34,705 matches
-
Manuscrisele românești cuprind file surprinzătoare prin diversitatea tematică și extinderea temporală sau geografică a legăturilor culturale pe care le mărturisesc. Pentru cititorul obișnuit (care nu este preocupat de filiația manuscriselor, de istoria limbii, de complicatele drumuri ale evoluției temelor și simbolurilor), conținutul copiilor făcute cu mâna până către mijlocul secolului al XIX-lea rămâne viu prin frumusețea indefinibilă a imaginilor, a «asemănărilor neasemenea» și prin suflul de vechime pierdută în timp al credințelor.” Cu acest paragraf își începe Cătălina Velculescu studiul
Vitalitatea textelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13401_a_14726]
-
mai mult sau mai puțin pronunțată. Această mască exprimă, nu ascunde. Ea transformă pe orice ins dintr-o persoană într-un personaj”. Întreaga semnificație a romanului este ilustrată de opoziția dintre Marea Bibliotecă și Biblioteca lui Noe. Prima este un simbol al cenzurii comuniste care consideră că „oamenii trebuie tratați ca niște potențiali bolnavi”, și, în consecință, „trebuie apărați de ei înșiși” prin privațiuni culturale. În Marea Bibliotecă era tezaurizat fondul de carte al țării, cu o singură excepție, Programul de
Ce merită Ion D. Sârbu by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13432_a_14757]
-
niște potențiali bolnavi”, și, în consecință, „trebuie apărați de ei înșiși” prin privațiuni culturale. În Marea Bibliotecă era tezaurizat fondul de carte al țării, cu o singură excepție, Programul de dezvoltare a Republcii. În opoziție, Biblioteca lui Noe este un simbol al supraviețuirii (numele celebrului personaj biblic face superfluă orice nuanțare în plus), atât prin cultură, cât și printr-un spațiu de rezonanță a libertății interioare, prin ficționalizarea realului. Antonio Patraș, Ion D. Sârbu - de veghe în noaptea totalitară, Editura Universității
Ce merită Ion D. Sârbu by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13432_a_14757]
-
nufăr cu petale de zinc;/ brumată cu sînge dimineața/ Floarea Nopții murea” (Grădina Enigmă). Romantic prin fibra sa de trubadur à la page (un soi de Minulescu trecut prin avangardă), Tonegaru apucă pe calea unui romantism exasperat, tensionat de suferință. Simbolul selenar apare pătat de coșmar, deznădejde, demență, încărcat de toxicitate: „Moartea e un somn lung, un vis nesfîrșit,/ despotică dinspre Lună solia îi vine tăcut;/ - Oh, desnădejdea mea se arunca nebună ca o lance/ în Luna rotundă și înverzită ca
Poezia lui Constant Tonegaru (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13437_a_14762]
-
unei prestigioase edituri moscovite și redactor șef al unei reviste nu mai puțin ilustre) autori ca Vladimir Sorokin, Dimitri Prigov, Eduard Limonov. Scrierile unora din membrii acestei generații de strănepoți ai lui Nabokov readuc la suprafața textului o recuzită de simboluri datînd din perioada sovietică. Scoase din contextul lor generic, ele dobîndesc în plan estetic un caracter exploziv. Nu întîmplător, Vladimir Sorokin și Eduard Limonov au devenit prin romanele lor, considerate chiar pornografice, eroii unor scandaluri. La aceasta se adaugă faptul
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
de toți dar - previzibil - de negăsit. În partea a doua a cărții, naratoarea se preface o Alisă modernă în țara minunilor new yorkeze de tot felul, trecute toate, cum altfel, prin filtrul sexualului. Orice e susceptibil de a fi un simbol sexual. Imaginația lucrează febril și exclusiv în această direcție, totul intră forțat într-un scenariu sexual cu groase tușe mitico-livrești. Nu exces de limbaj sexual dur, vulgar (din acest punct de vedere cartea este plicticos de decentă) sau intrigi erotice
În cheia sexualității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13467_a_14792]
-
surprinse, ca într-un jurnal de călătorie (excelent scris, de altfel, mai ales „delirul psichedelic”), WTC, Metropolitan, Empire State, Central Park, Rockefeller Center, Times Square ș.cl. cu ornamentele conotative de rigoare. Nimic nu este ceea ce este, totul este încarnare și simbol. Cuferele trupului meu are la rându-i două părți: Uterus și Jurnal cu minotaur. Mă opresc asupra primului, cel mai interesant, nu neapărat și cel mai reușit. Ar fi multe de spus, căci abia acum textul e cu adevărat generos
