1,334 matches
-
să arate că „Platon nu este omul care să umble cu principii și teorii abstracte” sau că „spiritul epocii sale este și spiritul său”. Cu toată generozitatea, aceste aprecieri nu pot adormi observarea, în cazul lui Hegel, a unor anumite similarități cu modalitatea de a concepe structura istoriei a lui Platon. Cf. Republica, 544c-d. Cf. Republica, 588c-d: Pla/tte toi/nun mi/an m›n i)de/an qhri/ou poiki/lou kaˆ plukefa/lou ... Cf. ibidem, 550b. Cf. ibidem, 551d
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
contribuția acestora și recompense pentru activități (Bernoux, 1985). Organizația este deci un instrument rațional, construit în funcție de scopurile celor ce au conceput-o. Ea generează raporturi de cooperare, de schimb, precum și conflicte între actorii sociali. Între instituții și organizații există o similaritate evidentă: „ambele oferă cadre structurale pentru inițierea și desfășurarea interacțiunilor umane” (Vlăsceanu, 1996). Orice interacțiune între actori sociali se constituie într-un cadru instituțional și evoluează prin a deveni firmă sau organizație. Cadrul instituțional creează norme și reguli, organizația stimulează
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a se putea deduce, apoi, un sistem coerent de evaluare a rezultatelor școlii în termeni social-economici. S-a observat că status-urile profesorilor și elevilor în sistemul ierarhiei, organizarea de tip formal a muncii, viața socială a școlii conțin remarcabile similarități cu organizațiile de tip industrial, comercial, administrativ. Deci, școala poate fi analizată ca o organizație socială de sine stătătoare, accentul punându-se pe funcția de socializare, de transmitere a valorilor promovate de societate. Ca organizație socială, instituția școlii are următoarele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în același timp, o sursă de satisfacție personală pentru membri și un factor al coeziunii grupului. Interacțiunea intensă, contactele frecvente, precum și proximitatea fizică a elevilor în sânul clasei fac ca atracția interpersonală să aibă un nivel foarte ridicat. De asemenea, similaritatea percepută a celorlalți, faptul că elevul înțelege că ceilalți membri ai clasei au, în general, atitudini și opinii similare, se constituie într-un factor însemnat al atracției interpersonale. Profesorul are nevoie să cunoască rețeaua relațiilor afective, de atracție sau de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Al doilea experiment prezentat de Holman și colaboratorii săi (1977) a presupus aplicarea unor metode operaționale în construcțiile lego și desenele cu carioca și le-a permis să descopere dacă generalizarea figurilor noi utilizate de copii are loc atunci când există similarități topografice între proba nerecompensată și proba recompensată (asemănarea dintre construcțiile de blocuri și construcțiile de lego, dintre picturi și desene). Rezultatele au confirmat ipoteza de lucru, însă efectele s-au dovedit moderate. Rezultatele cu privire la menținerea efectelor anterioare au fost însă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
la un set determinat de trăsături. Persoana creativă nu se află „în afara” unui traseu bine delimitat: unicitatea ei se manifestă în mod imprevizibil și, în realitate, nu va fi niciodată posibil să descoperim decât unele caracteristici generale și observabile ale similarităților indivizilor creativi. Reprezentarea dominantă a schimbării psihologice în teoria dezvoltării exprimă în mod regretabil o evoluție uniliniară, cumulativă, previzibilă și ireversibilă ce corespunde succesiunii standard specifice speciei. Totuși, pentru cercetătorii care abordează sistemele de dezvoltare, evoluția nu se limitează la
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și analiza factorială constă în faptul că „factorii” pe care îi întrebuințăm sunt extrași din realizările și declarațiile creatorilor înșiși. Poate o descriere să fie în același timp analitică și holistică? După formularea legilor organizării perceptuale a lui Wertheimer, proximitatea, similaritatea și pura incidență, acest lucru este posibil. Pentru ca o descriere holistică să fie consistentă, trebuie să se recurgă la anumite instrumente de analiză. Cu cinci ani înainte de discursul prezidențial al lui Guilford, Max Wertheimer, unul dintre întemeitorii psihologiei gestaltiste, a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
criminalii, alcoolicii, prostituatele și neromânii). Ei criticau „lipsa de tărie” a eugeniștilor francezi În problema controlului calității reproducerii - unul dintre aspectele importante ale mișcării franceze de factură neolamarckiană. Unii dintre susținătorii eugeniei și-au Îndreptat cu toate acestea atenția către similaritățile dintre exemplul francez și unele dintre problemele României. În particular, rata scăzută a natalității din Banat, unul dintre noile teritorii românești, cu un standard de viață superior oricărei alte regiuni, părea să fie o problemă foarte asemănătoare cu cea cu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
fusese membru al „Șoimilor Carpaților”. Existau și alte grupuri În Europa Centrală și de Est care aveau nume similare, de exemplu „Sokol” În Cehia și „Wanderfogel” În Germania. Îi mulțumesc lui Nancy Wingfield, care mi-a atras atenția asupra acestor similarități de nume. 99. „Proiect de statute pentru organizațiunea de educație fizică și eugenică sub auspiciile ‚Astrei’”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 2, nr.9-10, septembrie-octombrie 1928, p. 279. 100. „Proiect de statute”, p. 281. 101. T.B., „Semnificația activității Astrei În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
