1,791 matches
-
Hristos, / pe orbi cu a sa PUTERE a vindecat! // O, Doamne, Ție mă închin, / să scoți din trupu-mi / tot ce e pelin, / curată să mă lași și vindecată, / precum am fost odată / ca mândră fată! // Cu sufletul purificat / mă-ndrept sfios către Ceresc oftat / și vreau ca Bucuria Ta la mine vină / când noaptea ascult la greieri în grădină! Cât de frumos e cerul plin de stele! / Ce minunat e Universul întreg! / Cu drag, eu mă gândesc acum alene ... / întreg, întreg
TRANDAFIRUL VIOLET de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 by http://confluente.ro/margareta_mariana_saimac_1454506632.html [Corola-blog/BlogPost/380185_a_381514]
-
nou în cuvinte Și un clopot ghiocel, Chiar de e plăpând micuțul, Are albul tot în el... Din mangnolia înflorită Vreau să fac cununi în zori, Fericirea și speranța Doar așa să le măsori...! Adun maci îmbujorați Și îi țin sfios în palme Nu vreau viscolul tăcerii, Din cauș să mi-i răstoarne... Liliacul ce-i albit De atâta așteptare, Am să-l strâng în brațe totuși Să-i simt calda răsuflare... O Camelie înflorită În fereastra mea zâmbește, Ziua florilor
ZIUA FLORILOR de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1428170258.html [Corola-blog/BlogPost/362941_a_364270]
-
dăruiesc din nemurire-Ți Prin cuvânt și vers și viața mea. Cluj Napoca 23 mai 2015 Poem pentru Împăratul Inima îmi cântă imnuri, Care curg din veșnicii, Iar clipirea-mi scrie versuri Pe care doar Tu le știi. Cu pășirea mea sfioasă, Scriu cu lacrima-mi de jar, Doar poeme de iubire Ce ard pe-al inimii altar. Scriu cu lacrima ce udă Calea mea cu albii crini O întreaga simfonie Pentru Tine! Prinț Sublim! Slavă! - strigă a mea privire, Osana! - a
NETĂCEREA DRAGOSTEI ETERNE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1432713420.html [Corola-blog/BlogPost/369805_a_371134]
-
și dau de solzi. Doar sânii tăi îmi sunt accesibili, nu mă ating de ei ca să nu te excit. - Parcă mă doreai cândva. Ce-ți veni așa deodată? Ce nu-ți place la mine. - Că nu mai ești tu Anica, sfioasa țărăncuță. Joci rolul unei orășence încălțate dar nu ți se potrivește. Are și dubla libertate limitele ei. Arăți de parcă, peste noapte ai devenit din fată băiat. Se poartă la oraș. Anica era în dilemă. Oare are în față un orășean
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429781884.html [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
păsărica” să nu-i zicem chiloței. Întoarcerea Întors de la baie o întrebă: - Mai poate fundulețul acesta să devină balast? Și o îi dădu o palmă prietenească pe poponeață. - Roșie ca cerul la apus de soare, căci răsăritul nu-l apucaseră, sfioasă se lipi de el și îi șopti la ureche: - Ai simțit-o? - Ce? - Colivia! O voi purta zi și noapte căci simt că mă leagă de tine. - Bine! Apoi șoptind la ureche drăgăstos: Îți voi lua un set în care
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429781884.html [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
i-a dus ca o dovadă Inimă de porc în spadă. Un godac a împușcat Un mistreț bun de vânat. Iară fata prin pădure Trecu văi și creste sure Și spre seară se opri Lângă-o casă poposi. A bătut sfios la ușă N-a răspuns nicio mătușă A intrat atunci în casă Și s-a așezat la masă Erau șapte scăunele Și pe masă păhărele Farfurii și de mâncare Câte șapte fiecare. Fata a gustat puțin Din paharul cel mai
POVESTEA FETEI NAIVE(FRAGMENT) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1414126244.html [Corola-blog/BlogPost/383916_a_385245]
-
aceasta are leac pentru orice boală, iar cărarea mâncată de ploi și urmele trecătorilor, duce către o cișmea cu vână groasă de apă din care vom lua și noi la plecare, în putina deja pregătită. În timpul slujbei, stăteam tăcuți și sfioși fără să scoatem un cuvânt, iarăși la terminare, totul era o binefacere pentru noi iar pentru mama, un vis împlinit ca visurile din basme. Ochii ei deveneau mai luminoși, iar sufletul său mult mai deschis: nu precum clipele ce apar
