3,605 matches
-
Academiei RSR pentru volumul Teatru (1972); Premiul "Bacovia" al revistei "Ateneu" (1984). SUNT OCROTIT când scriu, creionu-mi geme între dește, în cele trei, cu care mă închin și simt că Dumnezeu mă ocrotește și îmi stropește versul cu AMIN. printre silabe mă proptesc pe dreapta. cu stânga dinspre inima stau paj, că nu se știe cât de-naltă-i treaptă pe care șui și nu-mi stă nimeni gaj. până mai ieri sorbeam tuberculoză din țigarete cu bacilul Koch și-n
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
1989), Spiritul hyperionic sau sublimul eminescian (2003), Libertatea metafizica eminesciana (2005), Deșchideri metafizice în lirica eminesciana (2007), Eminescu sau dincolo de absolut (antologie, 2010). 4. Garabet Ibrăileanu, Studii literare, Ed. Junimea, Iași, 1986, p. 103. 5. Inimitabilul vers iambic de 7-8 silabe al Luceafărului. 6. George Popa descoperă în Luceafărul patru spații, însă doar trei sunt specifice personajelor lirice propriu-zise: lui Cătălin îi corespunde „spațiul strâmt”, Cătălinei „spațiul ascensional al sentimentului”, Luceafărului „spațiul sideral” cu intenții descendente (amorezarea lui de Cătălina). Rămâne
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
clipei), alteori, menită să sfideze timpul cu o desăvârșire intransigenta (,,Din supunere oarbă, sfințească-mi-se Clipă!”). Câtă emoție înfiorata fulgera interogațiile care primesc și răspuns din nevoia de aflare a cunoașterii!,,Poet? Nicidecum! Sunt testamentul dintâi al iubirii. Prima silaba din ultimul șopot? Nu știu! Moarte, acordează clavirul tăcerii din mine și, ajutămă, Doamne, să trec!” Rostirea harică dar și meșteșugita aduce în prim plan bogate încărcături emoționale ,,Poetul este mut, s-a dus tarotul! Să vină primăvară din-nainte
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
la dispoziție chiar ,,Evanghelia inimii”, suntem gata să contrazicem și să rostim cu fermitate că poetului Theodor Rapăn i se pot alătura truditorii cu hâr intru credință poeziei. Estetică specială a cărții se sincronizează cu vocea lirica a poetului. Cuvântul, silaba, clipă, melanholia, tăcerea, profunzimea, metaforă, neliniștea, profunzimea, metafizica, dorul, cerul, flăcările Gheenei, umbră, norii, oglindă, păsările, apa, aerul, licornul, firul de iarbă, focul, tăcerea - sunt elemente specifice universului poetic răpanian. Pe tot parcursul cărții descoperim lirismul profund, rafinat al poetului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
lui adânci și înțelepciunea lui sculptata pe-ale nemuriiri dure stânci. la mormânt îi ducem pâine caldă și-un ulcior, cu vin de Botoșani. muzele în Lacul lui se scalda când pleznesc harbuzii prin tufani. mi-a rostit poetul o silaba despre o legendă dintr-o stea, apoi gândul și l-a șters în grabă: ce va păsa, oameni buni, de ea ? nu se cade să-l trezim din vise. azi, MIHAI, este un prinț celest. mai grăiește doar prin manuscrise
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
rupe fîșii de cerneală/ uscată" (Mîine). Teama "că nimic/ nu se întoarce/ nimic nu răzbește/ în palida literă" (Trecere) e contracarată de însăși prezența "literei" poetice în care trăirea se fixează nu o dată cu o mată strălucire. "Am deprins să rostesc/ silabe/ cuvinte/ precum pietrele" (Paradigme), declară Mariana Filimon în numele poeziei ce-și transcende fragilitatea în remarcabile împliniri. n
Prezența scriptică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10073_a_11398]
-
