809 matches
-
Neuronii precum celulele Purkinje pot avea peste 1000 de ramificații dendritice, făcând conexiuni cu alte zeci de mii de celule. Sinapsele pot fi excitatorii sau inhibitorii. În creierul uman există un număr imens de neuroni,formând un număr imens de sinapse. Fiecare neuron din cele 16-18 miliarde(deși unii specialiști susțin existenta a 40 de miliarde,sau și mai exagerat,100 de miliarde) are în medie 7 000 de conexiuni sinaptice cu ceilalți neuroni,sau pană la 10 mii de sinapse
Neuron () [Corola-website/Science/301524_a_302853]
-
sinapse. Fiecare neuron din cele 16-18 miliarde(deși unii specialiști susțin existenta a 40 de miliarde,sau și mai exagerat,100 de miliarde) are în medie 7 000 de conexiuni sinaptice cu ceilalți neuroni,sau pană la 10 mii de sinapse.Din păcate,din diferite motive,numărul sinapselor nu e aproximabil,ci doar speculabil.
Neuron () [Corola-website/Science/301524_a_302853]
-
deși unii specialiști susțin existenta a 40 de miliarde,sau și mai exagerat,100 de miliarde) are în medie 7 000 de conexiuni sinaptice cu ceilalți neuroni,sau pană la 10 mii de sinapse.Din păcate,din diferite motive,numărul sinapselor nu e aproximabil,ci doar speculabil.
Neuron () [Corola-website/Science/301524_a_302853]
-
diametru de 0,5 mm și conține la om aproximativ 60.000 de neuroni; simularea se concentrează asupra coloanelor neocorticale de la șobolani, care sunt foarte asemănătoare structural cu cele ale omului, dar conțin doar 10.000 de neuroni și 10 sinapse. În ultimii zece ani au fost cartografiate tipurile de neuroni și conexiunile acestora într-o asemenea coloana. Proiectul va folosi un supercomputer de tip Blue Gene de la IBM. Există o serie de sub-proiecte, inclusiv Cajal, coordonat de Centrul de Vizualizare
Blue Brain () [Corola-website/Science/303879_a_305208]
-
la aproximativ 2 mm înălțime, are un diametru de 0,5 mm și conține aproximativ 60.000 de neuroni la om; coloane neocorticale la șobolan sunt foarte asemănătoare că structura, dar conțin doar 10.000 de neuroni (100 mil. de sinapse). Între 1995 și 2005, Markram a cartografiat tipurile de neuroni și conexiunile lor într-o astfel de coloană. Simularea în tatalitate a creierului. Un obiectiv pe termen mai lung este de a construi o simulare detaliată, funcțională a proceselor fiziologice
Blue Brain () [Corola-website/Science/303879_a_305208]
-
Dendritele sunt proiecțiile ramificate ale neuronilor. Ele transmit impulsurile nervoase primite de la alte celule, către, și de la corpul celular(soma).Impulsurile sunt primite de catre dendrite prin sinapse. Ele joacă un rol important in producerea potențialelor de acțiune. Dendritele pot fi: Dendritele sunt formate din segmente dendritice. Prima dendrită care se desprinde din corpul celular este o dendrită de ordinul 1, următoarele care se ramifică din cea de
Dendrită () [Corola-website/Science/302148_a_303477]
-
1, următoarele care se ramifică din cea de ordinul 1 sunt dendrite de ordinul 2, apoi urmează cele de ordinul 3, etc. . Dendritele care nu se mai ramifică se numesc segmente terminale. Dendritele au spini dendritici, pe care se formează sinapsele. O dendrită poate avea mai mulți spini dendritici. În general sinapsele inhibitorii se află proximal(mai aproape)de corpul celular în timp ce sinapsele excitatorii se găsesc distal(mai departe). De obicei dendritele se întind în apropierea corpului celular(față de axoni care
Dendrită () [Corola-website/Science/302148_a_303477]
-
dendrite de ordinul 2, apoi urmează cele de ordinul 3, etc. . Dendritele care nu se mai ramifică se numesc segmente terminale. Dendritele au spini dendritici, pe care se formează sinapsele. O dendrită poate avea mai mulți spini dendritici. În general sinapsele inhibitorii se află proximal(mai aproape)de corpul celular în timp ce sinapsele excitatorii se găsesc distal(mai departe). De obicei dendritele se întind în apropierea corpului celular(față de axoni care pot ajunge până la un metru). Dendritele ocupă marea parte a suprafeței
Dendrită () [Corola-website/Science/302148_a_303477]
-
Dendritele care nu se mai ramifică se numesc segmente terminale. Dendritele au spini dendritici, pe care se formează sinapsele. O dendrită poate avea mai mulți spini dendritici. În general sinapsele inhibitorii se află proximal(mai aproape)de corpul celular în timp ce sinapsele excitatorii se găsesc distal(mai departe). De obicei dendritele se întind în apropierea corpului celular(față de axoni care pot ajunge până la un metru). Dendritele ocupă marea parte a suprafeței neuronilor"(suprafața neuronilor, nu volumul creierului)". Datorită ramificaților dendritei, cât și
Dendrită () [Corola-website/Science/302148_a_303477]
-
