656 matches
-
buie să... vorbesc acuuum..., continuă doctorița, abia închegând silabele și cuvintele, cu ochi rugători. - Vă rog, doamna doctor, mergeți la spital! Spuneți-i domnului profesor! Îmi va comunica dânsul, cu siguranță... Am încredere! - Spita... lu’... de cop... Au fost ultimele sforțări, doctorița eliberând mâna Emanuelei. Leșinase din nou. Ușile ambulanței s-au închis, sirenele și luminile intermitente au pornit odată cu demarajul acesteia. Mașina a început o cursă contra-cronometru între viață și moarte. Emanuela a rămas cu mâna întinsă, privind după ambulanța
ÎN MÂNA DESTINULUI...(8) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357815_a_359144]
-
cel din fire, aplecat spre Sfânta Rânduială, cel de sub copleșitorul înveliș de împrumuturi, influențe, psihoze și exasperări de tot felul, sub care ne mascăm. Această regăsire este semnalul încordării și cuceririi tale cu tot adâncul ființei tale pentru Ordine; și sforțarea aceasta de cinstită și sinceră înrădăcinare în ordinea dumnezeiască se continuă și rămâne aprinsă în adâncul vieții tale sufletești, ca o rezervă permanentă într-o zonă de ascunsă dar vie putere de a te despărți de toate fără șovăire - ori de câte ori
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
al nostru, dintre toate faptele pe care le facem, s-ar putea spune că formele însingurării sunt tot atâtea câți oameni sunt. Însă oricare ar fi aceste forme ale ei, două elemente domină și aici, ca pretutindenea în însingurare: o sforțare de cât mai adevărată desprindere, liberare, de lumea din jur și din noi, și iarăși o sforțare de a spori în liniștea cea împărătească, în împăcarea cu noi și cu Dumnezeu, în echilibrul viu izbutit prin această desprindere. Și totuși
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
tot atâtea câți oameni sunt. Însă oricare ar fi aceste forme ale ei, două elemente domină și aici, ca pretutindenea în însingurare: o sforțare de cât mai adevărată desprindere, liberare, de lumea din jur și din noi, și iarăși o sforțare de a spori în liniștea cea împărătească, în împăcarea cu noi și cu Dumnezeu, în echilibrul viu izbutit prin această desprindere. Și totuși, problema însingurării cuprinde extensiuni de o mare actualitate. Este un fapt banal că toată iubirea oamenilor este
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
mediu ostil, apare ideea că a pierde identitatea este totuna cu a se pierde tot ce este mai de preț pe Pământ. Începe, deci, a se vedea că noi vom ajunge acolo unde ar fi trebuit să fim demult prin sforțare colectivă de mulțimi împrăștiate, unde se vor putea găsi, prin împărtășire de obiective, români de pretutindeni și deopotrivă din satul pierdut în munți și din orașele gigantice de pe meridiane streine. Aceștia încep astăzi a-și aduce aminte că, spre a
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
înăuntru.). DECEBAL ( Așezându-se pe scaunul domnesc. ). Troznește stejarul, se clatină pleșuvul munte. Dragă spadă! Ai cunoscut bătăli crunte, Atâția dușmani a străpuns al tău fier. Nevrelnic, prin tine, pe tronu-mi să pier! Își împlântă saba în piept. Cu ultima sforțare o scoate și o așează lângă el. În poziția inițială pare viu pe scaunul domnesc. Liciniu și Ionuț îngenunche. Așa îi găsește Traian.). Scena 8. ( Intră oșteni romani, căpetenii în frunte cu împăratul Traian. TRAIAN ( Privind la întreaga scenă. Licinius
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
durere, Nu-i nicio povață în mângâiere, Ori 'umplerea vieții în atitudini, Preceptele-n ceți vin multitudini.. Iubirea-i ce viața ades o încântă, Bucură o soartă prea înfrântă, Oferă speranța de înfruntare Cu răul ce tot cere îndurare... O sforțare supremă e iubirea, În mâna dinvinității oblăduirea, De a se naște, de a tot înflori, Printre tunete frunți a tot însori.. Înseninând și sufletul mai crunt, Cumințind si rebelul mai cornut, Iscând sentimente neașteptate, În inimile de gheață pre’strâmtate
ODORUL ÎŞI ARE IADUL SĂU... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359804_a_361133]
-
am dorit, răspunse biata femeie surprinsă de privirea lui acuzatoare și, surprinzător de evident, ostilă... Era prima oară când descoperea în vocea fiului dispreț și chiar ură. Oare să i se fi părut? Lacrimi stăteau gata să curgă și, în sforțarea de a se abține, înghițindu-si nodul ce parcă-i oprea respirația în gât, nici nu a reușit să articuleze prea bine primele silabe când, aproape șoptit, a reluat ideea încercând să liniștească atmosfera. Repet, asta am dorit, dar felul
ISPITA (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359599_a_360928]
-
ce se auzea de prin toți copacii parcului pe care-l traversa el, imediat după ce ploaia s-a oprit și primele raze de soare apăreau timide printre norii risipiți. La serviciu a vorbit puțin, doar atât cât era necesar, făcând sforțări pentru a-i intra în voie Ramonei și a nu-l stârni pe Lucian la observațiile lui sâcâitoare. Nu avea poftă nici de muncă, dar nici de conversație. A mers în silă la judecătorie. Ramona Vlădescu avea de apărat drepturile
