362 matches
-
SAU SIMPLU DEBITATE CU FERĂSTRĂUL SAU PRIN ALT PROCEDEU, ÎN BLOCURI SAU ÎN PLĂCI DE FORMA PĂTRATĂ SAU DREPTUNGHIULARA. 2506.10 - Cuarț - Cuarțite: 2506.21 -- Brute sau degroșate 2506.29 -- Altele Denumirea de cuarț se referă la diferite varietăți de silice, care se prezintă, în stare naturală, sub formă de cristale. Pentru a aparține de această poziție, cuarțul trebuie să satisfacă cele două condiții de mai jos: a) să fie brut sau să nu fie supus altor prelucrări decât cele prevăzute
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166440_a_167769]
-
un produs de la subpoziția nr. 2523.10 și el este constituit în cea mai mare parte din silicați de calciu, obținuți prin arderea până la topirea parțială a unui amestec definit și omogenizat de materiale, incluzând în principal văr (CaO) și silice [Și(O)2] și, în proporție mai mică, alumina [AL(2)O(3)] și oxid de fier [Fe(2)O(3)]; și - denumirea de sulfal de calciu cuprinde gipsul și derivații săi, ca și anhidritul și alte produse pe bază
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166440_a_167769]
-
dat în prealabil o formă, aparținând industriei ceramice, sunt în general cuprinse în Capitolul 69, cu excepția anumitor articole de olărit de la poziția nr. 68.04. Fibrele de sticlă și articolele din sticlă, sticla din pământ ars, cuarțul topit sau alte silice topite sunt clasificate în Capitolul 70. De asemenea, în afară de excluderile menționate mai jos în Notele explicative ale pozițiilor, sunt excluse din acest Capitol: a) Diamantele și celelalte pietre prețioase și/sau semiprețioase, naturale, artificiale sau reconstituite, obiectele formate din aceste
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166458_a_167787]
-
în fibre, în general prin acțiunea forței centrifuge și prin suflare cu abur sau aer. Poziția cuprinde de asemenea, o categorie de fibre denumite "alumino-silicati" numite și "fibre ceramice". Acestea sunt obținute prin topirea unui amestec de alumina și de silice, în diferite proporții, conținând uneori cantități mici de alti oxizi, cum ar fi oxidul de zirconiu, de crom sau de bor. Amestecul este sulfat și trecut printr-o filiera, producandu-se un conglomerat de fibre. Lâna minerală de la această poziție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166458_a_167787]
-
o ardere ceramică, în cursul primei încălziri a cuptorului chiar în structura în care ele sunt incorporate. Prezentate în stare arsă, aceste articole se clasifică la pozițiile nr. 69.02 sau 69.03. 6) Cuvele din pământuri pe bază de silice și de alumina măcinate și mulate, nearse (de exemplu cele pentru topirea sticlei). 7) Pietrele de încercare pentru testarea metalelor prețioase; acestea pot fi chiar pietre naturale (de exemplu lidita sau piatră lidiana, neagră, rugoasa, foarte dură, cu grăunți fini
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166458_a_167787]
-
din acestea) ex. 6813.90.00 479 - Cu un conținut în greutate peste 50% de Mg, Ca, sau Cr, 6902.10 .00 considerate izolat sau împreună, exprimate că MgO, CaO sau Cr(2)O(3) 480 -- Cu un conținut de silice [SiO(2)] de minimum 93% din 6902.20.10 greutate 481 --- Altele 6902.20.99 482 -- Cu un conținut de alumina [Al(2)O(3)] sub 45% din 6903.20.10 greutate 483 -- Cu un conținut de alumina [Al(2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160393_a_161722]
-
minerit, în formă nedispersabilă: - deșeuri de grafit natural - deșeuri de ardezie, fragmentate grosier sau doar debitate cu fierăstrăul sau în alt mod - deșeuri de mică - deșeuri de leucit, nefelin și sienit nefelinic - deșeuri de feldspat - deșeuri de fluorină - deșeuri de silice în formă solidă, excluzându-le pe cele rezultate din operațiuni de turnătorie B2020 Deșeuri de sticlă în formă nedispersabilă: - cioburi de sticlă și alte deșeuri și resturi de sticlă cu excepția sticlei din tuburile catodice și a altor tipuri de sticlă
