404 matches
-
Poeții neomoderniști și postmoderniști (Marin Sorescu, Mircea Ivănescu, Emil Brumaru, Leonid Dimov, Mircea Cărtărescu etc.) exploateză maximal resursele lirismului narativ, fiindcă „narativul poate configura o experiență subiectivă (lirică), construiește lumi imaginare dependente de temporalitate, oferă posibilități specifice de ambiguizare și simbolizare“ (Rodica Zafiu, Narațiune și poezie). Indici textuali ai acestui tip de lirism sunt: prezența unui „nucleu“ na rativ, a unui „scenariu“ mitic, inițiatic sau ludic/parodic, frecvența verbelor, a indicilor temporalității (adverbe de timp sugerând o succesiune de stări, de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Arghezi, București, 1960; Mihail Petroveanu, Tudor Arghezi. Poetul, București, 1961; Tudor Vianu, Arghezi, poet al omului, București, 1964; Tudor Vianu, Tudor Arghezi, București, 1964; Dumitru Micu, Opera lui Tudor Arghezi. Eseu despre vârstele interioare, București, 1965; Sorin Alexandrescu, Simbol și simbolizare, SPS, 318-369; Domițian Cesereanu, Arghezi și folclorul, București, 1966; Cioculescu, Varietăți, 415-456; Ivașcu, Confruntări, 269-316; Baconsky, Marginalii, 22-42; Manolescu, Metamorfozele, 75-84; Alexandru George, Marele Alpha, București, 1970; Negoițescu, Însemnări, 83-100; Crohmălniceanu, Lit. rom. expr., 206-215; Manolescu, Teme, I, 61-64, 145-179
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
locul ei, fiindcă prin ele se realizează cunoașterea lumii. Noțiunea "reprezentare" a fost preluată și redefinită pe terenul psihologiei sociale, pornind de la prima ei funcție care este de a interpreta realitatea înconjurătoare, pe de o parte, prin antrenarea raporturilor de simbolizare cu ea și, pe de altă parte, prin atribuirea de semnificații. În mod asemănător, reprezentările sociale vizează ansamblul credințelor, cunoașterilor și opiniilor care sînt produse și împărtășite de indivizii aceluiași grup, în raport cu un obiect social dat. S-a încercat, în
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
însingurării într-o atmosferă dezolantă, prin cuvinte-simbol. Este un pastel simbolist care prezintă un spațiu artificial (parcul) și valorifică motivul romantic al lumii ca teatru. Tema poeziei este moartea, imposibilitatea comunicării eului poetic cu lumea. La un prim nivel al simbolizării, tema este cea a naturii (pastelul), apoi, în profunzimea viziunii poetice se conturează tema morții. Decorul bacovian cuprinde "obiecte poetice" concrete și abstracte: ploaia, urâtul existențial, eșecul, anotimpul crepuscular, agonia, corbul, visul-coșmar, spațiul thanatic, cavoul, cromatica, boala, spleen-ul, târgul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ne stîrnește compasiune pentru soarta cîtorva familii și persoane și care valorizează acele momente prin evocări istorice de largă respirație, trimițînd la dimensiunea universală a catastrofei naratorul ține în șah etern o identificare prin empatie. Jocul între simbolistica apăsată de simbolizări emfatice și construcția elaborată contribuie la retorica naratorului, care nu vizează atît reprezentarea ororilor holocaustului, cît a indicilor în cauză: de exemplu, mîna fetiței Danka. O strategie antirealistă este "poetica dublajului"; rima, repetiția, inversările simetrice. Ea permite desfășurarea laolaltă a
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Ceea ce face identitatea posibilă este înscrierea individului în ordinea simbolică, un proces prin care identitatea devine subiect discursiv, o situație care permite cuvântul Eu. Ordinea simbolică este locul în care individul își construiește Sinele prin vorbire, prin producerea de semnificații, simbolizarea fiind un fenomen discursiv. În perspectiva lacaniană, intrarea individului în ordinea simbolică face posibilă identitatea. Ordinea este inițial străină individului, subiectului dorințelor: ordinea simbolică este ordinea unui Alter. Cuvintele pe care copilul trebuie să le însușească aparțin, literalmente, unei lumi
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