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359659_a_360988]
-
nr. 389 din 24 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Violeta a reușit să pună un picior pe pragul portierei deschise și să reziste. Toată gura i se uscase de teamă și nu reușise să scoată vreun sunet. Cu o ultimă sforțare, a țipat cât a putut de tare: - Ajutooor! Polițiaaa! Ajutooor! - Nu țipa, tâmpito, f...i gura mă-tii! Intră! a strigat el și a lovit-o cu pumnul în spate. Aproape în același moment a simțit o lovitură puternică în
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359657_a_360986]
-
luptat în regimentul doi Cloșca, numit pe front până în ziua de 27 noiembrie, când am căzut prizonieri în apropierea râului Grigor, județul Prahova. Dușmanul ne înconjurase din toate părțile și noi voiam să spargem cercul. N-am putut, cu toate sforțările noastre, pentru că nemții erau mulți și din toate părțile. Am stat închis în Ploiești, în Școala primară. Acolo am stat nouă zile și nouă nopți, fără să ne dea o bucățică de pâine, decât apă rece. Păduchii se înmulțeau din
REVISTA DE RECENZII - Part 32 [Corola-blog/BlogPost/339904_a_341233]
-
se afla în ascensiune și statul rus aflat în plin proces de consolidare nu se putea implica în problemele vecinilor săi. Războaiele dintre Rusia și Polonia au continuat aproape pe tot parcursul secolului XVIII și primei i-au fost necesare sforțări uriașe pentru a deveni un factor de decizie în sud-estul Europei. În anul 1656, după ce Rada de la Pereiaslav a hotărît unirea Ucrainei la Rusia, țarul Alexei Mihailovici încheie un tratat secret cu domnitorul Moldovei Gheorghe Ștefan. În document se stipula
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
luptat în regimentul doi Cloșca, numit pe front până în ziua de 27 noiembrie, când am căzut prizonieri în apropierea râului Grigor, județul Prahova. Dușmanul ne înconjurase din toate părțile și noi voiam să spargem cercul. N-am putut, cu toate sforțările noastre, pentru că nemții erau mulți și din toate părțile. Am stat închis în Ploiești, în Școala primară. Acolo am stat nouă zile și nouă nopți, fără să ne dea o bucățică de pâine, decât apă rece. Păduchii se înmulțeau din
Mărturii* deosebite de pe vremea ocupației (Primul Război Mondial) () [Corola-blog/BlogPost/339370_a_340699]
-
îndărătnicie conformația, rămânând refractară încercărilor de violentare. Neologismele, în afară de cele de specialitate cu circulație numai în anume sfere, se generalizează anevoie și abia după ce suferă transformările noționale și formale potrivite cu spiritul ei. Așa au fost condamnate să dea greș sforțările filologilor de odinioară cari au vrut s’o «relatinizeze», ca și ale altor reformatori mai noi cari au încercat s’o «rumânizeze» prin reînvierea slavonismelor eliminate de evoluția ei firească. Același rezultat trebue să-l aibă și tendința unor scriitori
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
mitologice reprezintă în relația reverie-limbaj un fel de „a te lua gura pe dinainte”: apariția în lirică mai mult a limbii decât a discursului. Precum a zâmbi înseamnă „a râde în gândul lui”, tot astfel revelarea culturalului mitico-mitologic arhetipal înseamnă sforțarea neputincioasă a reveriei de a se impune gândului cultural. Conclusiv, „Vis visus” este un volum remarcabil prin originalitatea poeticii implicite de resuscitare a visului, prin sensibilitatea experienței spirituale oferite și prin calitatea limbajului poetic ce o aduce pe aceasta la
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
Spiritul creator figurează existența poetica precum o cățărare oximoronică: „În fiecare zi, un pas etern/ M-apropie, mă duce spre infern./(...)/ Urcăm, urcăm spre hăuri, poftitori/Visându-ne o clipă, dezertori” („Cățărătorii”). Escaladarea are loc în tăcere, se derulează în sforțare și sub amenințarea unui bolovan, precum cel al lui Sisif: „Azi vine o tăcere ce n-o vom ține minte/ E mai de preț o pâine decât niște cuvinte./ Împingem bolovanul, ca Sisif, spre zori noi/Va fi să ne
Liviu-Florian Jianu: Imnuri împotriva duplicitătii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339601_a_340930]
-
mitologice reprezintă în relația reverie-limbaj un fel de „a te lua gura pe dinainte”: apariția în lirică mai mult a limbii decât a discursului. Precum a zâmbi înseamnă „a râde în gândul lui”, tot astfel revelarea culturalului mitico-mitologic arhetipal înseamnă sforțarea neputincioasă a reveriei de a se impune gândului cultural. Conclusiv, „Vis visus” este un volum remarcabil prin originalitatea poeticii implicite de resuscitare a visului, prin sensibilitatea experienței spirituale oferite și prin calitatea limbajului poetic ce o aduce pe aceasta la
