941 matches
-
căutînd locații noi pentru poze și conversînd cu clienții în încercarea de a afla cît mai multe despre ei. Scopul este să folosesc acele informații și să le transform în idei de poze. Deși nu reușesc tot timpul, îmi dau silința să creez măcar cîteva imagini inedite la fiecare sesiune foto. Bineînțeles că această misiune devine tot mai grea cu trecerea timpului și înmulțirea pozelor. Mara Cîrciu: Cum ai defini stilul tău fotografic? Cosmin Dănilă: Vreau să cred că am un
OAMENII DE LANGA NOI ... INTERVIU REALIZAT CU FOTOGRAFUL PROFESIONIST COSMIN DANILA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364608_a_365937]
-
pășunile sunt adevăratele bogății ale locurilor. Nicio palmă de pământ nu este pustie, fie este apă, fie pădure, fie pășune. Dar, ca să fie așa în acest ținut binecuvântat de Cel de Sus, trebuie ca și oamenii să-și dea toată silința pentru protejarea naturii, a apelor și-a pădurilor, în special. În anii copilăriei mele s-au exploatat excesiv bogatele păduri din zona de munte, mai ales cele din comuna noastră. Toate povârnișurile din întortocheatele râuri de munte, pe unde crescură
CU ŞCOALA LA PLANTAŢIE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349487_a_350816]
-
-i pedagog mai bun să îndrume ; Nu-s rugăciuni mai fierbinți și duioase Ca ale mamei deplin credincioase, Nu sunt femei mai frumoase ! Cu tine încep învățămintele; Până și rostul ce au mormintele Să-l pricepem ți-ai dat toate silințele. Astăzi din cer ne zâmbești, rază de soare, O, mama, ființa pe veci nepieritoare !!! Zaharia Bonte - Sombreffe, Belgia 04 martie 2010 Referință Bibliografica: Mama / Zaharia Bonte : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 109, Anul I, 19 aprilie 2011. Drepturi de
MAMA de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349700_a_351029]
-
articulată nu-i un dar al naturii. Ea trebuie învățată iar familia și alți copii o înlesnesc. Și număratul pe degețele este deosebit de importantă. Până depășește vârsta 0 copilul poate număra pe o mânuță. Dacă-l vreți inginer dați-vă silința să-l învățați să numere până la 10 înainte de doi ani. Altfel va înțelege greu aritmetica. Joaca este o muncă efectivă, nu numai asimilată. În joacă face pătuțul din care s-a sculat, în joacă se îmbracă fără ajutorul bunicii. Chiar
CLASA 0 SAU VÂRSTA 0? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350370_a_351699]
-
de aceea încerc mereu să nu o "rănesc" și dau mereu importanță ortografiei, încercând ca atunci când scriu, să "îmbrac în strai de sărbătoare" această limbă atât de frumoasă! Cu toate că am rareori prilejul de a vorbi românește, totuși îmi dau mereu silința să fiu la curent cu noile reguli de ortografie ale limbii mele materne. Greșelile, atunci când scriu, încearcă să mă păcălească și să se ascundă printre cuvinte însă, lupt de fiecare dată să le descopăr... Cu atât mai mult mă surprinde
”DARUL STRĂMOŞESC” de DOINA THEISS în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350402_a_351731]
-
Personalitatea sa sintetizat-o foarte elocvent, Episcopul Emiliam Birdaș al Alba Iuliei, la înmormântarea Părintelui Dometie, în ziua de 6 iulie 1975: "Teolog distins, părinte duhovnicesc, spirit de înaltă jertfelnicie, altruist, gospodar de o mare capacitate... Și-a dat necontenit silința pentru a îmbogăți, lărgi și aprofunda, în toate fibrele ființei păstoriților săi, conștiința dăruirii de sine pentru interesele obștei, pildă dându-se, din belșug, ca unul care toată viața a ars pentru ideea dăruirii de sine... Cel mai viu și
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349800_a_351129]
-
Alba Iuliei îl evocă în cuvinte deosebit de frumoase și de emoționante, reflectând și subliniind statura și personalitatea duhovnicească a Părintelui Dometie Manolache: “Teolog distins, părinte duhovnicesc, spirit de înaltă jertfelnicie, altruist gospodar de o mare capacitate... Și-a dat necontenit silința pentru a îmbogăți, lărgi și aprofunda, în toate fibrele ființei păstoriților săi, conștiința dăruirii de sine pentru interesele obștei, pildă dându-se, din belșug, ca unul care toată viața a ars pentru ideea dăruirii de sine... Cel mai viu si
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349800_a_351129]
-
măcar, au avut tangență cu străvechea înțelepciune pe care numai bătrânii o pot transmite mai departe. Potrivit acesteia, atunci când începi să construiești o casă nouă, construiești mai întâi o căcăstoare. Pe cât este de funcțională, pe atât meșterii își vor da silința să ridice „zid de pomenire”. Albert și toți ceilalți tineri brigadieri au fost, dintr-un început, cazați în corturi militare. Nu s-au plâns, ba dimporivă, au fost chiar încântați. Numai că vremea a ajuns să se răcească. Dimineața, partea
XXVI. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365385_a_366714]
-