aceste toxine ar putea să explice o mare parte a mutațiilor genetice, inclusiv cele responsabile de dezvoltarea ulterioară a simptomelor autismului. Conform studiului „Loss of mTOR-Dependent Macroautophagy Causes Autistic-like Synaptic Pruning Deficits”, hiperactivitatea proteinei mTOR dereglează procesul de reducere a sinapselor în timpul dezvoltării, copiii și adolescenții care suferă de tulburări din spectrul autismului având un exces de sinapse în creier. Copilul cu autism introdus într-un program de terapie intensiv înaintea vârstei de 3 ani are șanse foarte mari să recupereze
Autism () [Corola-website/Science/315169_a_316498]
-
ulterioară a simptomelor autismului. Conform studiului „Loss of mTOR-Dependent Macroautophagy Causes Autistic-like Synaptic Pruning Deficits”, hiperactivitatea proteinei mTOR dereglează procesul de reducere a sinapselor în timpul dezvoltării, copiii și adolescenții care suferă de tulburări din spectrul autismului având un exces de sinapse în creier. Copilul cu autism introdus într-un program de terapie intensiv înaintea vârstei de 3 ani are șanse foarte mari să recupereze întârzierile în dezvoltare și să își formeze abilități și comportamente adecvate social. Terapia care și-a dovedit
Autism () [Corola-website/Science/315169_a_316498]
-
poate fi reciclat și recuperat. Acest fapt face acest aparat economic. Două mecanisme fiziologice pentru anestezia cu xenon au fost propuse. Primul dintre aceste mecanisme implică inhibiția calciu-"ATPazei membranare" -mecanism utilizat pentru a îndepărta calciul din membrana celulară a sinapselor. Al doilea mecanism se bazează pe interacțiunea nespecifică dintre anestezic și membrana lipidelor. Xenonul are o concentrație alveolară minimă de 72% la 40 de ani, fiind cu 44% mai bun decât N ca anestezic. Acesta poate fi folosit în concentrații
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
se traversează fazele: violență, comportament psihotic - 5 zile, alte 5 zile de comportament imprevizibil și cu insomnii și o rapidă refacere în ultimele 4 zile. În timp, apar tulburări diferite. Fiecare drog acționează asupra unui neurotransmițător sau receptor la nivelul sinapselor din neuroni, această acțiune ducând în general la efecte adverse pe termen lung: Înlocuitorii drogurilor
Drog () [Corola-website/Science/306553_a_307882]
-
produși celulari cum ar fi hormonii și neurotransmițătorii) sau traversând celula sub forma 13 transcitozei. 1.1.2.Comunicarea intercelulară se realizează în general cu ajutorul mesagerilor chimici prin 3 mecanisme principale: -comunicarea neurală în care acționează neurotronsmițătorii eliberați la nivelul sinapselor -comunicarea endocrină în care acționează hormonii secretați de glandele endocrine ajunși la celule pe cale sanguină -comunicarea paracrină în care produșii celulari difuzează în lichidul extracelular influențând celulele învecinate situate la o distanță nu prea mare. In unele situații celulele secretă
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
nu a fost pe deplin înțeleasă, se consideră că este datorată unui dezechilibru al unor substanțe chimice din creier, printre care se numără și noradrenalina și dopamina. Se pare că neurotransmițătorii răspunzători, mai ales dopamina, nu funcționează optimal la nivelul sinapselor neuronale. Imagistica medicală a arătat că aceste tulburări funcționale se manifestă mai ales în acele regiuni cerebrale în care se află centrii răspunzători de prelucrarea informațiilor și a percepțiilor senzoriale (nucleii bazali și lobul frontal). De aceea apar deficiențe de
Arta de a fi părinte by Gina Ivancea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1396]
-
o farmacie stelară se concretizează și se amplifică în sensul explorării sentimentului cosmic. Această tendință capătă consistență în versurile din volumele Cabinetul doctorului Apollon (1984), Tihna scoicilor (1985), Căruța cu nebuni (1992), cât și în cartea de eseuri Dorință și sinapsă (1992), pe care autorul o numește, în antologia Profetul la marginea imperiilor (2000), studiu de interferență. Alt segment al liricii lui este reprezentat de volumele Astrul cojilor de ou (1982), tripticul Falii (1983-2000), Vrăjitorii marelui vid (1997) și de Legenda
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288753_a_290082]
-
1979; Farmacii astrale, Iași, 1981; Astrul cojilor de ou, Vaslui, 1982; Falii 1, Iași, 1983; Cabinetul doctorului Apollon, București, 1984; Tihna scoicilor, Iași, 1985; Falii 2, Iași, 1986; Drumuri prin Moldova, București, 1987; Căruța cu nebuni, Iași, 1992; Dorință și sinapsă, Iași, 1992; Mișcarea cerească, Iași, 1993; Vrăjitorii marelui vid - Magicians of the Emptiness, Iași-Springfield, 1997; Legenda, Iași, 1998; Falii 3, Iași, 2000; Profetul la marginea imperiilor, București, 2000. Traduceri: Antonietta Dell’Arte, Bagheta magică, Iași, 1995; Luigi Attardi, Nonsens, Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288753_a_290082]
