajările erau doar amăgiri, un fel de energizant pentru răbdare și de afrodisiac pentru speranță. De ascultat, ascultam așadar, cu sfințenie, posturile de radio occidentale, aceste nuclee de informație și pilde adevărate de gîndire liberă, care erau, într-un fel, chiar exponentele noastre din afara sistemului, forme atipice de opoziție și de acțiune politică, dar de privit, priveam televiziunile vecinilor și de
Chinurile unei nașteri amînate (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16971_a_18296]
-
Teologie din Târgoviște). Cartea Părintelui Profesor dr. Cezar Vasiliu va trebui să cunoască și alte ediții, fiind de folos culturii fiecăruia dintre noi, indiferent de religie. Căci ea acoperă o arie lărgită nu numai a ortodoxismului, propunând valențe și de sfințenie desfășurate în bună parte pe teritoriul țărilor românești, în vechile și în actualele hotare (fericite, nefericite). Într-un mod transparent ș în urma unei documentări aproape fastuoase ș am înțeles că trecerea prin canonizare rămâne întotdeauna anevoioasă, christică, echivalentă cu parcurgerea
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
formele "noastre" de cunoaștere și definire. Insulele relatărilor de călătorie din îndepărtatele timpuri medievale, renascentiste dar și căutările paradisului terestru din secolul al XVIII-lea (multe astfel de scrieri ajunse astăzi între bunurile comune, nediscutabile) surprind extremele evazioniste ale autorilor: sfințenia extremă, desfrîul fără margini, sau ciudate forme hibride și cuprind "tot felul de vieți experimentale" (Lucian Boia - Desfrîu și sfințenie: doi poli ai imaginarului insular, p. 23). Căutarea Insulelor Fericiților printre formațiunile insulare reale deplasează deseori descrierea în fantazare adăugînd
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
din secolul al XVIII-lea (multe astfel de scrieri ajunse astăzi între bunurile comune, nediscutabile) surprind extremele evazioniste ale autorilor: sfințenia extremă, desfrîul fără margini, sau ciudate forme hibride și cuprind "tot felul de vieți experimentale" (Lucian Boia - Desfrîu și sfințenie: doi poli ai imaginarului insular, p. 23). Căutarea Insulelor Fericiților printre formațiunile insulare reale deplasează deseori descrierea în fantazare adăugînd bogății fabuloase sau, după caz, monștrii cunoscuți și necunoscuți ori obiceiuri monstruoase cadrului de multe ori real al relatării. De
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
rolul de herald al nimicirii, prin acest vers-deviză: "Că o solie a ireparabilului sosește poetul". Un prim aspect al acestei solii care poartă mesajul tenebrelor nimicitoare o constituie însăși făptura poetului ce se oferă martirajului, mostră a unei umanități damnate. Sfințenie sau fachirism? Jertfă sau performanță tehnică? Din fericire, poezia nu e obligată a face departajări, nutrindu-se inclusiv din simțămîntul neputinței lor, din melancolia ireductibilului. Analiza critică aplicată actului liric autentic nu-l poate decît omologa în încordarea sa intrinsecă
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
ea demonstrează net detașarea critică a autorului de dimensiunea religioasă. Începe prin a declara că încercînd să înțeleagă de unde vin lacrimile pe care le varsă, rugîndu-se, ființele religioase, a ajuns la sfinți, conchizînd că, de fapt, lacrimile sînt urmele lor. "Sfințenia în sine, admite autorul în chiar prima notație eseistică a cărții, nu e interesantă, ci numai viețile sfinților; procesul prin care un om renunță la sine și apucă pe căile sfințeniei... Dar procesul prin care cineva devine hagiograf? A merge
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
sfinți, conchizînd că, de fapt, lacrimile sînt urmele lor. "Sfințenia în sine, admite autorul în chiar prima notație eseistică a cărții, nu e interesantă, ci numai viețile sfinților; procesul prin care un om renunță la sine și apucă pe căile sfințeniei... Dar procesul prin care cineva devine hagiograf? A merge pe urmele sfinților... a-ți umezi tălpile prin lacrimile lor...". Și mai încolo constata oarecum împăcat în dezolare: "Nemîngîierea noastră este că nu mai avem cui ne adresa. Am ajuns să
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
fi fost odată lumea în Dumnezeu. Istoria se împarte în două părți: aceea în care, oamenii se simțeau atrași în neantul vibrant al Divinității și astăzi, cînd nimicul lumii este deposedat de suflul divin". Apoi meditează pe marginea ideii de sfințenie. Și notează: "Sfințenia este o fiziologie transfigurată; poate și mai mult: o fiziologie divină. Tot ce e funcție ca mișcare spre cer... Una din obsesiile constante ale sfințeniei este sîngele. Importanța lui nu derivă numai din viziunea cosmică a inimii
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
lumea în Dumnezeu. Istoria se împarte în două părți: aceea în care, oamenii se simțeau atrași în neantul vibrant al Divinității și astăzi, cînd nimicul lumii este deposedat de suflul divin". Apoi meditează pe marginea ideii de sfințenie. Și notează: "Sfințenia este o fiziologie transfigurată; poate și mai mult: o fiziologie divină. Tot ce e funcție ca mișcare spre cer... Una din obsesiile constante ale sfințeniei este sîngele. Importanța lui nu derivă numai din viziunea cosmică a inimii, ci și din