bazat nu doar pe experiența directă (ciclul stimul-răspuns), ci și pe experiența observată și interna-lizată (incluzând cunoștințe, reguli de conduită, pattern-uri comportamentale etc.). În ceea ce privește motivarea, concepția lui Bandura se întemeiază pe mecanismele de reglare a comportamentului. Capacitatea umană de simbolizare permite viziunea comprehensivă asupra mediului, acesta fiind structurat, primind semnificații și fiind integrat în experiența personală: Motivația umană și acțiunea este reglată extensiv prin mecanismele anticipative ale planificării. Oamenii anticipează consecințele probabile ale acțiunilor viitoare, își stabilesc propriile obiective și
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
of Personality and Social Psychology, No. 45, 1983, pp. 118-126. 64 Spre exemplu, Loewenstein susține că "principalul fond al ideologiei este iraționalul, susținut de credințele religioase; de superstiții; de impactul supranaturalului, al mitologiilor; de legende, folclor; și, în general, de simbolizările și manifestările tradițiilor naționale și ale condițiilor de mediu" (op. cit., p. 335). 65 După cum susține Edward Shills, în "Ideology: the concept and function of ideology", din lucrarea editată de Paul Edwards, The Encyclopedia of Philosophy, Vol. 4, Macmillan, New York, 1967
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Însă exact apropierile posibile, adresîndu-le exemplului mallarméean și variantelor sale reprezentate În spațiul avangardist, În sensul unei practici a poeziei ca o construcție În limbaj, ca și indiferentă față de „idee” și față de „natură”; sugestie radicalizată de avangardă În direcția de-simbolizării cuvîntului, a exploatării la maximum a concreteții verbului și, ca atare, a evadării, cum ziceau „integraliștii”, din „pastișul etern natural”. Experiența din Invitație la bal urmează, În linii mari, acestor exigențe. Dacă „artistul nu imită, artistul creează”, căutînd „linia cuvîntul
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
a logicii pe firul operațiilor spiritului și al stilurilor culturii o realizează Constantin Noica în lucrarea "Scrisori despre logica lui Hermes". După gânditorul român, logica este artă a inducției, artă a deducției, artă a invenției, artă a integrării, artă a simbolizării sau formalizării și artă a aplicației sau sistematizării 15. Mai recent, avansul logicii spre nivelul structurilor corespunde unei aspirații a științelor în general. Pedagogii înșiși vorbesc despre „mișcarea logică” a științei către un nivel mereu mai înalt de conexiuni; despre
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
modificarea poziției câmpului de toleranță al alezajului. Abaterea superioară a arborelui este nulă, iar dimensiunea maximă a acestuia coincide cu dimensiunea nominală. Acest sistem se aplică numai în cazurile în care folosirea sistemului alezaj unitar este nerațională funcțional sau tehnologic. Simbolizarea pozițiilor câmpului de toleranță al alezajului se face cu litere mari de la A la Z (inclusiv ZA, ZB si ZC) fără literele I, L, O, Q si W, iar simbolizarea câmpului de toleranță al arborelui se face cu litere mici
Aplicaţie în proiectarea organologică by Florin Tudose-Sandu-Ville () [Corola-publishinghouse/Science/258_a_497]
-
care folosirea sistemului alezaj unitar este nerațională funcțional sau tehnologic. Simbolizarea pozițiilor câmpului de toleranță al alezajului se face cu litere mari de la A la Z (inclusiv ZA, ZB si ZC) fără literele I, L, O, Q si W, iar simbolizarea câmpului de toleranță al arborelui se face cu litere mici de la a la z (inclusiv za, zb si zc) fără literele i, l, o, q si w - figura 5. Notarea dimensiunilor tolerate se face prin valoarea lor nominală urmată de
Aplicaţie în proiectarea organologică by Florin Tudose-Sandu-Ville () [Corola-publishinghouse/Science/258_a_497]
-