uităm altundeva, și mai ales unul la altul), înconjurați-asemenea orbitelor electronice din periferia nucleului atomic- de un cerc de ostași în termen, toți echipați ca pe front, cu puști mitraliere automate pe care le țin îndreptate asupra-ne, dându-și silința să se holbeze fioros ... Sunt relatări tulburătoare din timpul cercetării și al detenției cărora cu greu le-ai putea da crezare, un fel de „ drum al robilor” spre moarte. Desigur că nu mi-am propus să analizez această operă interesantă
JURNALUL FERICIRII- DE N.STEINHARDT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364973_a_366302]
-
o astfel de societate divină al cărei conducător suprem este Hristos, dar departe de a fi o organizație sau, și mai rău, o ierarhie, Biserica creștină este o familie de frați și de surori. Domnul Isus și-a dat toată silința să-i avertizeze pe ucenici împotriva creării unei societăți în care anumiți indivizi să-și asume poziții dictatoriale și să pretindă să li se acorde o cinste ieșită din comun. El le-a arătat pe fata greșeala fariseilor care practicau
ISTORIA CANONULUI NE OBLIGĂ SĂ CERCETĂM ISTORIA BISERICII de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 963 din 20 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364995_a_366324]
-
la bărbați, este sursa nesecată a unor ironii impudice și inhibante. Mi-aduc aminte, că în nuvelistica umoristică a sârbului Branislav Nușic sau a cehului Jaroslav Hasek aceștia vorbeau, de pe poziția școlarilor care au fost, mai modești în d-ale silinței la învățătură cum vedeau ei, din ultima bancă, pe colegii studiați. Analizând formele „grotești” ori cele de „scălâmbăială” copilărească ce li se fereau ochilor, mai închipuite sau mai adevărate: urechi clăpăuge, umeri cocârjiți și trași pretimpuriu sau prea aplecați, genunchi
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366681_a_368010]
-
măcar, au avut tangență cu străvechea înțelepciune pe care numai bătrânii o pot transmite mai departe. Potrivit acesteia, atunci când începi să construiești o casă nouă, construiești mai întâi o căcăstoare. Pe cât este de funcțională, pe atât meșterii își vor da silința să ridice „zid de pomenire”. Albert și toți ceilalți tineri brigadieri au fost, dintr-un început, cazați în corturi militare. Nu s-au plâns, ba dimporivă, au fost chiar încântați. Numai că vremea a ajuns să se răcească. Dimineața, partea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
măcar, au avut tangență cu străvechea înțelepciune pe care numai bătrânii o pot transmite mai departe. Potrivit acesteia, atunci când începi să construiești o casă nouă, construiești mai întâi o căcăstoare. Pe cât este de funcțională, pe atât meșterii își vor da silința să ridice „zid de pomenire”.Albert și toți ceilalți tineri brigadieri au fost, dintr-un început, cazați în corturi militare. Nu s-au plâns, ba dimporivă, au fost chiar încântați. Numai că vremea a ajuns să se răcească. Dimineața, partea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
Nero, figura împăratului smintit și a domniei sale pline de ciudățenii, aspectul diform al decadenței romane, au oferit de atâtea ori prilejuri de fabulație, de meditație critică asupra istoriei iar autorul conturează în cartea sa un personaj care își dă toată silința să pară ceea ce nu e, imitând petreceri și măscării deșănțate și nu izbutește să intre pe de-a-ntregul în pielea lui Nero. Caricatură a lui Nero, personajul pare pătruns însă de realitatea rolului său, dar cei din jur surâd cu
FĂŢĂRNICIA de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366133_a_367462]
-
este cum să ieșim din această mizerie? Oare suntem noi românii DE AZI capabili să găsim calea? Îmi este teamă că fără toiagul binevoitor al Vaticanului nu suntem capabili. Anii ortodox-comunismului ne-a îndobitocit și după 1989 se depun toate silințele să nu ne dezmeticim. Pe de altă parte, noi creștinii ortodocși nu suntem copii ca să putem fi aliniați și îndemnați să mergem în șiruri orânduite. Între timp am crescut și din cauza a tot felul de deprinderi rele, simplul îndemn să
STATUL ŞI BISERICA 2014 – UN DIALOG CU ION OLTEANU (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361636_a_362965]
-
jumate de oră în urmă, cu aer și mult soare și cu animalele în bătaia privirilor spre cele patru zări, de la geamurile acoperite, de multe ori, cu pieile animalelor sacrificate sau le “ridicau” când aceștia nu-și mai dădeau nici o “silință” la carte! Au existat în acest “preventoriu” semicarceral, cum și era de așteptat, “evadări” individuale și în grup care au pus sub semnul întrebării “metoda și cadrul”, eficiența și valabilitatea proiectului în sine, seriozitatea guvernului. Primejdia “destructurării” gentilice venea acum
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
