988 matches
-
vechile vetre strămoșești, menținând astfel o continuitate teritorială, observată în multe situri, precum la Gura Idrici, Dodești, Drăgești și Negrești. 1.2. Tipuri de așezări și de locuințe În privința siturilor bazinului bârlădean se remarcă predilecția pentru așezările deschise, de tipul siliște/seliște (un exemplu, aleatoriu, la Cucorăni - Botoșani), nefiind atestată vreo stațiune fortificată pentru acest timp și spațiu. Anterior, specificam că din totalul așezărilor din secolele V/VI-VII (98), doar în opt au fost întreprinse cercetări arheologice (sondaje sau săpături
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
nefiind atestată vreo stațiune fortificată pentru acest timp și spațiu. Anterior, specificam că din totalul așezărilor din secolele V/VI-VII (98), doar în opt au fost întreprinse cercetări arheologice (sondaje sau săpături sistematice): Coroiești-Bogdănița (punctul Vatra satului), Drăgești (punctul Siliște), Dodești (punctul Șipot), Gura Idrici (punctul La Coșare sau Islaz), Negrești (punctul La Lutărie sau Cimitirul evreiesc), Rateșul Cuzei (punctul Grajduri), Tăbălăești-Bunești Averești (punctul Moara lui Negruzi) și Valea Mare-Dumești (punctul Valea Puturoasă), aflate pe teritoriul județului Vaslui. Cu alte
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
mărginite de afluenți precum Rebricea, Crasna, Berheci, Stemnic și Zeletin. Astfel de dovezi există în majoritatea stațiunilor amintite, la Gura Idrici, Dodești, Negrești, Tanacu și Oncești. 1.2. Tipuri de așezări și de locuințe În Bazinul Bârladului, tipul de așezare (siliște/seliște) se menține neschimbat, la fel cu cel din perioada anterioară, adică așezare deschisă, însă în restul teritoriului est-carpatic, mai exact în nordul Moldovei, apar spre finalul secolului VIII așezările întărite, care ating apogeul în intervalul secolelor IX-XI. Spre deosebire de spațiul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
mare parte a bazinului bârlădean, este explicabil ca numărul preponderent de situri arheologice să fie din zona menționată, fapt observat și pentru etapa anterioară (secolele V-VII). 1.3. Sistemul de construcție. Instalații pentru foc Așezările bazinului sunt de tipul siliștilor/seliște, iar complexele de locuințe respectă aceleași reguli ca și cele din intervalul precedent, poate cu ușoare modificări datorate încălzirii climei. Astfel, locuințele cu cele două variante, parțial adâncită și adâncită, cuprinse între 0,40 m și 1,20 m
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în centre de putere, să fi contribuit și determinat, alături de altele din teritoriile învecinate, la formarea primelor state medievale românești (secolul XIV). 1.2. Tipuri de așezări și de locuințe În secolele X-XI așezările bazinului continuă să fie de tipul siliște/seliște, deschise, nefortificate, în timp ce altele din nordul Moldovei au elemente de fortificație, probabil ca răspuns la pericolul extern. Conținutul culturii materiale, de tip Dridu, reflectă nu doar nivelul avansat de dezvoltare social-economică al societății locale, ci surprinde și perioada de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
s-au întreprins cercetări arheologice (sondaje sau săpături sistematice): Drăgănești (punctul Bursucărie), Gârbovăț-Ghidigeni (punctul Arcaci), județul Galați și în 10 localități de pe teritoriul actual al județului Vaslui, la Bârlad (punctul Prodana), Dănești (punctul La Islaz), Dodești (punctul Șipot), Drăgești (punctul Siliște), Gara-Banca (punctul Șapte case ori Șesul Bârladului), Negrești (punctul La Lutărie ori Cimitirul evreiesc), Rateșul Cuzei-Rebricea (punctul Grajduri), Roșiești-Gară - Roșiești (punctul Grădinărie), Simila-Zorleni (punctul Grădinărie) și Valea Seacă-Bârlad (punctul Barajul de apă). Tipurile de locuințe se mențin ca și în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