având toate informațiile privind reprezentarea lor în desenul tehnic, în completare se prezintă tabele cu dimensiuni într o gamă a acestora întâlnită în construcțiile obișnuite ale mecanismelor șurub-piuliță. De asemenea, este dat, pentru fiecare caz în parte, un exemplu de simbolizare, util în completarea corectă a tabelului de componență. ANEXA 1 FORMATE (Extras din SR ISO 5457) Dimensiunile principalelor formate utilizate în proiectare sunt prezentate în tabelul 1.1. Înscrierea pe desen a datelor privind starea suprafețelor are la bază câteva
Aplicaţie în proiectarea organologică by Florin Tudose-Sandu-Ville () [Corola-publishinghouse/Science/258_a_497]
-
diferite se notează așa cum este exemplificat în • Starea suprafețelor elementelor identice care se repetă pe un desen se notează o singură dată, acolo unde este cotat elementul respectiv sau cât mai aproape de cotă Dimensiunile sunt date în mm. RECOMANDĂRI PRIVIND SIMBOLIZARE PE DESEN ALEGEREA MĂRIMII GĂURII DE CENTRARE DIMENSIUNILOR LINIARE ȘI UNGHIULARE (Extras din STAS ISO 406) Toleranțele se înscriu imediat după cotele la care se referă, conform exemplelor din Dacă la o aceeași dimensiune nominală toleranțele sunt diferite pe o
Aplicaţie în proiectarea organologică by Florin Tudose-Sandu-Ville () [Corola-publishinghouse/Science/258_a_497]
-
mentenanță, o poziția impusă obiectului în timpul deplasării lui în sistem, o starea de mobilitate a obiectului de lucru în timpul procesării. Activitatea de proiectare a sistemelor de manipulare automată a obiectelor de lucru apelează de regulă la identificarea funcțiilor sistemului, la simbolizarea respectivelor funcții și apoi la identificarea soluțiilor tehnice care permit automatizarea acestor funcții. Dintre soluțiile tehnic posibile se procedează apoi la selectarea, pe principiile analizei valorice, a unei variante optimale, pentru care se dezvoltă în final proiectarea constructivă. Vasile V.
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
un instrument al plăcerii, cât unul al cunoașterii, fețele lor de „după“ nu exprimă atât chin cât ar exprima fețele unor adulți care n-au reușit „s-o facă“. Partenerii aflați la început de drum erotic recurg adesea la o simbolizare a sexului prin tr-un gest generic, care poate fi una dintre concesiile sexuale. Astfel, un băiat poate considera c-a „avut“ o fată dacă ea îi răspunde la flirt, dacă acceptă să fie sărutată, dacă a fost dezbrăcată de el
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
de o conștiință chinuită până la anxietate de nesfârșitele amenințări cu iadul, dar neobișnuită a-și apropria noțiuni mai dificile, abstracte. Așa se explică nu doar necesitatea "gândirii simbolice", ci și imensul său succes. Johan Huizinga avea intuiția acestui proces de simbolizare a realității invizibile, transcendente, prin intermediul unor imagini decupate din realitatea concretă, pe care îl punea sub semnul "nevoii de a-l adora pe Hristos în mod vizibil"73. Ea a dominat gândirea europeană până la finele perioadei medievale și începuturile Renașterii
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a fost asumat de Statul român Raportul final al Comisiei "Elie Wiesel", derapajele de minimalizare a Holocaustului din instituțiile publice central s-au rărit până la dispariție. Administrația publică locală sau instituții aflate în coordonare sunt inca generoase cu solicitări de simbolizare a valorilor sau liderilor legionari. Se organizează întâlniri în școli cu sau despre legionari participanți la lupta anticomunista din munți, conferințe comemorative găzduite de instituții județene de cultură. De asemenea, consilii locale votează titluri de cetățeni de onoare postmortem pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
artrozei. GEST (< fr. geste, cf. lat. gestus) - Mișcare dirijată către un obiectiv exterior caracterizată prin proiectarea unuia sau mai multor segmente corporale în spațiu (Larousse, 2006). Mișcare voluntară sau involuntară care îndeplinește următoarele funcții: de expresie, de intervenție activă, de simbolizare, de conduită cu o anumită semnificație. Sub raport structural, gestul poate defini o acțiune, cum este cazul surdomuților, care prin gestica mâinilor exprimă gândurile și intențiile acționale; mișcare a mâinilor, capului, corpului prin care se exprimă o idee, un sentiment
