168 matches
-
deduce din cele numai câteva mostre pe care le avem la dispoziție, modelele tânărului Ioan Es. Pop se opresc în pragul Războiului al Doilea. De căpătâi ar fi simboliștii și moderniștii francezi și români deopotrivă. Nu Nichita Stănescu, nu cerchiștii sibieni. Chiar dacă circumscrierea îmi convine și mă confirmă (am scris eu însumi cândva despre strategia poeziei lui Pop, care, ca și aceea a lui Baudelaire, ar avea la bază eseurile lui Poe), nu i-aș da credit în totalitate. Grupajul din
Din noaptea timpului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3088_a_4413]
-
Casei Poetului iar veverițele și iepurii se joacă printre traversele din lemn. La capătul străzii mele americane Trece și un fluviu leneș Susquehana Și pot zări chiar și podul imens legînd Orașul cu pădurile din Northumberland Sună telefonul și un sibian îmi spune Că podul gării din Sibiu Nu mai este. Și atunci chiar aici, chiar acum Eu îl ridic iar, piatră cu piatră, Cuvînt cu cuvînt Și cei din Lewisburg Se miră că lîngă podul lor A mai apărut un
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/12850_a_14175]
-
2007“, făcând trimitere la defilarea cu torțe, din finalul serii. Ambii oficiali au accentuat că închiderea oficială a programului va avea loc pe 31 decembrie, lucru repetat și pe scena din Piața Mare, pentru cei circa douăzeci de mii de sibieni aflați la concertul de muzică populară și la spectacolul pirotehnic. Declarațiile precedente, conform cărora ministerul marca încheierea programului, și nu ultima sa contribuție, creaseră confuzie. Ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, a precizat la Sibiu că 30 de milioane de euro au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
oamenii, i-au cerut voie să lipească scotch-ul, el a zis ok, ei au lipit și-au plecat. Nu i-au spus să-și pună ceva reprezentativ în geam, ca-ntr-o ramă? Nu. Și iată tabloul: portret de sibian în maiou albastru, cu lanț de aur la gât și telecomanda în mână. Celelalte ferestre-s pustii. Doar undeva sus, la un geam fără sclipici, stă o bătrână cu batic, încadrată de două fantome de flori. Cum, necum, tristețea din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
ontologic și gnoseologic) a fost lovitura de stat, au fost teroriștii o închipuire, au fost mineriadele o realitate, a fost progromul de la Târgu Mureș la fel. Pe toate astea le-am auzit buimac cum mi le-a reamintit convingător un sibian trăitor la Timișoara, un nenea zidarul care mi-a spus că de ce acum îl vrem pe Iliescu după ce atâta vreme am predicat toate cele despre ale lui păcate. Căpitanul Vadim nu e așa! A făcut el lovitură de stat? A
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
simbol a fost cerbul albastru, un grup de girafe roșii a defilat pe Avenue de la Liberté, oameni uriași au străbătut străzile luminate de instalații de foc, în timp ce a doua Rotondă a răsunat de muzică electro, până după 1 noaptea. Spre deosebire de sibieni, luxemburghezii au ieșit însă în stradă în număr mult mai mic, fiind ținuți în casă și de vremea ploioasă și rece. Din Sibiu, au participat la festivități prefectul Ion Ariton și primarul Klaus Johannis. (V. N.Ă Sorin Stoica și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
de mult. Și o să venim și la anul, când cortul ăsta o să dispară. O să facem altul în loc“, a spus Chirilov, punctând astfel și el lipsa cinematografelor, așa cum a făcut-o și Cristi Puiu astă-toamnă, la Astra Film Fest. TIFF-ul sibian s-a deschis cu o premieră: Cocoșul decapitat, după romanul scriitorului Eginald Schlattner. Cocoșul decapitat este povestea a patru adolescenți, din anii ’40, care ilustrează destinul comunității săsești din Transilvania. Filmată în Sibiu, pelicula a impresionat spectatorii, care reacționau la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
e un actor care te face ca, dacă ești adormit, să arăți ca și cum ai fi băut un espresso dublu“. Armand Assante a văzut la Sibiu pentru prima oară și filmul lui Cristian Mungiu, câștigător al „Palme d’Or“. TIFF-ul sibian se încheie duminică, la 21.30, cu o gală transmisă în direct de TVR1 și cu proiecția filmului Restul e tăcere, al lui Nae Caranfil. Revoluție pentru Mungiu Filmul 4 luni, 3 săptămâni și două zile, al lui Cristian Mungiu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
chemat acasă. De ce nu pleci (de atâta amar de vreme) din Sibiu? Deși am momente de revoltă față de mentalitatea lui de "mărginime", Sibiul rămâne locul unde mă simt eu însumi și nu cred că-l voi părăsi vreodată. Nu sunt sibian prin naștere, ci prin adopție. Am copilărit în Sângătin, un sat din județ care, ca toate satele peste care s-a abătut ciuma roșie a cooperativizării, nu mai este decât un paradis în paragină. În Sibiu mi-am trăit însă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
celor doi prin România, se va naște o carte. Aflat la punctul final al unui adevărat maraton, Sibiul i-a așteptat cu drag pe cei doi scriitori, sosiți după o excursie în Bucovina natală a lui Norman Manea. Zeci de sibieni au venit miercuri seara la întâlnirea de la Biblioteca Astra, cărțile s-au vândut încă înainte ca evenimentul propriu-zis să înceapă, iar la final a fost coadă la autografe. Printre cei prezenți s-au aflat scriitorii sibieni Dumitru Chioaru, Joachim Wittstock