Mircea Mihăieș De-o vreme, constat că textele îmi sunt citite cu lupa. Dac-aș fi paranoic, aș țopăi de fericire: Ia uite, dom'le, ce valoare am! Ia uite, până și ultima silabă scrisă de mine e luată în serios! Ce important am ajuns! Fiind, prin natura mea deloc expansivă, sceptic în legătură cu lucrurile pe care le fac, nu m-am grăbit să dau o interpretare de acest fel semnalelor ce mi se transmit
Lauda calomnioasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10066_a_11391]
-
propriilor sale gânduri. El este doar o simplă fâșie de separație dintre acestea două aspecte ale timpului, o secțiune de interferență maximă, dar nu mai mult de atât. și pentru a fi mai clar înțeles, continuă ștefan accentuând pe fiecare silabă, prezentul rezultă din coliziunea acestor două mari sfere de manifestare a ceea ce noi numim prin cuvântul: „timp”. și cum orice gen de coliziune produce o explozie ..., adăugă cineva șoptit. ... tot astfel rezultă și negura despre care am vorbit mai devreme
REVENIREA DIN SPAŢIUL COSMIC PE PĂMÂNT. In: Destine literare by Octavian Lupu () [Corola-journal/Journalistic/96_a_158]
-
germană (Ed. Aethicus, 2000) etc. Salmul - cea mai scurtă formă fixă de poezie din istoria literaturii universale, alcătuindu-se-n distih, cu primul vers dintr-un troheu („măsura 2“) și cu secundul, din doi trohei („măsura 4“, în total, șase silabe), așadar, față de niponul haiku (din 3 versuri dispuse-n măsurile 5-7-5), cu o economie de 11 silabe - a fost inventat / brevetat de Ion PachiaTatomirescu încă din 1993, potrivit postfeței de la volumul Dumnezeu între sălbatice roze - unde, în capitolul Câteva forme
Elegii paradoxiste. In: Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
alcătuindu-se-n distih, cu primul vers dintr-un troheu („măsura 2“) și cu secundul, din doi trohei („măsura 4“, în total, șase silabe), așadar, față de niponul haiku (din 3 versuri dispuse-n măsurile 5-7-5), cu o economie de 11 silabe - a fost inventat / brevetat de Ion PachiaTatomirescu încă din 1993, potrivit postfeței de la volumul Dumnezeu între sălbatice roze - unde, în capitolul Câteva forme dacoromânești de micropoem, pe paginile 75-97, drept replică la pseudohaijinii din România, „îmbătați“ de haiku-ul nipon
Elegii paradoxiste. In: Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
pentru aproape un deceniu. Treptat, de prin 1956, revine cu declarații de convertire și cu acele ăstihuri pestrițe" rezonante la cerințele zilei. Sfârșește potopit de onoruri. Literar își regăsește însă, în ultimii ani, marea linie, volumele târzii de poezie (Cadențe, Silabe, Răzlețe, Litanii, Noaptea) fiind argheziene în sensul cel mai deplin. Marele poet recupera estetic ceea ce sacrificase în plan etic. Călinescu a urmat altă traiectorie. Din prima zi e alături de forțele ăprogresiste", le cântă în struna, le este un aliat politic
DIN NOU DESPRE COLABORATIONISM by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17708_a_19033]
-
A Jean Cocteau agent, coque, taud de nos bateaux en papier". Sau în altă variantă: "A Jean Cocteau âges, ans, coqs, taux de nos châteaux de cartes". Ne aflăm pe un teren extrem de lunecos, pe care fiecare sintagmă, fiecare cuvînt, silabă, literă pot, într-o clipă, a-și schimba înfățișarea, parcă printr-o hipercorectitudine, printr-o epuizare a scrupulului scriptic. Textul cel mai migălit se arată cel mai primejdios, căci suprafața sa crapă, deschizînd abisuri delicios-amețitoare care-i înghit accepția primă
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