implică faptul că interesele femeilor vor fi mai bine reprezentate în general de către femei decât de bărbați (toți ceilalți factori fiind ținuți constanți), interesele minorităților etnice de către membrii ai respectivelor minorități etnice etc. Concepțiile reprezentativității politice pun accentul nu pe similaritatea de caracteristici sociale, ci pe împărtășirea unor concepții comune despre lume și pe comunicare și cunoaștere reciprocă. Astfel, cheia reprezentării eficiente a intereselor constă în identificarea unor persoane cu valori similare (care pot fi sau nu membre ale acelorași categorii
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
făcând apel la variabile de la nivelul unității. Cum în arena internațională rezultatele nu corespund decât rareori intențiilor actorilor, înseamnă că trebuie să existe un nivel de cauzalitate care scapă teoriilor ce pornesc de la actori - altfel nu s-ar putea explica similaritățile și repetițiile din politica internațională. Răspunsul lui Waltz începe prin delimitarea abstractă a unui sistem politic internațional, înțeles ca sistem de state. Un enunț teoretic fundamental este acela că interacțiunile din acest sistem suportă efectul regulator al structurii sistemului. Structura
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
probe empirice care ar putea rezulta din studii cantitative (Ibidem). În același timp, alți cercetători au căutat explicații ale conflictelor tocmai în diferențele dintre caracteristicile statelor. Prin urmare, diferențele naționale de limbă, religie și alte trăsături contribuie la războaie, în timp ce similaritatea acestor dimensiuni facilitează pacea (Ibidem). În sprijinul acestei perspective, unii exponenți ai realismului clasic (vezi, de pildă, Morgenthau, 1964, pp. 216-223) au observat că „fundamente morale și intelectuale comune sunt precondiții pentru stabilitate și pace” (Levy, 1998, pp. 657-658). Proliferarea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de date conține se inversează. Pe fiecare coloană sunt specificate rezultatele unui subiect, fiecare linie reprezentând o anumită variabilă (McKeown și Thomas, 1988). În urma unei analize Q se pot obține tipologii de oameni pe baza grupării acestora în categorii în funcție de similaritatea opiniilor exprimate. Tabelul 3. Modalitate de introducere a datelor în metodologia de tip Q EMBED Visio.Drawing.6 Din tabelul de mai sus se pot distinge diferențele de abordare între metodologia de tip R și cea de tip Q. În
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
reflecția asupra acestora și transferul dintr-o situație în alta, în funcție de nevoi. 1. Formarea pe post (on the job training), cea mai veche și cunoscută formă de instruire, garantează unul din principiile clasice ale pregătirii și anume - transferul, facilitat de similaritatea dintre conținutul și locul de desfășurare al pregătirii, respectiv al postului. Noul angajat este instruit de unul din lucrători mai experimentați care îndeplinește sarcinile specifice postului, iar primul privește comportamentul acestuia și învață prin imitație. Deși ușor de administrat, această
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cultura organizării. București: Editura Trei. Revista de psihologie organizațională (Din istoria psihologiei organizaționale. Autori și cărți de referință): Volumul I, nr. 1 / 2001, Volumul I, nr. 2 / 2001, Volumul II, nr. 2-3 / 2002 TEME DE REFLECȚIE Comparați teoriile prezentate identificând similaritățile și diferențele. Discutați din perspectiva teoriilor organizaționale experimentul următor: O analogie: Interpretarea unui experiment cu muște și albine ... Dacă pui într-o sticlă o jumătate de duzină de albine și același număr de muște și așezi sticla pe orizontală, cu
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
entuziasm la realizarea sarcinilor și să rămână în grup. Acest efect este susținut de prezența următorilor factori (Spector, 2000; Smither, 1988): valori și opinii similare Acest factor reprezintă una dintre cele mai puternice surse ale coeziunii, cunoscut fiind faptul că similaritatea este un factor important în atracția interpersonală (cf. Dillard și Miller, 1988). Oameni agrează compania celor similari lor în privința opiniilor pentru că le induc sentimentul că propriile opinii sunt corecte. duritatea inițierii într-un anumit grup sporește atractivitatea acestuia pentru membri
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
fapt ce ar însemna că succesul oricăruia dintre membrii implicați va spori șansele de succes al celuilalt. Tabel 13.6.1. Natura proceselor de competiție și cooperare Dimensiuni NATURA PROCESELOR Competiție Cooperare PERCEPȚII sensibilitate pentru diferențele existente între părți; - minimalizarea similarităților în termeni de valori și convingeri existente între părți. sensibilitate pentru similaritățile existente între părți; - minimalizarea diferențelor în termeni de valori și convingeri existente între părți. Atitudini suspiciune, ostilitate, orientare către exploatare. încredere, prietenie, orientare către ajutorare. Comunicare indirectă, induce
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