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie () [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
o stea? Mulțumesc domnului Marian Malciu pentru încă un prilej minunat, oferit mie și celorlalți cititori, de a rezona cu gândurile și sentimentele domniei sale legate de OM și TIMP, prin poezia ” Ne poartă timpul...” , care ne face solidari prin efortul, sforțarea perpetuă de a ne lumina asupra sensului existenței noastre în această lume! Admirație și respect! Prof. Georgia Landur Vintilă Referință Bibliografică: NE POARTĂ TIMPUL... sau SECRETUL CREIERULUI SCĂPAT DIN GURA INIMII - Prof. Georgia Landur Vintilă / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN
PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341083_a_342412]
-
și a cerut judecătorilor: „Vă rog să mă înțelegeți, vă rog să mă credeți, nu fac scamatorie, v-aș ruga mult dacă... Vă rog să mă lăsați să mor!”. Vocea nonagenarului se scufundă în lacrimi și sughițuri. Cu o ultimă sforțare, ajunge departe, în timp, și rostește, împotmolindu-se de lacrimi și de incoerența care îi macină vorbirea: „Tatăl meu a murit când eu nu mă născusem... Am fost înfiat... Am fost slugă până să fiu militar!” Pentru Vișinescu acesta este
Ultimul cuvânt al inculpatului. Vișinescu, în lacrimi, către judecători () [Corola-blog/BlogPost/337946_a_339275]
-
SF) Autor: Corina Lucia Costea Publicat în: Ediția nr. 1758 din 24 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului E iar septembrie...2115! O știu, pentru că ceasul vocal din Piața Operei ne amintește asta! Brusc, încep rugăciunile de la Catedrală... Cu o ultimă sforțare, încerc să-mi amintesc un tril de păsărele... Acum 100 de ani mă consideram nefericită. Să-ți spun cum mă simt acum? Fizic, sunt ok! Dacă tot am locuit o bună parte din viață lângă Pădurea Verde, poluată de noxele
DIMINEAŢA DEVREME (POVESTIRE SF) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344406_a_345735]
-
să sper ca într-o zi eu cu un grup de oameni asemeni mie vom putea pune baze solide într-o țară ierarhic magnifică, iar spectacolul proastei imagini va înceta. Mă simt prinsă în mrejele țării care, cu o ultimă sforțare, încearcă să mă ademenească prin masivele ei înzăpezite iarna, prin adierea florilor de primavară, cu aerul ei de fecioară adormită de bogăția verii și dezmierdată de o bătrână toamnă târzie, traversată dinspre vest spre est de zonele întinse de câmpie
„ŢARA CONTROVERSELOR!” de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342998_a_344327]
-
de vii îl voi hrăni, lupi îi voi da să joace, să se amușine unul pe altul, să se cârnosească, limba să le-o-nvețe, și, când pe urs sare, pentru mireasă gata-i. Grumazul lupului când frânge știu că sforțarea-mi n-a fost de pomană. Când va mușca băiatul mâna-mi, ce-l hrănește, între oameni poate-l las. Iovan Nicolici Referință Bibliografică: JURUINȚĂ / Sorin Cristian Moisescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1517, Anul V, 25 februarie 2015
JURUINȚĂ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343259_a_344588]
-
reședinței episcopale pe care este clădită astăzi Casa Națională, dimpreună cu întreg Parcul Traian din fața Palatului Prefecturii, al Tribunalului, al Băncii Naționale și al celorlalte instituții publice din apropiere. Urmează să depunem de acum înainte cu toții, în mod chibzuit, toate sforțările pentru adunarea și sporirea fondurilor de construcție, ca lucrările de zidire ale catedralei să poată începe cu un ceas mai devreme. 6 În circulara adresată tuturor oficiilor parohiale și protopopești, cateheților și profesorilor de religie din eparhie din luna septembrie
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
câte puțin. Ea a simțit mirosul și gustul. "De unde naiba a mai procurat animalul coniac Ovidiu?" A încercat să strângă buzele. El a insistat și i-a prins puternic fălcile cu o mână, obligând-o să deschidă gura. Cu toate sforțările ei de a ține dinții strânși, i-a turnat cu abilitate o cantitate destul de mare. Ea a înghițit forțat ca să nu se înece, a tușit și a deschis ochii. - Așa, târfulițo, privește-mă! Ia, mai ia o gură să te
EPISODUL 13, CAP. V, CHEMAREA DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379935_a_381264]
-
oferă filosofiei o foarte interesantă justificare a libertății („Libertatea permite cheltuiala cea mai mică de credință pentru cel mai mare rezultat”), iar în viața societăților omenești, ea se constituie în calea schimbărilor lente până la insesizabil, care „se pot realiza fără sforțări prea mari și fără perturbări prea adânci”... Indiscutabil că politica, activitatea eminamente umană pe care Lenin o va defini ca forma concentrată a economicului, este principala responsabilă de schimbările survenite în societate (monarhie absolută, dictatură, regim constituțional, monarhie sau republică
TIRANIA MAJORITĂŢII PARLAMENTARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381047_a_382376]