181 matches
-
Cf. Sistematica lui Mircea Florian din "Indice terminologic al Organonului". De asemenea, Robin Smith, "Aristotle's Logic", The Stanford Encyclopedia of Philosophy (Fall 2011 Edition), Edward N. Zalta (ed.); <http://plato.stanford.edu/archives/fall2011/. 50 "De aceea o premisă silogistică în genere va fi o afirmație, ori o negație a ceva despre ceva, în felul arătat înainte; va fi demonstrativă, dacă este adevărată și derivată din premise admise de la început; va fi dialectică, dacă cel care pune o întrebare cere
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acesta (adevărul), ceea ce ar însemna că cele două aspecte ale judecății (propoziției), cel formal și cel alethic, sunt atât de strâns legate, încât ar putea fi luate împreună și socotite, în mod necesar, doar în unitatea lor. Cf. Günter Patzig, Silogistica aristotelică; I, 2. 55 Cf. Topica, 100 a 100 b. 56 Cf. Ibidem, 101 b. 57 A se vedea, în acest sens, și Aristotel, De anima, Cartea a III-a. 58 Aristotel țintește către asemenea sensuri, de exemplu atunci când vorbește
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
primele principii cu ajutorul inducției. Căci în acest chip senzația ne dezvăluie generalul."; (2) "Deoarece totuși numai intelectul intuitiv este mai adevărat decât știința, principiile sunt obiectul intelectului intuitiv." Analitica secundă, II, 19, 100 a; pp. 189-191. 83 Cf. G. Patzig, Silogistica aristotelică. Cercetări logico-filologice asupra cărții "A" a "Analiticelor prime". 84 Pentru stilul formal, Cf. Analitica primă, I, 28, 45 a. 85 Analitica primă, I, 27, 43 b; p. 104. 86 "Este deci clar că, în orice propoziție care are nevoie
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
al Renașterii italiene. Nu a predat la Universitatea Imperială ci a avut școala sa proprie unde avea o libertate mai mare de expresie. În 1330, câștigă o dispută cu Varlaam în care gândirea sa deductivă s-a dovedit superioară metodei silogistice folosită de calabrez, iar în 1334 câștigă încă o mai răsunătoare victorie în controversa cu doi emisari papali (dovadă a cunoașterii gândirii latine, dar și a diferenței pe care o avea umanismul bizantin față de aceasta). Așa cum dovedesc documentele care înfățișează
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
cauza care ne permite să evităm efectul minor al efectului major. Iată cum putem anticipa prin silogism efectul pe care l-ar produce reînnoirea cauzei efectului major. Această dublă relație de la cauză la efect este ceea care asigură eficacitatea raționamentului silogistic. Dar silogismul, fiind pare-se destul de eficace, poate duce la rând-i la concluzii eronate, mai ales atunci când este aplicat pentru situații teoretice. În timp ce plâns-am ploaia de veacuri într-un an și s-a-nvelit în noapte trupu-n lăuntrice mistere din
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
propozițiilor categorice 5. Conversiunea și obversiunea propozițiilor categorice 5.1. Caracterizare generală 5.2. Distribuirea termenilor 5.3. Tipuri de inferențe imediate 5.4. Aplicații ale conversiunii și obversiunii 6. Silogismul 6.1. Structura silogismului 6.2. Figuri și moduri silogistice 6.3. Legile generale ale silogismului 6.4. Metode de probare a validității silogismelor 7. Propoziții compuse 7.1. Propoziții compuse și funcții de adevăr 7.2. Definițiile principalelor funcții de adevăr (operatori propoziționali) 7.3. Proprietățile principalilor operatori propoziționali
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
conversiunii 2 puncte b) argumentarea nevaliditatii 2 puncte ... Total 20 puncte IV. - câte 1 punct pentru verificarea fiecăreia dintre cele opt legi generale ale silogismului 8 x 1p = 8 puncte - câte 1 punct pentru analizarea fiecăreia dintre cele patru figuri silogistice 4 x 1p = 4 puncte Total 12 puncte V. 1 - construirea tabelului de adevăr (cu următoarele valori ale operatorului principal: 0,1,1,1,1,1,1,1 corespunzătoare ordinii consacrate pentru realizarea celor opt combinații) sau oricare altă metodă