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
că este o jignire pentru un proiect dacă nu corespundea calitativ, ori managerial... Un alt tip de abordare, al explicitării programului înainte, probabil că este un alt lucru pe care l-aș fi abordat cu totul altfel. Peste 80% dintre sibieni declară, conform sondajelor, că și-ar mai dori în Sibiu un program că în 2007. Ce semnifică un astfel de raspuns? Există două efecte pe care „Sibiu 2007“ le-a produs la nivel local. În ceea ce privește publicul, în primul rând. Eu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
al programului „Sibiu - Capitală Culturală Europeană 2007“. Decembrie 1 Decembrie cu fanfare Ziua Națională a adus un șir de evenimente organizate de Ministerul Culturii, care au marcat retragerea ministerului ca principal sponsor, din programul „Sibiu 2007“. Zeci de mii de sibieni au sărbătorit 1 Decembrie în stradă, cu fanfara, muzică populară și artificii. Pentru oficialități, punctul de greutate al lui 1 Decembrie a fost la Muzeul de Istorie, unde s-au vernisat noile expoziții din spațiile restaurate. Rock și foc - programul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
4 iunie, la Pavilionul 2007, tot cu o premieră: Cocoșul decapitat, al regizorului Radu Gabrea. TIFF-ul se va încheia, în ambele orașe, pe 10 iunie. Cocoșul decapitat, co-producție România-Germania, semnată Radu Gabrea și Marjan Vajda, bazată pe romanul scriitorului sibian Eginald Schlattner, este povestea din anii ’40 a unor adolescenți, care ilustrează destinul întregii comunități săsești din Transilvania. A fost filmat vara trecută în Sibiu. Cât despre Restul e tăcere, Nae Caranfil a scris o primă variantă de scenariu în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
unirii întregii românini a apărut și printre transilvăneni, care își imaginau politic realizarea unității naționale sub girul Casei de Habsburg, a națiunii române integrale sub sceptrul imperial. Nu doar românii își exersau facultățile de imaginare politică. Daniel Roth, scriitor sas sibian, opune planurilor maghiarilor de unire a Transilvaniei cu Ungaria proiectul unei monarhii daco-romane sub coroană imperială, care să cuprindă toate cele trei țări române. Profetic, acesta anunța în 1848 că "viitorul Daciei (Transilvania, Moldova și Valahia) nu este nici al
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
monografii de localități în zona cercetată, unele dintre aceste scrieri fiind și astăzi lucrări de referință 5. Interesul cercetătorilor pentru explorarea istoriei și culturii locale este teoretizat, în anii '30, în cadrul curentului mai larg denumit "localism creator", tributar criticului literar sibian Alexandru Dima, axat pe ideea recuperării și promovării valorilor locale autentice. Dacă în perioada dintre cele două războaie sursele documentare se cercetează pentru o cunoaștere cât mai consistentă și obiectivă a regiunilor, istoriografia comunistă, care nu se abate de la registrul
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
I. Breazu, Cluj, 1937, 229-233; Șerban Cioculescu, Caragiale și ardelenii, UVR, 1939, 34; Predescu, Encicl., 650; Gh. Preda, Activitatea Astrei în 25 de ani de la Unire, Sibiu, 1944, passim; Mircea Zaciu, Ion Agârbiceanu, București, 1964, 38-39; Aurel Vasiliu, Însemnările unui sibian despre Caragiale, LL, 1966; Elena Dunăreanu, Centenarul revistei „Transilvania”, Sibiu, 1969, 34-36; Ciopraga, Lit. rom., 592-593; Eugen Onu, Horia Petra-Petrescu, „Calendar literar”, 1970, 141-142; Mircea Popa, Horia Petra-Petrescu, animator al mișcării teatrale din Transilvania, CNT, 1972, 24; Dragoș Șesan, Horia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
interzis acestora să tulbure horele pe care zânele, în deplină nuditate, le întind în mijlocul pădurii. Jocul ielelor se poate dovedi funest pentru intrusul voyeur. La acest fapt face referire și Virgil Vătășianu în monografia pe care i-o consacră pictorului sibian, cu toate că ielele lui Smigeslchi par deposedate de aceast fascin malefic cu care le înzestrează cultura populară. "Poate că la alegerea subiectului Ielelor mai răsună un ultim ecou al unor gânduri funebre, fiindcă ielele, în credința populară, nu sunt numai niște
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unirii întregii românini a apărut și printre transilvăneni, care își imaginau politic realizarea unității naționale sub girul Casei de Habsburg, a națiunii române integrale sub sceptrul imperial. Nu doar românii își exersau facultățile de imaginare politică. Daniel Roth, scriitor sas sibian, opune planurilor maghiarilor de unire a Transilvaniei cu Ungaria proiectul unei monarhii daco-romane sub coroană imperială, care să cuprindă toate cele trei țări române. Profetic, acesta anunța în 1848 că "viitorul Daciei (Transilvania, Moldova și Valahia) nu este nici al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]