jrc5454as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90624_a_91411]
-
redusă a componentelor. Ele au fost folosite în construcția camerei de ardere și a ajutajului, a gazogeneratorului și a unor elemente în turbopompe. Camere de ardere și ajutajul sunt compuse din două straturi. Stratul intern este făcut din fibră de silice și rășina fenolica, iar stratul extern este făcut din fibră de carbon și rășina epoxidică. Rășina fenolica ranforsata cu fibră de silice pirolizează endoterm în pereții camerei de combustie, eliberând gaze că oxigen și hidrogen lăsând o matrice locală din
ARCA Space Corporation () [Corola-website/Science/317009_a_318338]
-
din lava revărsată și din alte materiale rezultate în timpul exploziei vulcanice; reprezintă o formă de acumulare, a cărei morfologie depinde de tipul activității vulcanice și apoi de evoluția subaeriană a eroziunii. Conurile sunt rezultatul erupțiilor de lavă acidă-vâscoasă, cu multă silice și cu viteză de curgere redusă. Apar izolate sau grupate pe anumite areale și îmbracă forme diferite, după tipul de erupție și după natura rocilor constituente. Rezultate în urma exploziilor de tip strombolian și vulcanian, sunt formate din îngrămădirea piroclastitelor în jurul
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
în adânc, poate duce la azvârlirea vârfului conului, provocând explozii catastrofale de lavă și nori de gaze, din vechiul con rămânând doar o parte (Mont Pelée, 1902). Platourile sunt rezultatul răcirii lavelor bazice - fluide, cu dominarea elementelor feromagneziene, săracă în silice și cu viteză mare de curgere. Lavele ajung la suprafață cu o temperatură mai ridicată, se revarsă peste pereții craterului și curg pe distanțe foarte mari, acumulându-se la baza conurilor vulcanice. Platourile se mai numesc și „vulcani scut” deoarece
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
asemenea, utilizate că plante alimentare de larvele unor specii de lepidoptere, inclusiv Endoclita excrescens. Lemnul de paulovnia este foarte ușor, cu granulație fină, moale, rezistent la încovoiere și este folosit pentru lăzi, cutii, si saboți (geta). Conținutul său scăzut de silice reduce tocirea lamelor, făcându-l lemnul preferat pentru cutiile în care se păstrează instrumentele japoneze cu margini ascuțite. Lemnul este ars pentru a face cărbune,pentru desenarea de schițe și pulbere pentru focurile de artificii, din coaja se poate face
Paulovnia () [Corola-website/Science/303497_a_304826]
-
anul 1968 de către Dr. Norman Franze, profesor de geniu civil la Universitatea Noua Caledonie din Canada. Primul echipament industrial a fost comercializat în anul 1971 de către firma Ingersoll-Rand. Din anul 1984, metoda a fost modificată prin adăugarea de abraziv (granat, alumină, silică, carburi sau nitruri de siliciu) în jetul de apă pentru tăierea materialelor dure: beton, metale, oțeluri speciale etc. Tăierea cu jet de apă și abraziv s-a impus ca tehnologie de vârf în industriile aeronautică, de automobile și petroliferă, în
Tăiere subacvatică () [Corola-website/Science/313939_a_315268]
-
principal se disting: arkoze (feldspat și cuarț) Procesul de diageneza este care duce la transformarea sedimentelor în roci sedimentare de multe ori prin adăugare de liant (material de cimentare) de diverse tipuri. Este realizată prin minerale argiloase (filosilicați), carbonați (CaCO), silice amorfa (SiO) și oxi/oxihidroxizi de Fe (FeO(OH)). 2. Rocile sedimentare chimice iau naștere prin precipitația soluțiilor marine saturate că evaporite (Carbonați, Sulfați, Halogenuri etc.). 3. Roci sedimentare de origine biotica (biogene) sau Biolite se formează prin activitatea organismelor