În cheia sexualității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13467_a_14792]
-
acestuia n-ar putea fi decît de natură antidemocratică și antinaturală, ergo patologică: „Poetul aderă la motive de inspirație cu care are afinități structurale, la care poate fi sensibil, în fine își caută umbra spirituală, ființa lui complementară aflată în simboluri exterioare; siluirea inspirației cu normative contravenind realității psihologice, orice se sustrage verificării estetice rămînînd tendențios, net antidemocratic, violînd libertatea individului printr-un procedeu flagrant, contrar legilor naturale și deci pervers”. Sau cu o încă mai incisivă adresă antiideologică: „Firește, cum
Poezia lui Constant Tonegaru (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13455_a_14780]
-
complexe decât simpla îmbăiere în haosul inconștientului. În ceea ce-l privește pe Victor Brauner, lucrurile sunt deosebit de interesante, dat fiind că, pe de o parte, era originar din România, dintr-o regiune muntoasă, Piatra Neamț, foarte bogată în legende folclorice și simboluri, și pe de altă parte că, mai târziu, în Franța, era singurul din grup care cunoștea germana, bineînțeles în afara prietenului său Max Ernst, germanul parizian. Victor Brauner nu avea decât 15 ani când, împreună cu familia, a locuit un timp la
Centenar Victor Brauner by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13461_a_14786]
-
filmele mute ale lui Fritz Lang: Nibelungii și Dr. Mabuse, iar în 1926, faimosul Metropolis, versiune modernă a Turnului Babel în structuri constructiviste. Victor Brauner le urmărește cu interes și reține din ele predilect gustul pentru portretul supradimensionat, însoțit de simboluri. În 1925, într-o călătorie la Paris, vede marea expoziție „Art Déco”. Urmele vizitei sunt evidente în unele coperți de revistă, cum ar fi cea la „Picto poezie”. Din Nibelungii lui Fritz Lang, reține motivul păsărilor și, coincidență sau nu
Centenar Victor Brauner by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13461_a_14786]
-
Național de Artă - o lucrare tot cu un balaur, și încă una, de astă dată cu un tigru stăpânit de un personaj victorios. Interpretările folclorizante în legătură cu balaurii nu se pot însă susține; prezența în aceste picturi și a mai multor simboluri hasidice și ezoterice infirmă ipoteza. După expoziția suprarealismului din 1936 de la Londra, cea din 1938 de la Paris a însemnat o cotitură decisivă în modificarea gândirii suprarealiste. Este data la care Victor Brauner se desparte declarat de suprarealism, îndreptându-se spre
Centenar Victor Brauner by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13461_a_14786]
-
roz negru, strălucirea sumbră spaniolă, obsesia inchizitorială. Rembrandt: Filosof în meditație. Lumina vine pe fereastra mică, rostogolindu-se parcă pe scara strâmtă în colimacon... Leonardo: Sf Ana, Maria, Cristos și mielul. Nu înțeleg această jertfă păgână simbolizată de miel ca simbol al nevinovăției cristice. Prezența femeilor dă o senzație de... (șters cu violență). Bacchus contrar Sfântului Ioan, la care botezul este natura asumată, planeta albastră stăpânită de apă... Mai 1992. Roma, Via Parioli. Întâlnirea cu octogenarul italian bogat care pe canicula
Lumești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13491_a_14816]
-
sporindu-i neîndoios prestigiul. Ea rămîne deschisă oricărei noi experiențe. Căci tema provinciei poate izvorî cu generozitate din biografia fiecăruia, ca un dat personal, ca o circumstanță intrinsecă ce-și înfrînge generalitatea. În al doilea rînd, provincia e doar un simbol. Sub toposul său mai mult ori mai puțin pitoresc se ascunde (și nu prea) o criză existențială ce-l depășește, care oricum și-ar fi găsit canalele de deversare în expresie. „Loc al învinșilor”, cum ne indică etimologia, provincia nu
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
vedea meciul-finală, aflându-se, deci, la Bruxelles pentru rejucarea cu încetinitorul, după caseta video, a meciului său retur cu Anderlecht, care este analizat în prezent și de către o comisie specială de psihologi FIFA... Telefil 2 * Cucuvea, pasăre răpitoare de noapte, simbolul înțelepciunii și clarviziunii, care se va hrăni cu șoareci după ce Stadionul „Steaua” va fi pus la conservat (pentru distrugere deplină), ca loc de meditație transcendentală pentru unii experți într-ale fotbalului din M.Ap.N.