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
lumii este deposedat de suflul divin". Apoi meditează pe marginea ideii de sfințenie. Și notează: "Sfințenia este o fiziologie transfigurată; poate și mai mult: o fiziologie divină. Tot ce e funcție ca mișcare spre cer... Una din obsesiile constante ale sfințeniei este sîngele. Importanța lui nu derivă numai din viziunea cosmică a inimii, ci și din lupta permanentă pe care o exercită sfinții cu el. Căci dacă sfințenia este un triumf asupra sîngelui, ea nu-l ridică pe un plan mai
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
Tot ce e funcție ca mișcare spre cer... Una din obsesiile constante ale sfințeniei este sîngele. Importanța lui nu derivă numai din viziunea cosmică a inimii, ci și din lupta permanentă pe care o exercită sfinții cu el. Căci dacă sfințenia este un triumf asupra sîngelui, ea nu-l ridică pe un plan mai puțin elevat după ce i-a anulat aderențele terestre... Față de misticul pur, sfîntul este un om politic". Și - se știe - nimic nu a detestat Cioran mai mult decît
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
puțin elevat după ce i-a anulat aderențele terestre... Față de misticul pur, sfîntul este un om politic". Și - se știe - nimic nu a detestat Cioran mai mult decît pe omul politic. Iar mai încolo cu cîteva pagini, continuîndu-și meditația, socoate că "sfințenia este negația vieții din isteria cerului... Sfințenia este o nebunie aparte... Isus a fost, în tot cazul, boala incurabilă a sfinților... Isus este responsabil de atîtea suferințe. Conștiința lui trebuie să fie încărcată, prea încărcată, de n-a mai dat
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
terestre... Față de misticul pur, sfîntul este un om politic". Și - se știe - nimic nu a detestat Cioran mai mult decît pe omul politic. Iar mai încolo cu cîteva pagini, continuîndu-și meditația, socoate că "sfințenia este negația vieții din isteria cerului... Sfințenia este o nebunie aparte... Isus a fost, în tot cazul, boala incurabilă a sfinților... Isus este responsabil de atîtea suferințe. Conștiința lui trebuie să fie încărcată, prea încărcată, de n-a mai dat, între timp, semne de viață. La drept
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
îndoieli n-am fi fost cruțați! Ce ni i-o fi aruncat înainte pe cărările vieții? În zadar am încercat să uităm durerea". Altădată scria interogativ pe aceeași temă: Nu este destulă suferință în lume? Pare-se că nu, după sfințenie. Căci altcumva de ce și-ar fi înmulțit sfinții chinurile pînă la absurd și și-ar fi inventat metode criminale de autotortură? Nu există sfințenie fără voluptatea durerii și fără un rafinament pervers al chinului. Nu știi aprecia seninătățile decît după ce
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
scria interogativ pe aceeași temă: Nu este destulă suferință în lume? Pare-se că nu, după sfințenie. Căci altcumva de ce și-ar fi înmulțit sfinții chinurile pînă la absurd și și-ar fi inventat metode criminale de autotortură? Nu există sfințenie fără voluptatea durerii și fără un rafinament pervers al chinului. Nu știi aprecia seninătățile decît după ce ai frecventat sfinții. Exasperat de ei, cerul nu mai e deformat de prisma unei lacrimi. O perversiune fără pereche este sfințenia. Un viciu al
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
autotortură? Nu există sfințenie fără voluptatea durerii și fără un rafinament pervers al chinului. Nu știi aprecia seninătățile decît după ce ai frecventat sfinții. Exasperat de ei, cerul nu mai e deformat de prisma unei lacrimi. O perversiune fără pereche este sfințenia. Un viciu al cerului". Și, imediat, adaugă: "Acel ce nu cunoaște dezgustul de sfinți este pierdut. Dacă nu m-ar apuca uneori o ură, susținută de scîrbă, împotriva acestui doliu al inimii care este sfințenia, nici lepră n-ar putea
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
O perversiune fără pereche este sfințenia. Un viciu al cerului". Și, imediat, adaugă: "Acel ce nu cunoaște dezgustul de sfinți este pierdut. Dacă nu m-ar apuca uneori o ură, susținută de scîrbă, împotriva acestui doliu al inimii care este sfințenia, nici lepră n-ar putea fi numită boală căreia i-aș fi căzut pradă. Tot farmecul vieții se epuizează într-o legănare plină de uitare, în visul unei seninătăți melancolice; dar sfințenia nu este decît sistematizarea unei insomnii. O veghe
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
scîrbă, împotriva acestui doliu al inimii care este sfințenia, nici lepră n-ar putea fi numită boală căreia i-aș fi căzut pradă. Tot farmecul vieții se epuizează într-o legănare plină de uitare, în visul unei seninătăți melancolice; dar sfințenia nu este decît sistematizarea unei insomnii. O veghe fără capăt. Păzesc sfinții somnul lumii sau îi țin de urît lui Dumnezeu? Nu știu; dar atît reiese sigur din mărturisiri și din viața lor, că suprimarea completă a somnului este ambiția
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]