amintite în secolele VIII-XI. Toporul-bardă, caracteristic tipului III, este reprezentat prin exemplarele de la Bălteni și Găiceana; au corpul ușor curbat, prevăzut cu aripioare laterale la gaura de înmănușare și dotate cu câte un tăiș dreptunghiular. Analogii la Bârlălești, Fedești - Vaslui, Siliștea Nouă - Suceava, Dragosloveni, Jariștea și Răstoaca - Vrancea. Celelalte unelte din metal (cuțitele, secerile, cosoarele) prezintă similarități cu obiectele găsite la Epureni, Șuletea, Bârlălești-Epureni, Murgeni - Vaslui, Coșna - Suceava, Jariștea, Dragosloveni și Câmpineanca - Vrancea. Prezența armelor (vârfuri de săgeți și unul de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fortificație (valuri de pământ, șanțuri și palisade din lemn), specifice secolelor VIII-XI, perioada când acest tip de așezare se generalizează în multe regiuni ale Europei. Ca urmare, în intervalul secolelor VI-VII, în arealul bazinului, așezările erau deschise, de tipul siliștilor/seliștilor, iar locuințele aveau două variante, fie parțial adâncite sau adâncite. În perioada veacurilor VIII-XI se păstrează același tip de așezare, iar caselor li se adaugă locuința de suprafață, care anterior fie era slab semnalată, fie lipsea. Acest ultim tip
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Bogdana, Tunsești și Coroiești-Bogdănița (jud. Vaslui), pe valea Bogdanei; Băcești, Dumeștii Vechi, Valea Mare-Dumești, Dumești, Todirești, Negrești, Parpanița, Buhăești și Vulturești, pe valea Bârladului sau Banca, Gara-Banca, Vaslui, Brodoc-Vaslui, Costești, Bârlad și Valea Seacă-Bârlad, tot pe valea Bârladului; Sofronești, Drăgești, Siliște și Valea Popii-Todirești, pe valea Șacovățului; Buda-Oșești și Oșești, pe valea Stavnicului; Rateșul Cuzei și Rebricea, în valea Rebricei; Bunești-Bunești Averești, Crasna și Vinețești-Oltenești pe valea Crasnei; Codreni, Roșiești, Gara Roșiești și Gura Idrici, pe valea Idricii; Vlădia, Semenea-Dragomirești, Pogana
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ceramice lucrate la roată și decorate cu incizii, caracteristice secolelor VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1951. Materialul este în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 55-56. 7. Bălești (comuna Cozmești), județul Vaslui a) Coada Siliștii: la circa 500m est de sat s-au găsit fragmente ceramice din secolele V-VI și X-XI. Cercetare C. Cihodaru, 1930. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Cihodaru 1930-1932, p. 31, 32, 43-50; Vulpe, Buhoiu, Cihodaru, Florea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
M. Petrescu-Dîmbovița și N. Zaharia 1954; verificare Gh. Coman, 1976, 1977. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Petrescu-Dîmbovița, Dinu, Bold 1955, p. 29-30; Zaharia N. 1955, p. 909; Coman 1980c, p. 249, nota 10. b) Siliște: pe malul abrupt al Pârâului Șacovăț, din marginea sud-estică a satului, s-au desfășurat săpături arheologice al căror rezultat a indicat prezența unei stațiuni. Cercetarea sistematică a descoperit șase locuințe, dotate cu câte un cuptor din piatră. Inventarul așezării cuprindea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din veacurile X-XI. Cercetare I. T. Sion, 1972. Materialul se găsește în colecția Școlii din Umbrărești. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 161; Sion 1999, p. 6-23; Ilie, Nicu 2002, p. 38. b) La Bulgari: la circa 500-600m est de biserica satului Siliștea s-au găsit fragmente ceramice din secolele VIII-IX și X-XI. Cercetare I. T. Sion, 1972. Materialul se găsește în colecția Școlii din Umbrărești. Bibliografie: Sion 1999, p. 6-23; Ilie, Nicu 2002, p. 38-39. c) Pe Casadiei: la aproximativ 800m nord
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