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
astfel: Dacă EI precedă termenul implicat, definiția sau glosa sa, progresia este percepută ca evoluând către o sinteză rațională. Dacă, dimpotrivă, idiotismul succedă parafrazelor (i.e., expresiilor non-frazeologice) în cauză, textul își dezvoltă puterea lui expresivă, exploatând pe această cale posibilele simbolizări [ale EI]."68 Cu toate acestea, teza lingvistei din Strasbourg se bazează pe o confuzie: dacă e adevărat că, în domeniul textual-discursiv, EI sunt "ireductibile la parafrază", aceasta se datorează domeniului textual-discursiv, și nu EI în sine. "Ireductibilitatea" sensului EI
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și lexicul, vorbirea în general și limbile la fel de mult ca și discursul. Și ceea ce nu este semantică în sine, adică "planul expresiei", este oricum determinat de către "semantic" și poate, de altfel, să-și asume la rândul său funcții mimetice de simbolizare directă sau de evocare. Prin urmare, a vorbi despre semantică înseamnă a vorbi despre întreaga lingvistică."217 2. Tripartiția planurilor vorbirii și problema "conținutului" lingvistic 2.0. În ceea ce privește aspectul semantic, trebuie avut în vedere că, de fapt, "conținutul" lingvistic (și
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
secolului al XIX-lea. El este precursorul mai multor tendințe în literatura, incepand cu impresioniștii, suprarealiștii și continuând cu reprezentanții "Noului român". Modernitatea anticipatoare a lui Zola, fondată pe un principiu de renovare internă, o face să fie deschisă. Hiperbolizarea, simbolizarea și mitizarea imaginii nu sunt doar procedee artistice prin care Zola intensifica impresia generală creată, ele țin de legitățile interne ale fenomenelor reprezentate. De aceea considerăm că dezbaterile tradiționale purtate, de regulă, sub semnul lui Balzac, ar fi, pe alocuri
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
feminină de până atunci, nu șoaptele, nu suavitățile, nu resemnarea sunt caracteristice. Tumulturile acestui lirism, cu urcușuri spectaculoase, accentele în notă socială activă, revoluționară chiar, coborârile în mâhnire, toate comportă trăsături aspre, energice, într-o notă, s-ar spune, masculină. Simbolizare a verticalității, muntele e punct de observație spre zări, spațiu de meditație și nu în ultimul rând metaforă a unui eu care își asumă destinele comunității: „Ce-ar fi și tu să te-nalți / cu mine, peste munți înalți, // să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287622_a_288951]
-
Planul general al conturilor, iar modul lor de funcționare este prevăzut prin OMFP nr. 3055/2009 (pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene). Prin existența Planului general de conturi, se asigură uniformitatea și unitatea de conținut, funcție, denumire și simbolizare a conturilor și se facilitează procesul de culegere, prelucrare și transmitere a datelor după criterii unitare, asigurându-se comparabilitatea informațiilor contabile. În cadrul acestui document conturile sunt clasificate și ierarhizate, conform criteriului bilanțier și celui funcțional, însă în literatura de specialitate
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
natură relațională (numărul participanților la interacțiune, relațiile dintre ei) la vecinătățile strict lingvistice ale mesajului, de la determinările pasagere, tranzitorii ale mesajului la elemente constante, cum ar fi cultura, ca ansamblu al tuturor modurilor de viață, al reprezentărilor și formelor de simbolizare specifice unei comunități (vezi capitolul I); referentul este identificat global cu tema de discuție (se vorbește diferit despre gravitație, despre cogniție, despre rețete de bucătărie, despre farduri, despre cărțile de poezie, despre votul uninominal etc.). Celor șase elemente componente ale
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]