796 matches
-
unui mediator chimic pentru semnalizarea intercelulară, eliberat în spațiul sinaptic din teritoriul presinaptic și acționând asupra unor receptori specifici prezenți în membrana postsinaptică. Componenta presinaptică este întotdeauna terminația unei prelungiri neuronale de tip axonic. Dacă celula receptoare este un neuron, sinapsa este neuro-neuronală, iar dacă aparține altui tip celular sinapsa se numește neuro-efectoare. Etapele transmiterii sinaptice reprezintă tocmai parcursul moleculei semnal. Mediatorul sinaptic (neuromediator) este sintetizat la nivelul butonului terminal sau în ribozomii corpului celular al neuronului. In al doilea caz
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
sinaptic din teritoriul presinaptic și acționând asupra unor receptori specifici prezenți în membrana postsinaptică. Componenta presinaptică este întotdeauna terminația unei prelungiri neuronale de tip axonic. Dacă celula receptoare este un neuron, sinapsa este neuro-neuronală, iar dacă aparține altui tip celular sinapsa se numește neuro-efectoare. Etapele transmiterii sinaptice reprezintă tocmai parcursul moleculei semnal. Mediatorul sinaptic (neuromediator) este sintetizat la nivelul butonului terminal sau în ribozomii corpului celular al neuronului. In al doilea caz (neuropeptide), el este transportat cu ajutorul microtubulilor (neurofilamente) de-a
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
nivel postsinaptic, care detectează modificări tranzitorii de potențial: potențiale postsinaptice excitatorii, respectiv inhibitorii. Depolarizarea este de obicei rezultatul unui influx de sodiu și / sau calciu, iar hiperpolarizarea poate fi determinată de eflux de potasiu sau de influx de clor. Multe sinapse folosesc mai mulți mediatori pentru transmiterea și modularea semnalului (cotransmisie), dintre care unul este de obicei neurotransmițătorul principal, iar ceilalți sunt cotransmițatori, cu diverse efecte postși presinaptice. Chiar transmițătorul principal poate acționa pe receptori presinaptici, de obicei în sens auto-inhibitor
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
din fibra motorie determină cantitatea de mediator eliberată, deci gradul de ocupare a receptorilor postsinaptici nicotinici și în final, datorită sumației temporo-spațiale de la nivelul membranei postsinaptice, condiționează probabilitatea declanșării potențialelor de acțiune în fibra musculară (respectiv frecvența acestora). In cazul sinapselor interneuronale mecanismul integrativ este mult mai complex. Membana corpului celular este în general incapabilă să genereze potențiale de acțiune; ea va reprezenta suportul sumației spațio-temporale a tuturor efectelor postsinaptice excitatorii și inhibitorii, condiționând frecvența de descărcare a potențialelor de acțiune
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
proveniți din varicozități ale mai multor terminații neuronale. In funcție de echipamentul de canale ionice, răspunsul postsinaptic poate fi o modificare globală a potențialului membranar sau potențial de acțiune, dacă este atins pragul într-o regiune membranară. 6.2. Placa motorie Sinapsa neuromusculară (placa motorie, joncțiunea neuromusculară) este un model clasic de studiu pentru transmiterea sinaptică și de aceea este prezentat aici, ca introducere pentru următoarele detalii privind eliberarea mediatorului și acțiunile sale, precum și pentru capitolul de fiziologie a miocitului scheletic. Joncțiunea
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
joncțiunea neuromusculară) este un model clasic de studiu pentru transmiterea sinaptică și de aceea este prezentat aici, ca introducere pentru următoarele detalii privind eliberarea mediatorului și acțiunile sale, precum și pentru capitolul de fiziologie a miocitului scheletic. Joncțiunea neuromusculară este o sinapsă cu transmitere chimică, având cele trei componente descrise: segmentul presinaptic, spațiul sinaptic, membrana postsinaptică. Componenta presinaptică a sinapsei neuromusculare este reprezentat de arborizația terminală a axonului motoneuronului α. Terminațiile axonice acoperite de celule Schwann se întind fiecare de-a lungul
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
introducere pentru următoarele detalii privind eliberarea mediatorului și acțiunile sale, precum și pentru capitolul de fiziologie a miocitului scheletic. Joncțiunea neuromusculară este o sinapsă cu transmitere chimică, având cele trei componente descrise: segmentul presinaptic, spațiul sinaptic, membrana postsinaptică. Componenta presinaptică a sinapsei neuromusculare este reprezentat de arborizația terminală a axonului motoneuronului α. Terminațiile axonice acoperite de celule Schwann se întind fiecare de-a lungul unei porțiuni din sarcolemă și conțin axoplasmă în care se găsesc mitocondrii și neurofibrile, precum și numeroase vezicule care