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
epuiza într-o mecanică cu finalitate speculativă sterilă. Teoria sa a luat în considerare nevoia de cunoaștere științifică, pe cea de valorificare a experienței predecesorilor, care să confere acțiunilor investigatoare valoare și o putere integrativă necunoscută înainte. Conceptual, în locul lanțului silogistic deductiv riguros moștenit de la Aristotel, Bacon a propus introducerea unor reguli diferite, pe cele proprii metodei inductive de gândire logică. Aceasta era la fel de riguroasă, dar avea o altă construcție formală, cu avantaje substanțiale în compararea obiectivă a lucrurilor ; făcea posibilă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
insistență de a scrie versuri cum vorbești, banalul reabilitat, curcit cu sensibilitatea; sărăcia poeților provinciali de a prefera o predică protestantă unui text august și revelat. Leneșă iarăși, poezia francis-jammistă, așa de naiv instalată în orthez-uri evidente. Poezia în cădere silogistică, deșelătoare ca un tobogan. Poezia veristă, docilă, aplicată ca eroii lui Flaubert pe copia lor din enciclopedie. Poezia regionalistă: Oswald tîrgovăț, gudurînd la soare o scrofuloză moștenită și un destin cabotin". E o poezie mereu însoțită și de o tehnică
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
o astfel de deducție pur logică să fie posibilă, este nevoie de ceva mai mult decât de introducerea unor noi axiome, și anume este nevoie de o logică mai puternică (i.e. poliadică) decât cea avută în vedere de Kant (i.e. silogistică/monadică). Asta deoarece "logica monadică nu poate servi ca bază pentru nici o teorie matematică serioasă, pentru nici o teorie care își propune să descrie o infinitate de obiecte (chiar și "într-un mod potențial")." (Friedman 1985: 461). Se consideră, în mod
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
didactică dimineața și după-amiaza, precizându-se astfel că primul dascăl ,,dimineața să tălmăcească 2 cărți” (logica împreună cu astronomia sau fizica cu psihologia, ori retorica cu metafizica), iar după-amiaza, elevii cărora li s-a predat logica să fie deprinși cu scheme silogistice și ,,încercări dialectice și sofistice”, iar elevii care au studiat dimineața retorica, după-amiază ,,să le dea paradigme retorice”, iar cei ,,ce se îndeletnicesc cu lucrările filosofice” să fie puși să rezolve exerciții, să facă repetiții și dictări, să converseze și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
că și el vi le-a transmis pe ale mele și cele de la Colocviu de la Iași și de la Festivalul de la Timișoara , exprimîndu-mi regretul că nu v-am întîlnit în capitala Moldovei. Vă trimit un articol despre cartea profesorilor Botezatu - Didilescu, Silogistica. Aș ține să se publice fiind în bune relații cu primul, pe care probabil că-l cunoașteți, dar, firește, rămîne la latitudinea d-voastră. Cartea este excepțională și rîndurile mele nu sînt critice, prea critice, cum vi se par cele
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
să vă spună situația materialului pe care-l anexez acum. Nu știu ce s-a întîmplat cu nr. 1 al revistei pe care nu l-am primit deși sînt abonat. în această ordine de idei nu aș putea primi textul articolului despre Silogistica publicat anul trecut, măcar într-o dactilogramă, deoarece am nevoie de el iar exemplarul al doilea nu-l găsesc? Aș vrea să-l includ într-un volum ce-l pregătesc, privind Dialectica ideilor. I-am scris, în sfîrșit, mai acum
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
