661 matches
-
a vieții bune drept ceva ce se poate obține doar prin sforțare, luptă și sacrificiu și constă în însăși această sforțare și luptă amintește de o exprimare memorabilă a lui Friedrich Schiller. Acesta spunea că nu adevărul, ci năzuința și sforțarea neîncetată de a se apropia de el, constituie fericirea cercetătorului. Kant, la rândul său, socotea că cea mai înaltă satisfacție pe care o poate trăi o ființă rațională imperfectă este conștiința faptului că și-a făcut datoria, rezistând unor tentații
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
fericirea cercetătorului. Kant, la rândul său, socotea că cea mai înaltă satisfacție pe care o poate trăi o ființă rațională imperfectă este conștiința faptului că și-a făcut datoria, rezistând unor tentații dintre cele mai puternice, izbutind cu prețul unei sforțări tenace să-și pună voința sub controlul rațiunii. Este o stare pe care Kant o va descrie în „Prefața” celei de-a doua părții a Metafizii moravurilor, scriind că cel care a învins atracțiile viciului, făcându-și datoria care este
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
până la urmă decât procesul în care îi sunt inculcate, cu mijloace mai mult sau mai puțin autoritare, opiniile dominante, obiceiurile, datinile, moravurile și respectul necritic față de anumite autorități, proprii ambianței umane în care se naște și crește. Fără o energică sforțare și fără foarte mult curaj ieșirea din minorat, scuturarea jugului prejudecăților este, așadar, cu neputință. Rațiunea este, într-adevăr, un principiu activ, care n-ar trebui să împrumute nimic de la simpla autoritate a altuia și nici de la experiență dacă este
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
pun În legătură eternitatea unui zeu cu capacitatea acestuia de a evita și de a Îndepărta cauzele pieirii greșesc amar. Scutirea de suferință și de moarte aparținând naturii celui preafericit se Înțelege de la sine că nu are nevoie de nici o sforțare pentru a se menține. Totuși, pe cât se pare, poate că nu este frumos să-i Învinuim pe cei care nu sunt de față. Cel mai nimerit lucru ar fi să-și reia Cleombrotos șirul discuției, pe care tocmai a Întrerupt
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
îndepărtându-i o parte incalculabilă din propria făptură, ce, deși în curs de dezintegrare, îi rămânea încă o oarecare vreme apropiată și întrucâtva ascultătoare. Primea ascultare pentru că dădea, și chiar atât de multă încât propria-i tăcere se rupea în sforțarea asta, devenind cavitate rezonantă colectoare de subsonuri hai-hui. Își dădu brusc seama că se cam întrecuse cu gluma într-ale meditației în public și regretă sincer. Băieții erau într-o dispoziție de invidiat, la care el se impermeabilizase fără voie
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
sale merituoase, care se dedicase exemplar lucrării - spre a nu mai vorbi de nenumărații contribuabili anonimi la cheltuielile edilitare, ca și la capitalul de încredere trebuincios unei ameliorări a contextului social general. Dar chiar avea sens să fie dusă cu sforțări la bun sfârșit o inițiativă de care autorii fuseseră privați cu nerușinare suverană? Cu o judecată temeinică se simțea dator lumii, iar cu una de mântuială nomadului amărât din el, încă neîntâlnit ca atare. După părerea sa - în care influența
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
slabe, din contră, cresc durata inspirului și scad ritmul respirator la câteva respirații pe minut. Efecte inverse, de alungire a inspirului, exercită centrul apneustic din treimea inferioară a punții. Stimularea acestuia provoacă fenomenul de apneuză (alungirea inspirației), întrerupt de scurte sforțări expiratorii (gasps) la animalul cu nervii vagi secționați și legăturile nervoase dintre centrii inspiratori bulbari și centrul pneumotaxic întrerupte. Prezența centrului apneustic nu este unanim admisă, apneuza fiind pusă de unii autori (Mountcastle, 1974) pe seama facilitării centrului inspirator de către sistemul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pe țăranii care dădeau ajutor la hăituiala pădurilor și rediurilor, m-am încredințat pe de o parte că întrebuințarea vorbelor nouă se făcea în chip perfect și pe de altă parte că această întrebuințare se făcea cu predilecție, fără nici o sforțare sau ezitare“ <footnote Ibidem. footnote> . Procesul remarcat de Mihail Sadoveanu era în firea lucrurilor, căci vorbirea moldovenilor, cum își ziceau, se reîntorcea la ansamblul de tradiții numit limba română, mai presus de aspectele dialectale, „prin conștiința vorbitorilor că diversele moduri
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