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Intre segmentul pre și postsinaptic se interpune un spațiu de aproximativ 100 μm (spațiul sinaptic), în care se găsesc molecule de acetilcolinesterază. Ansamblul format din membrana presinaptică, spațiul sinaptic și membrana postsinaptică este cunoscut sub numele de "placă motorie" sau sinapsă neuromusculară. Mediatorul chimic al joncțiunii neuromusculare este acetilcolina, care se sintetizează în cea mai mare parte la nivelul pericarionului (corpul celular) al motoneuronului α. De la nivelul corpului neuronal acetilcolina este transportată prin fluxuri axonale până la nivelul terminației axonice unde este
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
fel de a trișa în luptă. "Să spunem că e un pariu cu viața", zisese el imediat după operație, folosind cuvinte al căror înțeles Rim îl deslușea abia acum. Anii lungi în care învățase însă să controleze complicata serie de sinapse predefinite, care controlau mușchi din întregul său corp pentru realizarea a două sute treizeci și trei de rutine de luptă, avuseseră și partea lor proastă. Rim era probabil cel mai bun luptător al Imperiului, învingea întotdeauna, dar ajunsese să nu mai poată controla
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
definește criteriul umanității. Creierul meu va muri, dar nu și aceste rînduri pe care le înșir în fața voastră, scrise pe o hîrtie care va exista mult timp după dispariția mea. Dacă nu am scoate la iveală nimic, dincolo de neuroni și sinapse, și ținînd cont de atrofia memoriei noastre orale, nu ar exista conservare, transfer, tradiție, deci nici cultură posibilă. Instrumentul supraviețuiește organului. "Dumnezeu protetic", omul nu ajunge la un început de nemurire decît prin protezele sale. Și spiritul nu accede la
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
parasimpatice. Eferențele parasimpatice pentru glanda parotidă: de la nucleul salivar inferior din bulb pleacă fibre eferente pe traseul nervului glosofaringian, la nivelul găurii jugulare se separă de nervul glosofaringian și pătrund în nervul Jacobson, apoi ajung în ganglionul otic unde fac sinapsă cu fibrele postganglionare. Acestea urmează traiectul nervului auriculo temporal (ram al trigemenului) până la glanda parotidă. Eferențele parasimpatice pentru glandele sublinguală și submaxilară: de la nucleul salivar superior din punte, pe calea nervului intermediar al lui Wrisberg, trec prin ganglionul geniculat al
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
lingual. De aici, se distribuie la nivelul glandei submaxilare și sublinguale. Eferențele simpatice. Pentru toate glandele salivare fibrele eferente pornesc de la nivelul măduvei toracale (T1-T2; coarnele laterale), părăsesc rădăcinile anterioare, merg prin ramuri comunicante în ganglionul cervical superior unde fac sinapsă și de unde pornesc fibre postganglionare pentru parenchimul glandular pe traiectul adventicei carotidei și a ramurilor sale. Mecanismul reflex necondiționat de intensificare a secreției salivare este cel mai important. Este declanșat de acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor gustativi. Masticația contribuie
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
activitate crescută a mușchiului neted intestinal și activitate simpatică noradrenergică are efecte inverse asupra mușchiului neted intestinal, dar produce contracția sfincteriană. Fibrele preganglionare parasimpatice trimit aproximativ 2000 de aferențe vagale precum și alte eferențe prin nervii sacrați. In general, ele fac sinapsă cu neuronii colinergici din plexurile mienteric și submucos. Fibrele simpatice sunt postganglionare; multe din ele se termină pe neuronii postganglionari colinergici, unde inhibă secreția de acetilcolină (fig. 17). 7. Hormonii gastro-intestinali Hormonii gastro-intestinali au un rol deosebit în reglarea secreției
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Rapiditatea acestor mecanisme este evidentă în următorul exemplu: presiunea arterială normală poate fi restabilită de la jumătatea sa în 5 15 s și de la dublul său în 10 40 s. 13.2.1. Inervația vaselor sanguine Fibrele preganglionare simpatice (T1-L2) fac sinapsă în lanțul ganglionar paravertebral, iar fibrele postganglionare formează nervi simpatici pentru viscere (inclusiv cordul) sau se alătură nervilor somatici pentru a inerva vasele sanguine din piele, musculatura scheletică, etc. Simpatectomia determină o presiune arterială scăzută, mai ales datorită vasodilatației periferice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