legitimist și oligarhic, ridicat pe clase permanente, specializate. Iraționalismul acesta pare a fi șira spinală a mentalității noastre specifice, fiindcă toate construcțiile ideologice de la N. Bălcescu până la Nae Ionescu și L. Blaga se nutresc din el. Noțiunea unui Logos explicabil silogistic ne e străină. Poezia eminesciană e fața plastică a acestei concepții. Natura e o entitate metafizică, e materia în veșnică alcătuire, codrul, marea, râul, luna fiind spete, idei, divinități, fenomen apărând doar omul, care nu are nici o intervenție în desfășurarea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
craii care s-au „pirguit”, eseistul evadează spre Hegel și lumea conceptelor. În studiul despre poezia lui Geo Bogza aplică o retorică neobișnuită, trasă în pseudoconcepte computerizate (ECD, adică: efect de contrast, prin folosirea declamatoriului sau a derizoriului; ESCG: efect silogistic de Concluzii Grave și de Mare Emoționalitate; GREX, EP, OȘ, ASBC etc.). Analiza, în interiorul spațiilor definite în chipul acesta, este normală și pertinentă. S., care l-a osândit pe Bogza la apariția Poemului invectivă, îi află acum justificarea estetică în
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
și românii care-l considerau un simulacru are un mijloc de scăpare prin teza mai veche a lui Rousseau, cum că națiunea se constituie printr-un act de adeziune personală, de voință. Această deschidere, observă Vulcănescu, este preferabila unei afirmări silogistice a identității. Brăilenii sunt români; Sebastian e brăilean; Sebastian e român; raționamentul poate fi spune Vulcănescu destul de ușor răsturnat printr-un silogism paralel și destul de inconfortabil pentru Sebastian, căci există și brăileni evrei... Așa cum spuneam ceva mai înainte, textul dezvăluie
Nostalgia enciclopedismului interbelic by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13734_a_15059]
-
categorice (conversiunea și obversiunea). 5. Definirea și clasificarea: - caracterizare generală; - corectitudinea în definire și clasificare; - *tipuri de definiții; - *forme de clasificare. ● Tipuri de argumentare 1. Inductivă (inducția completă, inducția științifică, metode de cercetare inductivă) 2. Deductivă: - *SiLogismul (figuri și moduri silogistice, legile generale ale silogismului, metode de verificare a validității) - Demonstrația ● Evaluarea argumentelor 1. Validitatea argumentelor 2. *Erori de argumentare ● Argumentare și contraargumentare 1. Argumente și contraargumente în conversație, dezbatere, discurs public, eseu NOTĂ: ● Obiectivele de evaluat și conținuturile fără * sunt
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
categorice (conversiunea și obversiunea). 5. Definirea și clasificarea: - caracterizare generală; - corectitudinea în definire și clasificare; - *tipuri de definiții; - *forme de clasificare. ● Tipuri de argumentare 1. Inductivă (inducția completă, inducția științifică, metode de cercetare inductivă) 2. Deductivă: - *SiLogismul (figuri și moduri silogistice, legile generale ale silogismului, metode de verificare a validității) - Demonstrația ● Evaluarea argumentelor 1. Validitatea argumentelor 2. *Erori de argumentare ● Argumentare și contraargumentare 1. Argumente și contraargumente în conversație, dezbatere, discurs public, eseu NOTĂ: ● Obiectivele de evaluat și conținuturile fără * sunt
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
deja de mult timp într-o cameră mică, mizeră din Sankt Petersburg, îndură foamea și umilința șomajului, dar refuză ajutorul prietenului său Razumihin. Ideea crimei (uciderea și jefuirea cămătăresei bătrâne Aliona Ivanovna) îi vine, conform criticului român Valeriu Cristea, « pe cale silogistică »: Raskolnikov raționează că binele pe care îl poate face cu banii bătrânei compensează păcatul omuciderii. Planul fostului student se complică însă, când sora Alionei, Lizaveta, o femeie naivă și sufletistă, devine martor al crimei și victimă colaterală. După săvârșirea actului
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