respectivă, el abia se înfiripa din răzeșii umbrăreșteni mutați pe terasa de est a apei Bârladului, în urma marilor inundații din acești ani. Ori că satul Torcești ar fi fost „înființat pe moșia boierului Paul Balș”, iar satele Slobozia, Tămășeni și Siliștea „au fost înființate pe moșia boierului Suțu în anul 1864” și alte asemenea inadmisibile erori și confuzii. A lipsit, probabil, mediul prielnic pentru o corectă informare și cunoaștere, astfel încât despre un istoric al satelor noastre întocmit anterior nu se poate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din satul Umbrărești-Vale; Vasile Gorgan II, Alexandru Hagiu, Pintilie Popa, Sandu Cucoaneș (poreclit Chitic), fiicele lui Gheorghe Perjeru din satul Salcia; Andrei Munteanu, Ghiță Bute, Trandafir Miron din Condrea; Vasile Stratulat (Bucur), Neculai Sava Milea (Vlaicu), Ilie Marincea din satul Siliștea; Gheorghe Mihalcea Trifan, Mihăiță Bulai, Culai Popa, Ileana Angheliu (născută Dănăilă), Constantin Marin (Cătina) din Umbrărești-Deal; Ion S. Ioniță, Gheorghe Agache, Sandu Marin din Torcești și alți săteni, cei mai mulți dintre ei acum decedați. Toți aceștia ne-au oferit și ne-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Umbrărești sunt de natură arheologică. Ele au fost identificate de noi începând din anul 1970, punctele unde au fost găsite au rămas încă necercetate de specialiști, excepție făcând un sondaj arheologic efectuat în septembrie 1988 la nord de biserica satului Siliștea, unde Muzeul din Tecuci, reprezentat de doamna Stela Țau, a făcut câteva săpături, fără a încerca o extindere prin care să scoată la iveală o cantitate de vestigii în măsură să satifacă cerințele unei investigații corespunzătoare. Vestigiile găsite de noi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de existență a așezării și o succesiune neîntreruptă de civilizații autohtone. Au fost scoase la suprafață și fragmente ceramice de la vase de import, grecești. La Bulgari este un loc situat la o depărtare de 500-600 m est de biserica satului Siliștea, numit astfel de localnici pentru că aici o familie de bulgari făcea grădinărie în perioada interbelică, poate și mai înainte. Pe acest teren au fost găsite bucăți de chirpic ars, provenind de la locuințe și de la vetre de foc, fragmente ceramice de la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acum o parte aparține comunei Barcea, se găsesc multe și diverse vestigii arheologice. Am identificat pe acest loc un bogat și interesant complex arheologic, neexplorat prin săpături. Este situat pe malul stâng al Bârladului, între plantația de salcâmi a satului Siliștea și pădurea Bărcii, în colțul de sud-vest. Urmele depistate au ajuns la suprafață în urma lucrărilor de grădinărie. Ele aparțin unor epoci și culturi diferite, ce s-au succedat în timp. Întâlnim urme ale perioadei târzii a bronzului, constând din materiale
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Pe Boiereasca, odinioară a fost un grind, între timp aplatizat; de aici provin mici bucăți ceramice de factură dacică. Același tip de materiale poate fi întâlnit și pe partea de nord a plantației de salcâmi din marginea estică a satului Siliștea, ca și în alte numeroase puncte dinspre sud de satul Tămășeni ori la est de satele Slobozia și Torcești. Din cele arătate până aici rezultă că amândouă epocile din perioada preistorică a metalelor, când oamenii au folosit pentru confecționarea uneltelor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
văzute urme de acest fel și în spațiul dintre satele Slobozia și Umbrărești-Deal, loc numit de către părinții noștri În Țarnă, precum și în alte puncte de pe ambele maluri ale râului Bârlad. Perioada daco-romană este atestată de urmele materiale din următoarele locuri: Siliștea, în jurul bisericii satului, în luncă și pe terasă, există unele vestigii scoase la iveală de brăzdarele plugului și risipite pe o întinsă suprafață, urme arheologice ce constau în bucăți de chirpic provenind de la locuințe și vetre de foc, fragmente ceramice