și mort, ce se păstrează în memoria inimii - Poetului, Fiului, Tatălui, Iubitului...“. De aceea nu vom insista asupra acestui aspect. Vom aduce însă în discuție o observație făcută în prefață de Raul Cilaceava: „versurile lui [Arcadie Opaiț] sînt transnaționale, fără sforțări patriotarde și jurăminte extatice. «Românismul» creației sale poate fi intuit doar după niște detalii pur exterioare (consacrări lui Eminescu, referiri la realități folclorice etc.)“. Această afirmație Îi servește probabil autorului ei să argumenteze că poezia lui Arcadie este „de factură
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
mod cert complicata gestație a cărții, de vreme ce Lovinescu ține să-i mărturisească Elenei Farago, într-un moment de exasperare și de îndoială în privința succesului scontat: "Romanul acesta e cea din urmă a mea încercare literară; dacă nu are succesul potrivit sforțării, nu voi mai face nicio lucrare de literatură curată..."160. Or, cum bine știm, cu toate că debutul ca romancier a fost un eșec (altul!), autorul nu s-a descurajat și a încercat să salveze acest prim text printr-o serie de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
iar în paralel cu aceasta, sensul ei superior nu va scăpa inițiatului’’<ref id=”2”>J. Eckermann, Gespräche mit Goethe, Editura Reclam </ref>; însă tot Goethe va adăuga mai târziu despre Faust că este: „un subiect incomensurabil și că toate sforțările pe care le-ar face cineva să-l înțeleagă ar fi zadarnice...’’<ref id=”3”>Eugeniu Speranția, Medalioane muzicale, Editura muzicală, București, 1966</ref> Cu cât ne afundăm mai mult spre sensurile de adâncime ale textului, cu atât Faust se
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Degeaba. Nu ai dreptul să te ridici împotriva hotărârii Sfântului Sinod. Roma locuta. Roma a zis. Sfântul Sinod a hotărât - plecați-vă noroade. De la nenorocita schimbare a calendarului, făcută fără nici o pregătire și fără nici o grijă pentru sufletele oamenilor, toată sforțarea Sinodului nostru a fost una singură: să-și salveze prestigiul. Târguri rușinoase s-au încheiat, umilințe groaznice au fost îndurate între patru ochi, vrajbă s-a aruncat între fiii aceleași Biserici, amenințată cu destrămarea; orice! Nimic nu era prea scump
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
pragul acestei publicații a cărei cea dintâi menire este să pună o ordine vie în câmpul gândirii și vieții noastre teologice. Evident, dacă vreau să nu par nedrept, ar trebui să recunosc că situația gândirii noastre religioase nu este izolată. Sforțările așa de pline de temperament ca și de talent literar ale neoscolasticii franceze de azi, sunt, doar un pendant categoric - desigur, mai disciplinat, mai precis, mai cu știință de carte, dar totuși un pendant - la inactualitatea gândirii noastre. Dacă însă
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
totală numai atunci când brațul revine de la sine în pozitia atârnată. Mâna trebuie să cedeze la o ușoară lovitură din lateral și să penduleze în articulația umărului. Când toți mușchii sunt relaxați, atunci elevul să pună mâna fără vreo încordare sau sforțare, cu dosul palmei în jos pe un pupitru și să observe poziția naturală a degetelor: în stare relaxată toate degetele vor fi ușor curbate. Fără a aduce vreo modificare acestei ținute naturale, elevul să ia un creion în mână astfel
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
pe țăranii care dădeau ajutor la hăituiala pădurilor și rediurilor, m-am Încredințat pe de o parte că Întrebuințarea vorbelor nouă se făcea În chip perfect și pe de altă parte că această Întrebuințare se făcea cu predilecție, fără nici o sforțare sau ezitare. Procesul remarcat de Mihail Sadoveanu era În firea lucrurilor, căci vorbirea moldovenilor, cum Își ziceau, se reîntorcea la ansamblul de tradiții numit limba română, mai presus de aspectele dialectale, prin conștiința vorbitorilor că diversele moduri de a vorbi
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
și mort, ce se păstrează În memoria inimii - Poetului, Fiului, Tatălui, Iubitului.... De aceea nu vom insista asupra acestui aspect. Vom aduce Însă În discuție o observație făcută În prefață de Raul Cilaceava: versurile lui [Arcadie Opaiț] sînt transnaționale, fără sforțări patriotarde și jurăminte extatice. Românismul creației sale poate fi intuit doar după niște detalii pur exterioare (consacrări lui Eminescu, referiri la realități folclorice etc.). Această afirmație Îi servește probabil autorului ei să argumenteze că poezia lui Arcadie este de factură
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