o facă, atâta timp cât se limitează la a scrie în terține, respectiv în alternanta de secvențe de două și trei versuri. Cand însă are pretenția că ceea ce face el este "lirica nipona" și, mai mult, stă împietrit ore întregi numărând la silabe și potrivind cuvintele pentru ca totul să fie conform cu teoriile poeților medievali ai Japoniei, atunci cred că poezia lui nu e nimic altceva decât fanfaronada. În întreaga lume poemele în stil japonez cunosc o imensă răspândire. Mii de antologii, mii de
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]
-
sunt mai catolice decât Papă sau, mai bine zis, măi ortodoxe decât... cine vreți dumneavoastră. "Maeștrii" lor sunt, în majoritatea cazurilor, opaci și limitați la câteva tehnici poetice. Poezia, pentru ei se măsoară cu șublerul, iar tehnică poetica și numărarea silabelor dintr-un vers este de o deosebită importantă. Cât despre Poezie... ei, pe ăsta, e ceva mai complicat s-o priceapă, drept pentru care îi lasă indiferenți. Între timp, haiku-ul a intrat în patrimoniul universal, dincolo de numărători, hokku, tsukeku
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]
-
trei versuri independente dintr-o mai lungă poezie a lui glenn Ingersoll, "Exquisite Corpse", 57, 33). Așa că poate ar fi mai bine ca poeții români să scrie versuri în maniera japoneză exact așa cum își doresc și să renunțe la număratul silabelor. Dincolo de astă mai exista și Poezie. De poezie (mai mult sau mai puțin în maniera nipona, ceea ce oricum n-are nici un fel de importantă) este și ultimul volum al lui Constantin Severin, volum intitulat cam debusolant Axolotul, despre care înțeleg
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]
-
poet: "m(ircea) i(vănescu)/ îmi trimite zilnic/ două pungi de plastic/ cu fărâmituri de poezie" (Din Sibiu). Sau povestește - cu inima încă bătându-i puternic de emoție - ce i se întâmplă când scrie: "Uneori o plăsmuire devastatoare/ țâșnește printre silabe/ că molia ce-și făcuse culcușul/ în rană de purpura a soldatului" (Lumea limbajului). Subiectele sunt cele care îi vin în minte, n-au legătură între ele, constituind un cuceritor spectacol al spontaneității. Totodată, limbajul folosit în relatarea faptelor este
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
ăn plină lumină, vorbeam singur ca să realizez plastic o minune. Deși nu vedeam, aveam certitudinea că trebuia să se petreacă ceva uimitor, ca o dislocare de armonii și forțe, undeva, departe. Credeam an puterea magică a verbului. Alteori o singură silaba ămi sugera, ăntr-o intuitivă străfulgerare, existentele mele anterioare. Mai ales una, umila și simplă, o evocare cu predilecție, deoarece cu timpul am ănvătat tehnică acelor reăncarnări spirituale care mă fac de nerecunoscut celor mai aproape de mine. Astăzi scriu ăngăndurat de
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
crede: de la mai complicatele "nume ale literelor" (sistemul, folosit pe vremuri și în școala românească pentru a desemna litere ale alfabetului chirilic, e evocat de pildă de Ion Ghica - "on, mislete, ucu: omu..."), la denumirea minimala și standardizata printr-o silaba, reprezentînd vocală corespunzătoare literei sau consoana însoțită de o vocală (a, be, en, si etc.). Pentru transmiterea telefonică a scrierii exacte a unor cuvinte, există obiceiul de a indica fiecare litera printr-un nume mai cunoscut, care începe cu litera
CD, DJ, CV etc. by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17514_a_18839]
-
vîntu-i prielnic și depărtarea ne-asteaptă/ iat-o cum luminează cu toate rănile sale!a/ Dar oamenii întîrziau să urce./ ăAsta nu-i o corabie că toate corăbiile/ ziceau încercînd în mîini carcasa de litere/ fierbinți/ asta e o corabie de silabe/ asta e o corabie umpluta cu lacrimiă" (Corabia). Trist megaloman amețit de satisfacția "facerii" sale verbale, își recunoaște "nerușinarea", id est impostura artefactului estetic în raport cu trăirea ca atare: "Pe zi ce trece tot mai al tau/ pămîntule prieten./ Am inventat