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Constanta_abalasei_donosa_1403613887.html [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
bronz catifelând Cochilii seci de scoici pereche Ne-așteaptă să mai mângâiem Sideful lor cu pielea noastră Și-n noapte să întârziem Luna pe boltă-Doamna nopții Caută-n van privind în jos Îndrăgostiții de-altădată Ce-oftând ei o priveau sfios Și mii de stele în orchestra Nemărginirii fin pulsând Își căntă dorul când văzut-au Ochi precum ele viu arzând Pești înotând în apa calmă Se-ntreabă mut de știu de noi Și nu-nțeleg unde plecat-am De ce nu
CHEMAREA MĂRII de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Dan_mitrache_1396707422.html [Corola-blog/BlogPost/347736_a_349065]
-
viziunea mea și să mă îndrept spre camera Mariei, având în minte un singur scop, să aflu cine este tatăl copilului. Știam că avortul era interzis, dar aflasem abia cu o seară înainte acest lucru dintr-o discuție cu mama. Sfioasă,după o plimbare de trei ore, am poposit câteva clipe pe o bancă, iar într-un moment al său de slăbiciune, am observat cum deodată i-au izbucnit lacrimile; nu știam cum să reacționez sau ce să o întreb. Cred
DECREŢEII de GABRIELA CENUŞĂ în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 by http://confluente.ro/Gabriela_cenusa_decreteii_gabriela_cenusa_1330156353.html [Corola-blog/BlogPost/346337_a_347666]
-
să schimbăm învățătura lui Dumnezeu după cum ne convine. Același Hristos, cu întregimea învățăturii Lui, rămâne peste toate veacurile. S.G. - Din punct de vedere duhovnicesc, cum vedeți viitorul țării noastre? P.A.P. - Este o întrebare îndrăzneață și o să fie un răspuns sfios. Eu, personal, judec după inima mea, văd o mare răspundere, văd un mare răspuns pe care nu-1 poate da decât Țara Românească în lume, cândva. Consider că în România este cea mai adecvată viață, răsuflare și suflare, după Scriptură. România
TREBUIE SĂ ŞTII SĂ MORI ŞI SĂ ÎNVIEZI ÎN FIECARE ZI. PENTRU CĂ VIAŢĂ ÎNSEAMNĂ MOARTE CONTINUĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Trebuie_sa_stii_sa_mori_si_sa_inviezi_in_fiecare_zi.html [Corola-blog/BlogPost/372136_a_373465]
-
Se pare ca primăvară își face prezenta în adevăratul sens al cuvintelor, orașul începe să trăiască, iar natură începe să prindă contur prin cromatică care așteaptă sfioasa să apară. Deși a trecut ceva timp până să vedem soarele sus pe cer se pare că acum nimic nu ne mai oprește să ne bucurăm de căldură. Astăzi parcurile din oraș au fost pline, copii pe biciclete și pe
Terase Iasi by http://www.iasi4u.ro/stire/terase-iasi/ [Corola-blog/BlogPost/95165_a_96457]
-
Îmi port crucea plecării mele din sat, Alergând după fluturi sub cerul depărtării, Iar dacă,uneori,am căzut în păcat, Îți cer iertare, mamă, la ceasul înserării. Îmi aprinzi zorii luminii ce n-o vezi, Eu,lumânării zilei mă închin sfios, De Sus,știu,tu prin lume mă urmezi Și mă-ndrepți cu sfaturi când fac ceva pe dos. Iubire și cald era mamă lângă tine În universul casei în amintire rămas, Dar o chemare încolțea, pe-atunci,în mine, Destinul
LUMINA ÎNVIERII SIMBOL AL SFINTEI TREIMI POGORÂTĂ ÎN NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 474 din 18 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Lumina_invierii_simbol_al_sfintei_treim_al_florin_tene_1334737777.html [Corola-blog/BlogPost/343712_a_345041]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > ÎNCEPUTUL Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1574 din 23 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Din unghere răsăreau umbre sfioase tăcerea deasă transforma tic-tacul în suspin, se adunau secundele rătăcite în casă viața se unduia peste destin. Unde suntem, strigam dincolo de gând, peste unda de vânt ca o boare clopotul rătăcea în adierea de cânt linii negre, linii negre, silnice