alege să denunțe lumea comunistă cu toate atrocitățile ei, la care atât au trudit cu scrisul lor alți intelectuali anteriori lui. Soljenițîn aleargă spre Occident ca săși salveze țara, scrisul, valorile. Acolo însă îl așteaptă alte încercări, alte lupte, alte sforțări. Pietrele de moară ale celor două lumi, lumea comunistă a anilor 70-80 și lumea liberal occidentală, încearcă să zdrobească bietul individ ce caută libertatea, chiar dacă acesta este o personalitate excepțională, un laureat Nobel pentru literatură. Insul trebuie să-și conducă
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
adunare cu șaisprezecimi, ceea ce îi aduce discreditare masivă în fața proprietăresei care îl ținuse gratis în ultima săptămână în gazdă și-i oferise și câte două felii de pâine cu unt dimineața și seara. Alteori e în pragul nebuniei, și face sforțări teribile să nu alunece în hău. Abia dacă se poate smulge de pe această muchie de cuțit. Conștiința de sine, ascuțită și necruțătoare, este cea care aprinde spaima că ar putea înnebuni. Alunecările în toropeală sunt alungate prin gesturi disperate cum
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
înapoi” se așează la lucru, expulzează din mintea sa gestantă un cu totul alt subiect decât cel anunțat inițial și pleacă... în armată. Dă telefon soției și află cu stupoare că a fost admis. I se pregătesc parcă printr-o sforțare a firii, propulsările. Ia decizii pe care e tentat să le judece ca fiind greșeli. Alege Harvard și nu Philadelphia: „Când am ajuns la Harvard regretam deja fiindcă la Philadelphia mi se promitea un post cu o mulțime de bani
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
munte. Fiică-sa aflată în prima copilărie, pe drum simte o acută nevoie de a se ușura. Mahărul de taică-su nu admite c-ar putea opri câteva minute pentru reglarea echilibrului fiziologic al copilului. În cele din urmă, după sforțări disperate, e silită a face pe ea în mașină. Familia ei, deși materialicește îi asigură tot confortul, o privează de confortul psihic, de libertate, de încredere, de cunoaștere. Prietenia, iubirea o găsește în altă parte, la prietena ei, Tania, care
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
găsi, drepturile sacre care, derivă pur și simplu din ființa lui de om, când noi generațiuni care nu cunosc nimic din urile și prejudecățile noastre ne vor lua locul, fruntaria nu va mai avea importanța exagerată ce are astăzi. O sforțare plină de semnificație în această direcție a făcut-o domnul Briand cu proiectul lui de Uniune Europeană . În discursul de închidere a celei de-a XI-a sesiuni a Adunării Generale a Ligii Națiunilor, Titulescu arăta că: “pe viitor toate
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
fiecare individ are dreptul la orice lucru, inclusiv asupra corpurilor altor oameni, prin urmare nu poate exista securitate atâta vreme cât dăinuiește dreptul natural. De aici decurge necesitatea regulii generale a rațiunii care ne spune că "fiecare trebuie să caute pacea prin sforțările sale, atât cât are nădejde că o obține, iar când n-o poate obține îi este îngăduit să caute toate mijloacele care-l pot ajuta sau favoriza în război și să se folosească de ele". Prima parte a acestei reguli
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
sensul de evoluție a personajului central într-o direcție eroică (gradul maxim de atingere a eroismului este, în Satyricon, accederea la un status superior, produsă prin trecerea de la condiția de sclav la cea de om liber și, grație unei curioase sforțări a destinului, neapărat îmbogățit peste noapte, precum Trimalchio). Tendinței de "supraviețuire" a eposului eroic, subminat de parodist atât prin ironie ca marcă stilistică, cât și prin disocierea completă de conținutul său i se opun noile universuri, noile figuri, noile limbaje
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
place mult să privesc o noapte cu lună... și uneori stau vreme îndelungată la fereastra mea, privind, dar știu bine că luna e altceva decât ceea ce pare... Nu întind mâna so prind... E mult și ceea ce dă, fără intenție și sforțare. Aproape toată luna lui aprilie am fost în fiecare dupăamiază în magazin. Era o bucurie liniștită, între mobile noi, frumoase... Retras în firida aceea [...] parcă mă afundam întrun vis. Am învățat o mulțime de lucruri în aceste trei săptămâni. Ce
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
place mult să privesc o noapte cu lună... și uneori stau vreme îndelungată la fereastra mea, privind, dar știu bine că luna e altceva decât ceea ce pare... Nu întind mâna so prind... E mult și ceea ce dă, fără intenție și sforțare. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre rolul lecturii în dezvol tarea armonioasă a personalității umane. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Redactează un eseu de 600-900 de cuvinte în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]