Rocă sedimentară () [Corola-website/Science/304842_a_306171]
-
ce trebuie protejat împotriva umezelii se introduce o cantitate mică de substanță puternic higroscopică, astfel încît umezeala să fie absorbită preponderent de către aceasta. Materialele higroscopice folosite în acest scop se numesc "desicanți"; exemple de desicanți sînt oxidul de calciu și silica gelul (gelul de silice). Prin absorbția umezelii unele substanțe se dilată iar altele (mai puțin numeroase) se comprimă. De exemplu lemnul este un material higroscopic care se dilată; încă din antichitate această proprietate a fost folosită la spargerea blocurilor de
Higroscopicitate () [Corola-website/Science/306407_a_307736]
-
umezelii se introduce o cantitate mică de substanță puternic higroscopică, astfel încît umezeala să fie absorbită preponderent de către aceasta. Materialele higroscopice folosite în acest scop se numesc "desicanți"; exemple de desicanți sînt oxidul de calciu și silica gelul (gelul de silice). Prin absorbția umezelii unele substanțe se dilată iar altele (mai puțin numeroase) se comprimă. De exemplu lemnul este un material higroscopic care se dilată; încă din antichitate această proprietate a fost folosită la spargerea blocurilor de piatră: dacă se înfige
Higroscopicitate () [Corola-website/Science/306407_a_307736]
-
dulceag (sulfat de calciu), acidulat (bioxid de carbon), acru (bicromat sau clorură de fier). Depinde de materiile din apă aflate în diferite stări de dispersie și de natura lor. Turbiditatea se măsoară prin comparație cu o emulsie etalon în scara silicei: 1 mg silice fin divizată la 1 l apă distilată reprezintă un grad de turbiditate (GT). Se datorează prezenței în apă a unor substanțe dizolvate (oxizi ferici, compuși de mangan, clorofilă din frunze, acizi humici, etc.) și se determină prin
Calitatea apei () [Corola-website/Science/319475_a_320804]
-
HF), dar reacționeaza la cald cu hidroxizii alcalini formând silicați și degajând hidrogen. Siliciul este foarte răspândit în natură, însă nu în stare liberă,deși masa sa alcătuiește 27,5 % din cea a scoarței Pământului prin constituția silicată sub forma silicei (dioxidului de siliciu) și silicați cum ar fi mica, feldspatul, ș.a. Este al doilea element ca răspândire pe Pământ, după oxigen. Cuarțul este forma cristalină stabilă a bioxidului de siliciu, prezentându-se în stare pură sub formă de cristale incolore
Siliciu () [Corola-website/Science/304108_a_305437]
-
mai mult de 100 de zeoliți diferiți au fost sintetizați, iar producția anuală a acestora depășește 12.000 de tone. Zeoliții sintetici sunt realizați în mai multe moduri: o tehnică importantă reprezintă amestecarea sodiului, aluminiului și chimicalelor pe bază de silice cu abur pentru a crea un gel. Gelul este lăsat o perioadă, apoi încălzit la cca. 90°C. O altă tehnică folosește caolin care este încălzit într-un cuptor până începe să se topească, apoi refrigerat și măcinat sub formă
Zeolit () [Corola-website/Science/317312_a_318641]
-
în siliciu ( gresii silicioase) solurile capătă o nuanță gălbuie numindu-se brune gălbiu de pădure.(Rodica Petrea, 2001) Soluri brune de pădure podzolite Când orizontul A începe să capete o nuanță deschisă, cenușie din cauza îmbogățirii în praf fin, alb, de silice, solul devine brun de pădure podzolit. Se găsește în special sub pădurile de gorun, sau în amestec gorun cu fag. Acest tip de sol este întâlnit peste înalțimea de 700m . Este un sol cu o structură slab dezvoltată , textură mijlociu