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cert tot cu prilejul lucrărilor de desecări prin săparea șanțurilor din lunca Bârladului; -o căniță (ceașcă), frumos modelată cu ajutorul roții olarului de către un meșter olar iscusit, a fost descoperită de către locuitorul Ilie Marincea pe terenul de la est de biserica satului Siliștea, aproape de malul Bârladului, exact acolo unde se întâlnește vechiul curs al apei cu cel actual; - un vas mare, cu capacitate de 10 l, având oase calcinate în el, a fost scos la suprafață din zona de est a grădinii locuitorului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
umbrăreștene: - Pe Casadie, în urma lucrărilor agricole și de desecări, au fost scoase la suprafață fragmente ceramice de la vase din lut aparținând culturii Dridu. Ele poartă linii incizate circular, simple și în benzi vălurite, dispuse pe partea superioară a corpului vaselor. - Siliștea, pe valea de la est de biserica satului, aproape de malul râului Bârlad, de pe actualul curs ce se intersectează în acest punct cu cel vechi, aici au fost găsite, la suprafață, câteva fragmente ceramice de la vase confecționate din pastă specifică culturii Dridu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și faptul că autorul a făcut numeroase cercetări de teren, în urma cărora au fost colectate numeroase artefacte, ce se constituie în dovezi ale continuității populației autohtone și după perioada amintită. Astfel, pe terenul dinspre partea de nord a bisericii satului Siliștea, chiar aproape de malul Bârladului înalt de 4-5 m, s-a aflat câtva timp la vedere vestigiile unei instalații ce pare să fi fost, după formă și dimensiuni, un cuptor de ars ceramică sau de redus lentilele feruginoase din malul apei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșii este o legiuire pe care s-au întemeiat pururea judecățile în Moldova, în lipsă de scrisori vechi arătătoare de semne sau măsurătoare; la așa întâmplare, să pomăzuiesc (aici, cu sensul se apreciază - I. S.) hotărârile în lat după numărul siliștilor, iară lungul după granița însorăritelor moșii dacă dovadă de scurtarea lor nu este sau prin scrisori, sau prin stăpânire stâlpită și pacinică... Moșiile date din locuri domnești nu sunt supuse la regulile moșiilor de a avea lățimea și lungimea, nici
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
într-un caz nu se pretează la o singură moșie sau cu scopul de a “forma din ele un singur tot“, ci doar să restabilească, în caz de acaparări ori strămutări ale hotarelor inițiale, numărul și mărimea de la început a siliștilor (vetrele de sat), și a moșiilor aferente lor, a dreptului de stăpânire pe granițe separate; -cere respectarea regulii analogiilor, adică a păstrării proporțiilor cuvenite în raport de mărimea inițială și numărul siliștilor; -pretinde că, la stabilirea analogiilor, „trebuie bine cercetat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
hotarelor inițiale, numărul și mărimea de la început a siliștilor (vetrele de sat), și a moșiilor aferente lor, a dreptului de stăpânire pe granițe separate; -cere respectarea regulii analogiilor, adică a păstrării proporțiilor cuvenite în raport de mărimea inițială și numărul siliștilor; -pretinde că, la stabilirea analogiilor, „trebuie bine cercetat și luat aminte” dacă nu cumva vreuna din părțile aflate la un moment dat în litigiu reprezintă o desprindere ulterioară teritorializării inițiale din „trupul căpetelnicei moșii”, adică o despărțire și separare a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]