șansele de succes al celuilalt. Tabel 13.6.1. Natura proceselor de competiție și cooperare Dimensiuni NATURA PROCESELOR Competiție Cooperare PERCEPȚII sensibilitate pentru diferențele existente între părți; - minimalizarea similarităților în termeni de valori și convingeri existente între părți. sensibilitate pentru similaritățile existente între părți; - minimalizarea diferențelor în termeni de valori și convingeri existente între părți. Atitudini suspiciune, ostilitate, orientare către exploatare. încredere, prietenie, orientare către ajutorare. Comunicare indirectă, induce în eroare, amenință. deschisă, clară, respectuoasă. Orientare spre sarcină competiția ce trebuie
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
F. Sîntion; A. Papari, 2000, p. 122) construiește o teorie (ASA-attraction-selection-attrition) care afirmă că „procedurile prin care persoanele sunt atrase, selecționate și menținute într-o organizație - deci influențate de caracteristicile sale - duc la o anumită omogenitate a membrilor săi”. Această similaritate o putem încadra în genul „personalității de bază” a lui A. Kardiner (apud M. Zlate, 1999, p. 19), care reprezintă o configurație psihologică particulară, comună tuturor membrilor unui grup social, unei societăți și manifestată într-un stil de viață. Acest
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
unor roluri, statute și roluri cărora, prin sistemul de îndatoriri conținute, individul trebuie să le facă față și care își pun amprenta atât asupra structurii interne a personalității, cât și asupra manifestărilor sale exterioare. Există organizații cu grad mare de similaritate, care au în comun un număr semnificativ de constante/invarianți ai conducerii. Dar, în același timp, există și organizații mai puțin cunoscute din punct de vedere psihosocial, cum sunt organizațiile militare, spre deosebire de cele industriale sau școlare (M. Zlate, 1981, pp.
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
MBTI), a preferințelor cerebrale și a stilului de conducere (leadership), datele obținute au fost prelucrate statistic. Prin această prelucrare s-au identificat tipurile psihologice cele mai frecvente în organizația militară, ESTJ și ISTJ. Se constată astfel un grad crescut de similaritate a personalităților, ceea ce antrenează o uniformitate a stilurilor de conducere. Stilul de leadership cel mai frecvent este cel participativ, urmat de cel cooperatist. Stilul de rezervă este cel autoritar. Prin aplicarea corelației bivariate Pearson, s-a stabilit că dimensiunea P
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
prin care efectele unora pot fi legate de operarea celorlalte”. În cadrul interacționismului, un rol important este acordat percepției subiective a variabilelor situaționale, comportamentul individului asumându-se că va rămâne coerent cross-situațional în măsura în care aceste situații filtrate cognitiv de persoană își păstrează similaritatea/constanța funcțională în calitate de stimul comportamental. Accepțiunea de coerență comportamentală cross-situațională se referă astfel la o relație intraindividuală, sistematică, între percepția subiectivă a similarității situaționale, pe de o parte, și similaritatea răspunsurilor comportamentale oferite de un subiect, pe de altă parte
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
individului asumându-se că va rămâne coerent cross-situațional în măsura în care aceste situații filtrate cognitiv de persoană își păstrează similaritatea/constanța funcțională în calitate de stimul comportamental. Accepțiunea de coerență comportamentală cross-situațională se referă astfel la o relație intraindividuală, sistematică, între percepția subiectivă a similarității situaționale, pe de o parte, și similaritatea răspunsurilor comportamentale oferite de un subiect, pe de altă parte. Coerența comportamentală este așadar o expresie externă a unor legități interne, absolut subiective, care leagă într-un pattern stabil caracteristicile interne (cognitive, afective
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
cross-situațional în măsura în care aceste situații filtrate cognitiv de persoană își păstrează similaritatea/constanța funcțională în calitate de stimul comportamental. Accepțiunea de coerență comportamentală cross-situațională se referă astfel la o relație intraindividuală, sistematică, între percepția subiectivă a similarității situaționale, pe de o parte, și similaritatea răspunsurilor comportamentale oferite de un subiect, pe de altă parte. Coerența comportamentală este așadar o expresie externă a unor legități interne, absolut subiective, care leagă într-un pattern stabil caracteristicile interne (cognitive, afective, motivaționale) de caracteristicile externe semnificative pentru deciziile
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
curs al evenimentelor similar În timpul marilor revoluții politice. Urmărirea și analiza acestor evenimente este realizată Într-o manieră descriptivă, deoarece scopul autorului nu este atât să explice revoluțiile, cât să afle dacă au evoluat În mod asemănător. Analiza „comparativă” dezvăluie similarități majore: toate cele patru societăți se aflau În ascensiune economică (nu În regres, cum poate ar fi fost de așteptat); Între clasele sociale existau antagonisme Înverșunate; intelectualii și-au părăsit guvernele; mecanismul guvernamental era ineficient; iar clasa conducătoare dădea dovadă
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]