ÎNCEPUTUL de PETRU JIPA în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 by http://confluente.ro/petru_jipa_1429776439.html [Corola-blog/BlogPost/353909_a_355238]
-
umilită, ba chiar le era recunoscătoare ... Afrodita avea dreptate, recunoștea în sinea ei Adelina, dar uite că ea nu avea puterea aia interioară să le pună aia pe bot și să-i facă să se plece în fața ei, ea era sfioasă ca o păpădie și tremura la gîndul că marele mascul din fața ei ar putea fi nemulțumit de prezența ei de insectă ușor de strivit. O colegă, pe care ea o admira în secret, o fată tuciurie cu șoldurile grațioase, care
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_36_42_ioan_lila_1339754236.html [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
s-a întors, ea a așezat-o la masă, i-a întins bricheta, ca să-și aprindă o țigară, a servit-o cu o cafea și i-a spus, topită de emoție: O să am un copil, Adelino ... Și, ca o prepeliță sfioasă și devotată puilor ei, Afrodita a descălțat-o pe Adelina, i-a pus în picioare papucii cei călduroși, a scufundat-o în fotoliul ei preferat din fața televizorului și i-a zis bucuroasă: Tu ai aflat prima, fata mea ... nici măcar pitpalacul
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_36_42_ioan_lila_1339754236.html [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
Anghel glăsuiește mirabil cântecele folclorice hunedorene, a doua oară pentru că este neasemănătoare cu nimeni în superbitate - această zestre pe care pasămite unele care vorbesc să se audă și cu ochii numai flacără, pe când ai Marianei Anghel par numai pleoape, de sfioși, cred că o au! Dar, nu! Unele cred, Mariana Anghel o arată: este educată, se comportă fin și atrăgător cu cei din jur, cântă admirabil, este frumoasă, poartă o frumusețe de costum popular iluminat de desăvârșita măiestrie a meșterelor care
MARIANA ANGHEL. FATA DIN CĂLANUL MIC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1395418549.html [Corola-blog/BlogPost/353857_a_355186]
-
se bucure de viață... Și ce viață frumoasă avusese... Mariuca... cu cozile ei negre împletite cu flori de câmp și busuioc, cu iia brodată ce tremura pe pielea albă parcă părându-i rău să o atingă. O vedea în biserică, sfioasă, cu obrajii roșii, abia îndrăznind să ridice ochii să rostească un "da" timid... și copiii parcă prea repede crescuseră. Plecaseră toți care încotro căutându-și un rost în lumea asta mare. Nu mai știa nimic de ei. Atât de rar
LA RĂSCRUCE DE VIEȚI de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1444746468.html [Corola-blog/BlogPost/382296_a_383625]
-
Publicat în: Ediția nr. 1301 din 24 iulie 2014 Toate Articolele Autorului pe la uși în colivia clipei din suflet se deșiră puterea rătăcirii care-n pustiu se-așează din schimnicia minții la jug mi se înșiră iubirea și dorința care sfios veghează trăiesc în adâncimea delirului terestru mă-nlănțuie amarul nepotolit de sete mă-ngroapă conformismul unui destin ecvestru m-ascund în dependințe cu viziuni secrete pe aripi de iluzii exploatez trecutul cu sabia în lupte se războiesc motive care la
CARMEN POPESCU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 by http://confluente.ro/Baki_ymeri_1406189436.html [Corola-blog/BlogPost/349486_a_350815]
-
râd, De privire-i să mă prind Și în suflet să-i strecor Dragostea, să nu mă uite. Și-mbătată de iubire, Să zâmbească, să se-admire De la brâu până la frunte. Sânii fragezi, pere coapte... Ce mai soi, poamă aleasă! Ea sfioasă... și-i apasă; Oare cum o văd că-i noapte? Brațul și-l încolăcește Peste umăr, peste sân; Aș râde, dar mă abțin; Și ea vrea, dar se sfiiește. * * * Râde, s-a desprins din vrajă Și aleargă-n sus, pe
STRADA VECHE PRIETENULUI MEU GEORGE ROCA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Strada_veche_prietenului_meu_g_marin_voican_ghioroiu_1365793266.html [Corola-blog/BlogPost/345824_a_347153]
-