Cânta o cucuvea în noapte by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13518_a_14843]
-
continua să apară până în 1932. Cât privește tipologia articolelor, putem spune că publicistul care dublează poetul se simte mai mult atras de temele politice și sociale decât de cele literare. De altfel, și în revistele concepute anterior cu Tristan Tzara - Simbolul (1912) și Chemarea (1915) - îi lăsa acestuia din urmă grija umplerii paginilor culturale, el ocupându-se de partea „pragmatică”. Astfel, dacă citim volumul de față, vom constata că proporția între articolele pe teme literare și cele pe teme politice le
Publicistul Vinea by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13524_a_14849]
-
francezul Thouvenel sau englezul Stanley sînt alte „oglinzi” în al căror focar se luminează imaginea exactă a noii epoci românești pe care a deschis-o Unirea. Imagine al cărei contur se completează în romanul Danei Dumitriu mai ales prin intermediul unui simbol ale cărui prezență și semnificație s-au putut vedea în toate volumele; apariția, în momentele tensionate ale „intrigii” din al doilea volum a trăsurii hîrbuite constituie cheia perspectivei romanești asupra faptelor care structurează firul epic al cărții, marca stilistică a
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
uman se situează pe trei nivele, în funcție de modul cum se percepe informația senzorială: ca semnale spațio-temporale (la nivelul senzo-motor, situat în afara atenției conștiente), ca semne (la nivelul regulilor și tiparelor comportamentale, verificate prin experiențe anterioare, situat în afara limbajului conceptual), ca simboluri (la nivel cognitiv, unde se elaborează strategiile de comportament în limbaj conceptual, în situații noi, nefamiliare). În artă, ca și în știință, pe tărâmul creației, alegerea strategiei nu se face integral prin calcul mental (ajutată eventual pe computer), ci, în
Voci din public () [Corola-journal/Journalistic/13605_a_14930]
-
ultimul său roman, Gînduri ascunse...” Vasil Bikov Presa bielorusă, rusă și poloneză au adus un omagiu unanim scriitorului Vasil Bikov, dispărut recent la vîrsta de 79 de ani. Considerat „nu doar un mare scriitor, ci și o autoritate morală, un simbol al Bielorusiei”, el e revendicat și de patrimoniul național rus, pentru romanele sale avînd ca temă cel de al doilea război mondial, prezentat cinstit, cu toate monstruozitățile și trădările, ceea ce i-a adus în anii ’60-’70 mari necazuri cu
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
Gheorghe Grigurcu Suceveanul Ion Beldeanu e unul din poeții noștri ce ne introduc în zona provinciei. Adică în zona unei sensibilități aparte, de relativă izolare, de relativă „inferioritate”, stigmate revendicative ce nutresc o perpetuă nostalgie cu peisajele, simbolurile, tonalitățile intrinseci, desigur variabile de la autor la autor. Dar atît Fundoianu, Bacovia, Demostene Botez, cît și Petre Stoica, Aurel Rău, Aurel Gurghianu, Victor Felea au ca lejer numitor comun figurarea unei lumi opuse centrului, mistuite de complexul unei opoziții mai
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