și atunci suntem datori să o căutăm ori să ne lasăm mintea să fie invadată de ea, de creativitate. Orice creație este un act creativ. Nu știu cum să supun gradelor de comparație două acțiuni creative, din moment ce fiecare om își dă toată silința pentru înfăptuirea lui. Îmi rezerv dreptul de a fi sceptic în privința unor clasificări asupra creativității, precum și asupra frumuseții. Fiecare o percem în felul nostru și poate că tocmai diferența dintre percepția mea și a “ta” este creativitatea desăvârșită, dar pe
PĂRĂSIT DE CREATIVITATE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 116 din 26 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350812_a_352141]
-
O nuntă pornește și satul s-adună - bat tobe și-n noapte clarinete răsună. Dansează țiganii acum lângă foc, că nopți ca aceea, le-aduce noroc. Mama în glumă mă amenință că mă dă la țigani, de nu-mi dau silință la școală și n-ascult de dojană. A doua zi-n poartă țiganii sosesc și-o roagă pe mama să se mai gândească și de se-nvoiește, mult aur să-i plătească, că „fata-i frumoasă și nouă ne place
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
la școală. Îmi amintesc că în perioada când casa era în construcție - pentru prima dată am pregătit prânzul pentru bunica, mămica și sora - o salată de varză și roșii... Pentru mine a fost ca un examen! Mi-am dat toată silința!!! Doamne ce timpuri! Nu o făcusem pentru că mămica nu gătea, ci pentru faptul că erau veșnic ocupate cu munca. Ele au lipit (uns) singure toată casa până la tencuială, sobe, cuptor... cu toate că tatăl meu era constructor. Dânsul însă, lucra pe la alții
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 260 din 17 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului În călimara veche se scaldă iar penița, Pe coala albă cuvinte lasă floare, Trecutul să-mi salvez de la uitare Îmi dau mereu precum vedeți silința. Ca ieri se bucura că ochi făcui în lume, Cu fiecare suflet e satul mai bogat! Botezuri, nunți și trai îndestulat Au fost aici , acum pe cruci sunt nume. Ce-i tineri au plecat lăsând în urmă vatra, Bătrânii tot
CÂND LACRIMI NU-S de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355438_a_356767]
-
-mi doresc să nu-i dezamăgesc. Pentru că atunci când ei erau pe punctul de a divorța eu mă gândeam că este din vina mea. Reporter: - Din nefericire, majoritatea copiilor gândesc la fel. Anca Dumitrașcu: - Tocmai pentru aceasta mi-am dat toată silința să nu-i dezamăgesc. Eram o persoană foarte ambițioasă. Mi-am dorit să fiu prima la școală și în tot ce făceam. Este un lucru bun până la un punct. Doar că eu eram așa de dornică să fiu prima în
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356588_a_357917]
-
prosperă credința-n perfidie preschimbând, nu sfinții-s pentru om de trebuință, ci spre eroi se-ndreaptă a sa năzuință, deși se spune despre ei că doar în mituri au temei... Desigur, nu pot da uitării a omului de preț silință - frumosul fără seamăn din cultură și-al vieții clocot prin știință. Dar rău-i cu adevărat în lume marele cârmaci prin servi precum e poluarea, ori etica unor dibaci. Partea a IV-a (Dezamăgirea) Da, Tată, punct cu punct ce
LUCIFER (PANORAMA DEZILUZIILOR) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346104_a_347433]
-
îmi iau un tractor Du-du-du în lung și-n lat La arat și la grăpat. Oh, cât am trudit săracul, E pământul ca și macul Acum ce mai calea-valea Pregătesc semănătoarea . Pic-pic-pic cade sămânța, Sunt eu mic, da-mi dau silința, Uite că se lasă-amurgul Dau iute cu tăvălugul. Grâul o sa crească mare, Pentru vara viitoare Și-am să pun pâine gustoasă La toți copiii pe masă. 8.Ciupercuța S-a ivit ca din senin Albă, mare, pe cărare, Ca să apere
POEZIE PENTRU COPII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356117_a_357446]
-
Publicat în: Ediția nr. 2033 din 25 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Mai mult decât atât nu-i cu putință! Și-așa de fapt a fost cu prisosință și nu mai este loc pentru un peste oricât ar vrea nevolnica silință. Prea-i plin paharul vieții cu amarul strâns în atâția ani de suferință de când în bezne ne-au legat de glezne cu lanțuri ce insultă-orice ființă. O ne-ndurare fără-asemănare ne-a frânt mândria și-ultima voință și-ajunși fărâme
ŞI MAI MULT SE POATE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370884_a_372213]
-
în curând prietenul nostru ( profesor universitar) atât de apropiat nouă, nu ne va mai recunoaște...; nu va mai ști cine suntem și cine este el însuși. Nu-și va mai recunoaște familia. Este dureros acest gând și totuși, ne dăm silința să încurajăm acești prieteni minunați și să le fim alături în aceste timpuri grele de nedescris. Soția dânsului ne-a povestit printre lacrimi, cum soțul ei, cu fiecare zi care trece, se schimbă... de parcă în el se ascunde altă persoană
ALZHEIMER... UITAREA VEŞNICĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370998_a_372327]