Hristos, / pe orbi cu a sa PUTERE a vindecat! // O, Doamne, Ție mă închin, / să scoți din trupu-mi / tot ce e pelin, / curată să mă lași și vindecată, / precum am fost odată / ca mândră fată! // Cu sufletul purificat / mă-ndrept sfios către Ceresc oftat / și vreau ca Bucuria Ta la mine vină / când noaptea ascult la greieri în grădină! // Cât de frumos e cerul plin de stele! / Ce minunat e Universul întreg! / Cu drag, eu mă gândesc acum alene ... / întreg, ... Citește
MARGARETA MARIANA SAIMAC by http://confluente.ro/articole/margareta_mariana_saimac/canal [Corola-blog/BlogPost/380543_a_381872]
-
Hristos, / pe orbi cu a sa PUTERE a vindecat! //O, Doamne, Ție mă închin, / să scoți din trupu-mi / tot ce e pelin, / curată să mă lași și vindecată, / precum am fost odată / ca mândră fată! // Cu sufletul purificat / mă-ndrept sfios către Ceresc oftat / și vreau ca Bucuria Ta la mine vină / când noaptea ascult la greieri în grădină! Cât de frumos e cerul plin de stele! / Ce minunat e Universul întreg! / Cu drag, eu mă gândesc acum alene ... / întreg, ... VII
MARGARETA MARIANA SAIMAC by http://confluente.ro/articole/margareta_mariana_saimac/canal [Corola-blog/BlogPost/380543_a_381872]
-
viața pustiită de plecarea celor dragi. Golul incomensurabil rămâne, regretele celor apropiați își au pasul lor inconsistent, stingher, frustrant, nerostuit, îndârjit și neputincios, împleticit și totuși... O cunoșteam de copilă, în drum spre serviciu treceam prin dreptul casei ei. Era sfioasă, temătoare, cu privire în nesaț dar răbdătoare, ingenuă, fără prihană, grațioasă și fragilă totdeodată și alte câte pot deprinde și instrui un copil de țară, cu studii superioare la oraș mai târziu. Vremurile, oamenii, prejudecățile, contrarietățile și ciondănelile (ne)firești
AGNES-COSTINA SAU PECETEA IUBIRII ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Agnes_costina_sau_pecetea_iubirii_george_nicolae_podisor_1345697598.html [Corola-blog/BlogPost/365826_a_367155]
-
ca un vis. Greu de descris, și, în consecință, și mai greu de înțeles. Dimensiunile spațiilor în care se petrece visarea într-o poezie modernă nu sunt ușor de pătruns de o minte care abia s-a ridicat și trăiește sfios în a treia dimensiune. Poate sunteți dezamăgiți și că analistul pe care-l citiți nu este unul dintre numeroșii comentatori de ocazie ai poeziei, cu toții frapați de dicția poetică impecabilă, ca și de efortul poetului de a construi, cărămidă cu
VASILE BURLUI ESTE, CA TOŢI POEŢII MARI ŞI ADEVĂRAŢI, UN VECHI CARE STĂ PRINTRE NOI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 470 din 14 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Vasile_burlui_este_ca_toti_poetii_mar_pompiliu_comsa_1334422618.html [Corola-blog/BlogPost/348325_a_349654]
-
surâdeSpre vântul ce-o urmează prin frunziș.... XIV. TOAMNA, de Adriana Papuc, publicat în Ediția nr. 2082 din 12 septembrie 2016. E Toamna sus pe deal păzește via Împrăștiind miros de tămâioasă, Se-apropie tiptil-tiptil chindia, Ca o nevastă tânără, sfioasă. Eu te privesc cum stai în asfințit O umbră-ntunecată, dragă mie Sub soarele la fel de ruginit Ca frunza ce foșnește toamna-n vie. Ciorchini de struguri dulci să-ți dau aș vrea Zdrobiți în dinți ca tu să le simți
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adriana_papuc/canal [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
În negura ce cade peste vale Steluțe mii, ce te-nsoțesc clipind Dar nu-mi sunt aștri mie, ci rivale. Citește mai mult E Toamna sus pe deal păzește viaîmprăștiind miros de tămâioasă,Se-apropie tiptil-tiptil chindia,Ca o nevastă tânără, sfioasă.Eu te privesc cum stai în asfințitO umbră-ntunecată, dragă mieSub soarele la fel de ruginitCa frunza ce foșnește toamna-n vie.Ciorchini de struguri dulci să-ți dau aș vreaZdrobiți în dinți ca tu să le simți gustul,Capul să-ți
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adriana_papuc/canal [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]