-
de acord cu definirea rețelelor artificiale ca rețele de elemente simple, puternic interconectate prin intermediul unor legături numite interconexiuni, prin care se propagă informație numerică [164]. Originea acestor rețele trebuie căutată în studierea rețelelor bioelectrice din creier, formate de neuroni și sinapsele acestora. Principala trăsătură a acestor rețele este capacitatea de a învăța pe bază de exemple, folosindu-se de experiența anterioară pentru a-și îmbunătăți performanțele. Inteligența artificială, ca și în cazul inteligenței biologice, se dobândește printr-un proces de învățare
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
nu în neuronii individuali. Cortexul cerebral este o rețea neuronală naturală. O astfel de rețea neuronală are capacitatea de a gândi, învăța, simți și de a-și aminti. Rețelele neuronale artificiale sunt rețele de modele de neuroni conectați prin intermediul unor sinapse ajustabile [172, 173]. Toate modelele de rețele neuronale se bazează pe interconectarea unor elemente simple de calcul dintr-o rețea densă de conexiuni. Fiecare unitate de proces este capabilă să execute doar calcule simple, dar rețeaua, ca întreg, poate avea
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
două aspecte fundamentale: învățarea și reprezentarea cunoașterii. Rețelele neuronale achiziționează cunoașterea prin instruire. O rețea neuronală este instruită dacă aplicarea unei mulțimi de vectori de intrare va produce ieșirile dorite. Cunoașterea pe care rețeaua neuronală o dobândește este memorată de sinapsele neuronale, mai precis, în ponderile conexiunilor dintre neuroni. Deși se aseamănă în funcționare cu creierul uman, rețelele neuronale au o structură diferită de cea a creierului. O rețea neuronală este mult mai simplă decât corespondentul uman, dar, la fel ca
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
un turn înalt peste natură/ Sunt în sfânta sfintelor, miezul creierului,/ în programul central,/ mă bălăcesc ca o navetă spațială beată/ în propriul meu vid neural/ Acum e jocul cine-în-cine, carepe- care/ spuma de mielină vrea în lumea suprareală/ sorbul sinapselor așteaptă un drog nou.” (p. 47) Noutatea nu e de ordin lexical (anii optzeci, așa tragici și grotești cum par să fi fost, au cam epuizat restanțele de vocabular). Ea rezidă, în schimb, în atitudine. Care, rămânând cosmică, tinde să
O, generația mea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3984_a_5309]
-
morți, reali sau fictivi, m-ar fi putut ajuta să mi se piardă urma. Mințeam senin, cu dezinvoltură. Chiar și-atunci când tăceam, între mine și lumea din jur se interpuneau straturi subțiri de gânduri, o rețea sângerie de neuroni și sinapse punea în mișcare mecanismele de protecție și nimeni (uneori, nici măcar eu) nu mai avea acces la ce se întâmpla înăuntru. Îmi priveam prietenii, zâmbeam, nu-și imaginau că nu dădeam doi bani pe ei. Vremea onoarei și-a fidelității trecuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cu delicatețea unei mângâieri, când propria mea operă bufă se încheia în plescăitul șlapilor și-n forfota blugilor spre ieșirea din amfiteatru (urmăriți de turma de elefanți a sacoșelor credincioase), ceva se rupea în mine, undeva în lanțul precis de sinapse care mă țineau în picioare, viu și puternic, și începeam să mă zbat, să urlu, să lovesc în ziduri invizibile, la rândul meu nevăzut de nimeni, slăbit, tăcut, secționat, căzând amețitor de repede în falia dintre gânduri și imagini. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
-ai scos-o vie din memorie și-ai pus-o acolo, în pagina tipărită, nu ține mai mult de două săptămâni. Peste intervalul ăsta, ești aruncat la coș, ca un deșeu. Nu te mai urmărește nimeni. Ești fiert, ai dispărut. Sinapsele ți-au murit în fiecare pagină. Nimic nu se păstrează peste termenul de garanție, nici măcar gândurile unui personaj.“ „Mersi de încredere! Totuși, ai uitat de biblioteci... Cu ele cum rămâne?“ „Bibliotecile? Congelatoarele de cărți? E ca și cum ai face criogenie cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
să alunece, trase spre zone aglomerate, populate cu mii de priviri. Fiecare pas crea un dezechilibru, balansul brațelor nu se mai suprapunea peste deplasarea gândurilor, iar materia cenușie fluctua: în lumina scurtcircuitului, se întrezăreau toate alterările produse, neuronii deteriorați și sinapsele înlocuite, ca niște siguranțe defecte. Fracturile păreau iremediabile, deplasarea plăcilor era examinată și-apoi evaluată. „Acasă“ nu mai exista, confortul dispăruse, odată cu gesturile și obiceiurile care îl asigurau; mă simțeam exilat într-o avansare perpetuă, nesigură, fără repere și puncte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]