bazat pe circumstanțele sau pe situația interlocutorului; la fel argumentul "tu quoque" (și tu) a cărui obiecție la argument constă în caracterizarea acestuia ca fiind vinovat de același lucru împotriva căruia argumentează. Argumentele ad hominem sunt întotdeauna invalide în logica silogistică, date fiind valoarea de adevăr a premiselor și validitatea inferenței logice ca independente de persoana care face inferența. Oricum, argumentele ad hominem sunt rar prezentate ca silogisme formale, iar forma lor ține de domeniul logicii informale și al teoriei probelor
Ad hominem () [Corola-website/Science/307742_a_309071]
-
Nici un pătrat nu este triunghi"); <li>tip-O: Particulară și negativă (d.e. "Unii politicieni nu sunt logicieni"); Această tipologie a fost numită "schema împătrită" a propozițiilor. (Originea literelor A, E, I, și O vor fi explicate în secțiunea intitulată "maximele silogistice" Aristotel (sau, după alți autori, unii logicieni medievalii) a reprezentat relațiile logice dintre cele patru tipuri de propoziții cu ajutorul, "pătratului opozițiilor". Silogistica este o teorie formală care identifică și explică și combinațiile de propozitii (compuse din două premise și o
Logica termenilor () [Corola-website/Science/307411_a_308740]
-
schema împătrită" a propozițiilor. (Originea literelor A, E, I, și O vor fi explicate în secțiunea intitulată "maximele silogistice" Aristotel (sau, după alți autori, unii logicieni medievalii) a reprezentat relațiile logice dintre cele patru tipuri de propoziții cu ajutorul, "pătratului opozițiilor". Silogistica este o teorie formală care identifică și explică și combinațiile de propozitii (compuse din două premise și o concluzii)care nu pot avea concluzii false dacă au premise adevărate. Termenul (etimologic, din grecescul "horos") este componenta de bază a propoziției
Logica termenilor () [Corola-website/Science/307411_a_308740]
-
el a realizat un calcul suficient de precis, pentru acea perioadă, a paralaxei solare. Calculele sale au contribuit, printre altele, la dezvoltarea tabelelor exacte ale longitudinilor. Euler este cel care a ilustrat pentru prima oară (în 1768) raționamentele de tip silogistic cu ajutorul curbelor închise. Aceste scheme logice au rămas cunoscute sub numele de "diagrame Euler". Euler și prietenul său Daniel Bernoulli au fost oponenți ai filosofiei lui Leibniz și Christian Wolff, mai ales în ce privește raționalismul acestora. Euler a insistat asupra faptului
Leonhard Euler () [Corola-website/Science/303072_a_304401]
-
raționamentul ca formă complexă de gândire.Distinge astfel raționamentul de tip deductiv transductiv și raționamentul inductiv. La raționamentul deductiv analizează felurile acestuia punând accent pe forma numită silogism pe care o cercetează în amănunțime ca structură, reguli, moduri și figuri silogistice. Tot în cadrul studiului raționamentului deductiv logica tradițională cercetează raționamentele ipotetice, disjunctive și raționamentele de relații. Privind raționamentul inductiv se ocupă de structura acestuia, de felurile inducției, cercetând diferitele tipuri de inducție ca inducția incompletă, inducția completă etc. Logica tradițională având
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
cercetarea realității în natură și în societatea umană, din care rezultă apoi sistematizrea cunoștințelor dobândite. Acumulând ca filosof cunoștințe enciclopedice, Aristotel abordează studiul unor domenii speciale, cum sunt "dinamica", "kinetica", "forma" și "substanța". El pune și bazele logicei clasice, dezvoltând silogistica, teoria și sistematica științei. Filosofia aristoteliană poate fi divizată în trei părți: Lyceul (Λυκειον: "Lukeion") era un gimnaziu în Atena, unde Aristotel își ținea lecțiile, aflat în apropierea templului dedicat lui "Apollo Lyceano", de unde și numele. Unul din obiceiurule lui
Filosofia antică greco-romană () [Corola-website/Science/319400_a_320729]