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
1 mîl. ani. Cu o talie net superioară (1,50 m și un volum cranian de 500-550 cm³), " A. robustus" reprezintă o evoluție spre specializare în parte datorată și alimentației (orientarea spre vegetale de savana, cu un procent ridicat de silice și celuloza). Amănuntele anatomice șunt următoarele: bipedie perfectă, craniu rotunjit mult peste arcada supraorbitală, unghi închis la baza craniului, creasta sagittală, orificiu occipital care evoluează spre orizontală, arcada dentară diastemică (I + C < M); probabil posedă un encefal mult mai complex
Australopitec () [Corola-website/Science/302125_a_303454]
-
coloane, stâlpi denumite și piramide de pământ sau coafate. Argilele rezultă prin cimentarea sau consolidarea pelitelor, adică a unui material cu granulație foarte fină, mai mici de 2µ. Există mai multe argile, în funcție de constituția lor mineralogică. Cele mai sărace în silice formează caolinitul, iar cele mai bogate în silice poartă denumirea de montmorillonite. Între ele exista un tip intermediar numit illit. Argila în stare uscată este foarte avidă de apă. Când este saturată cu apă devine impermeabilă, iar prin gonflare își
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
coafate. Argilele rezultă prin cimentarea sau consolidarea pelitelor, adică a unui material cu granulație foarte fină, mai mici de 2µ. Există mai multe argile, în funcție de constituția lor mineralogică. Cele mai sărace în silice formează caolinitul, iar cele mai bogate în silice poartă denumirea de montmorillonite. Între ele exista un tip intermediar numit illit. Argila în stare uscată este foarte avidă de apă. Când este saturată cu apă devine impermeabilă, iar prin gonflare își mărește volumul, devine plastică și alunecă pe pantă
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
bere, pe căldură. Asta, chiar că nu se scuză. Individul este, cu alte cuvinte, o pramatie! O secătură! O scursură, sub orice critică! O otreapă! O zdreanță! Un golan! Un jeg! A-ha-ha-hai dreptate, cască și Fratele, vag aprobator. Așa-i Silică. Irecuperabil. Îți bag o inferență? Tot ce nu te omoară, te face dependent! Suntem produșii propriilor slăbiciuni, ai propriilor noastre emoții. Și ai propriilor noastre mistificări! Cu certitudine. Îmi permit chiar să adaug că pot exista mistificări ingenui, mistificări spectaculare
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
nu-și revine, meditează cu voce tare Fratele. În climax, moartea spirituală precede moartea fizică. Apatia surclasează empatia! Nea Petre abia așteaptă să cheme presarii, să-l salte și, cum nu este la prima abatere, pe exces de spirtoase, lui Silică îi va fi substanțial mai greu, ca să le ofere curcanilor, after, niște explicații credibile. Plus că îți datorează, ție, bani. Plus că nu ar fi moral, să-l abandonăm, ca pe-un sac de cartofi, pe tarla. Ar fi execrabil
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
pat, pornind să rotească într-o doară potențiometrul aparatului de radio de pe noptieră, un Grundig preistoric, prăfuit, în carcasă de placaj și ebonită, cu scală luminoasă și cu pick-up încorporat. Nu ne este nouă aminte, acuma, de tractir! Da...? Și Silică...? Silică ce are? E abătut? E bolnăvior? E bocciu? E-n carantină? Nu i-ați pus pempărși? Păi, de ce? Mai nou, prizează somnifere? Etnobotanice? Narcotice? Noi obișnuiam să ne drogăm legal. Hmm... Dar Fratele? E picnit și el? E beteag
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]