o limbă obștească, un sentiment de legătură între generații. Națiunea e o familie mai mare" ( N. Iorga). Încă din 1939, criticul vorbește despre vechimea noastră: Noi suntem geți latinizați, adică un popor străvechi din Europa și trebuie să cultivăm acele simboluri care ne amintesc străvechimea noastră", așa cum o fac francezii, italienii, germanii" ( "Mica soră latină"). Este greșit a invoca o tradiție de câteva sute de ani și a trata cu ironie frazele în care intră Decebal și Traian. Va adânci această
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
cu un fundal magic: Este o uriașă sete romantică de sinteză și enciclopedie, de apropieri curajoase între fapte mult depărtate între ele. Distanțele se pierd în viziunea această romantică, viziune ce concentrează spațiul, creînd un univers de armonii nevăzute și simboluri. E relevat interesul special al lui Hașdeu pentru origini, pentru momentele aurorale restabilite pe coordonate abisale, între care obîrșiile dacice ale poporului român, pe o direcție pe care au mers Grigore Tocilescu, Nicolae Densusianu, Vasile Parvan, Lucian Blaga. Această atracție
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
română, Ziua excrementelor. Lucrul a rămas suspendat, ca o probă și l-am redescoperit acum. Am, ca întotdeauna când încep un roman, un trac îngrozitor. Asta până pornesc. Sigur că titlul e șocant, dar este interesant și, de fapt, un simbol al purificării morale, o problemă foarte actuală. O zi a purificării morale, personale și naționale. Oricum, titlul este provizoriu, nu m-am decis încă. Azi-dimineață, înainte de a veni tu, am transcris câteva însemnări care se leagă de viitorul roman. E
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
prietenii săi Nichita, Fănuș Neagu, Grigore Hagiu ș.a. Corespondează cu textele acestora, dar și cu un întreg trecut epopeic și livresc, Creta lui Minos, Troia sau Siracusa lui Arhimede, de pildă, precum și, așa cum vom vedea, în periplul său european, cu simboluri ale civilizației planetare. O poezie a cercurilor concentrice, cu rază extensibilă între propria biografie și biografia lumii, dezolantă și totodată plină de făgăduința primenirii, între asumarea destinului românesc ( "cosmic crin") și reprezentarea mitopoetică a morții: "căci moartea nu-i decât
Sonetele lui Gheorghe Pituț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/13766_a_15091]
-
se dezechilibrează în același timp. Ambele mișcări au același dinamism, saltul și căderea se întâlnesc la jumătatea drumului în aer, înscrisă parcă în eternitate. Această imagine este mereu fixată pe peretele memoriei mele. Bogată în ambiguitate, ea ilustrează unul din simbolurile mele cele mai prețioase. Ea exprimă dublă atracție pentru teatrul sacru și pentru teatrul brut, legate prin energia mișcării inepuizabile a teatrului imediat cu care Brook se identifică. Adevărul lui este mișcarea. Deși acest lucru este străin spiritului lui Brook
Georges Banu - Itinerar formativ by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13749_a_15074]
-
la ce bun să mor, îngerai,/ Treacă de la mine la tine noroc / De n-aș fi scris eu, ce omorai?" ( Ex libris). Să mai adăugăm că Ileana Roman are obsesia Dunării ( mit geografic), pe care o conduce la textualizare, la simbolul livresc, înghiocat în cel cosmic. Lumina solară, Rîul, Cerul, se întrepătrund cu Cartea, concept polivalent căci poate desemna și opera poetică și Cartea Lumii: Lumina se întoarce goală/ Soarele pleacă din zenit/ Din manuscrisul necitit/ Făcîndu-i dig la asfințit,// Încet
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]