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
acum câteva luni de mult mai avântatul premier britanic, Blair. Cu ce zestre ne vom prezenta în fața mult mai bogaților spiritual colegi din vestul Europei? Cu niste troglodiți pe care-i trec apele când li se pretinde să articuleze o silaba că lumea într-o limbă străină, cu habarnisti totalmente opaci la aluziile mai fine ale conlocutorilor, cu neisprăviți ce-și imaginează că performanțele se dovodesc în sexy-cluburi, si nu în competiția economică și de idei? Cu o adunătură de fantoșe
Muza burtilor ambulante by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17565_a_18890]
-
lexicale, gen "viața sub scut m-a scutit/ s-o scutur din ce nu primesc/ pe-un păscut în storul distorsionat/ la sinele mai sinuos". Până la un punct se justifică explorarea resurselor anagramatice, convocarea de vocabule ce-și înghit reciproc silabele, sunetele, într-o frenezie a posesiunii și deposedării de sens ("să mă rețină regina-rugină-n rutină retinei,/ pe rășina rușinii"); când aceste tehnici devin o fixație, versurile par a fi exhibări ale unei mașini de produs efecte obscure și uneori silnice
Un crepuscular by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17604_a_18929]
-
fereastra cu dantură de ceață. într-un amurg cu simfonii în păr. Scrisă azi, 13 nov. 2010, la nunta compozitorului Ieri, Marin Voican-Ghioroiu cu soprana Rodica Anghelescu mi-am atârnat ochelarii de gulerul noptierei, și ți-am adunat într-o silabă surâsul părului, cu care-mi nechezi, la vecernii, sărutul. NECHEZUL IERNII Stau de vorbă cu ceașca de ceai și pe umărul ei îmi așez cotul gurii, vioară în orchestra lutului, Nechezul iernii șuiera prin mine, în care suspină ca-ntr
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
aveai umbre la inimă, cu care te caut în lacrimi.lăsasem sufletul în odaie, așezat pe sânii ferestrei cu cotul proptit în ceafa teiului de lână cer. M-ai privit ca pe o aripă de vânt, desenându-mi conturul pe silaba sfârcului și visau stelele sub ceașca nopții, și se cățărau lupii pe spinarea pădurii de dincolo de gura dealului... Ți-am mângâiat melancolia părului și-am dus degetul la gură ca nu cumva cuvintele să te iubească. 16
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
volumul e inevitabil, atîta doar că trecerea sub tăcere a lacunelor ar fi neserioasă. E uimitor să vezi cum, despre un poet a cărui cadență îi molipsește chiar pe cei mai inerți cititori, molipsire ce merge pînă acolo că ritmul silabelor îți răsună stăruitor în urechi după încheierea lecturii, e uimitor ca despre un autor a cărui poftă de expresie stridentă a atins pragul rar al surprizei estetice - tocmai despre el să se scrie studii de o platitudine lucie. E o
Ion Barbu, poetul satir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2540_a_3865]
-
noapte a „ochilor frumoși”. Când vine vorba de critici, motorul se ambalează. Capitolul despre Gherea, excelent: crud și binevoitor. Vlahuță dă o foarte bună definiție a poeziei ca să spună cum nu trebuie să fie poezia: Tu ia doar la crestarea silabelor aminte, Să nu prea bată ‘n struna știutelor cuvinte, - Ci ‘n răsuciri de fraze, cu vorbe de la tine, Fă sunetele goale să ni-se pară pline, - Cum, iscusit dispuse, oglinzile ne mint, Dintr’o ‘ncăpere ‘ngustă făcând un labirint. „Nuvela
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2394_a_3719]