aspect reliefează faptul că reflexul baroreceptor funcționează preferențial pentru a contracara căderile de presiune. Stimularea baroceptorilor reduce descărcarea tonică de la nivelul ariei C1 și deci al nervilor vasoconstrictori și stimulează activitatea centrului cardiomoderator (fig. 44). Diverși neurotransmițători sunt utilizați în sinapsele din cadrul acestui reflex. Stimularea baroceptorilor are și un slab efect de inhibare a respirației. Corpusculii Pacini mezenterici pot funcționa ca baroreceptori pentru controlul reflex local al debitului sanguin. O modalitate simplă de evidențiere a reflexului baroceptor este un scurt expir
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
un plex “perivascular” (mai slab reprezentat în peretele venos), format din fibre subțiri ne mielinizate, cu numeroase varicozități, sediul eliberării de neuro-transmițători. Cu toate că nu există o membrană post-sinaptică propriu zisă (bine delimitată, specializată) în cazul acestei joncțiuni neuro-efectoare, termenul de sinapsă și cele derivate sunt folosite în descrierea controlului nervos al mușchiului neted vascular la acest nivel. Fibrele menționate sunt terminații axonale ale neuronilor simpatici cu corpul celular plasat în ganglionii paravertebrali. Vasele sanguine mai posedă și inervație senzitivă, iar în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
pentru molecule mari (bariera hemato encefalică), datorită spațiilor intercelulare deosebit de reduse endoteliale (joncțiuni strânse) și ratei reduse de transcitoză. Capilarele sunt acoperite de proiecții astrocitare, aplicate strâns pe membrana bazală, separate de spații de ~20 nm. Asemenea proiecții acoperă și sinapsele, probabil cu rol izolator. Deci, rata de difuzie pentru molecule polare și ioni este mai mică decât în alte teritorii vasculare și scade cu creșterea masei moleculare. Rolul fiziologic al acestei bariere ar putea fi unul protector, de exemplu față de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
analiză, care, apelând la atenția liber-flotantă, la participarea activă și la focus-groups, ar aborda nuclee de fascinație rămase neexploatate (cel puțin În cercetarea academică). O abordare participativă ar urma să analizeze latențele unui asemenea mesaj, ar Încerca să-i pătrundă sinapsele și mecanismele fantasmatice printr-o amplificare imaginară, și nu printr-o reducție conceptuală. Acestea ar fi câteva idei, pe care le-am juxtapus și vi le-am prezentat În stadiul acesta mai degrabă de șantier, În ideea că ele pot
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nu zic prin structură, pur și simplu prin conținutul său, să vină să acopere și să instrumenteze tocmai inexplicabilul sau indecidabilul de care vorbea Doru. Or, dacă transform anarhetipul Într-un concept foarte operațional, atunci el riscă să piardă exact sinapsele indecidabile dintr-un nor de sens, dintr-o nebuloasă comportamentală, imaginară. Miza și pariul ar fi aici dacă s-ar putea elabora un asemenea instrument, ca să nu-i zic concept, care să vină ca un fel de mănușă peste stările
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fără de vină iaste - proclama, în 1652, îndreptarea legii - adunând articole din Sintagma lui Matei Vlastaris, din Nomocanonul, scris pe la 1562-1563 de Manuil Malaxos, din Comentariul, pe care, la porunca împăratului Ioan Comnen, l-a făcut pe Alexie Aristeu pe marginea Sinapsei lui Ștefan din Efes (secolul al XII-lea) și din Theologia dumnezeieștilor bogoslavi și preluând, din Cartea românească de învățătură a lui Vasile Lupu (apărută în 1646), cu intercalarea Pravilelor arhierești între pravilele împărătești, fragmentele din Praxis et theoricae criminalis
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
i.v. lent 1,25 5 mg; dacă apar convulsii, se administrează Diazepam, se face resuscitare cardio-respiratorie (dacă este necesar) și se solicită asistența de urgență. Alterarea conștienței reprezintă diferite grade de afectare a conștienței, cele mai importante fiind: a) Sinapsa vaso-vagală tratament: întreruperea tratamentului stomatologic; așezarea pacientului în poziție Trendelenburg; așezarea unei prișnițe reci pe frunte; monitorizarea semnelor vitale (TA, puls); în cazul sincopei, se administrează oxigen. ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ 117 b) Hipertensiunea ortostatică tratament: așezarea pacientului în
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
nu a fost pe deplin înțeleasă, se consideră că este datorată unui dezechilibru al unor substanțe chimice din creier, printre care se numără și noradrenalina și dopamina. Se pare că neurotransmițătorii răspunzători, mai ales dopamina, nu funcționează optimal la nivelul sinapselor neuronale. Imagistica medicală a arătat că aceste tulburări funcționale se manifestă mai ales în acele regiuni cerebrale în care se află centrii răspunzători de prelucrarea informațiilor și a percepțiilor senzoriale (nucleii bazali și lobul frontal). De aceea apar deficiențe de
ARTA DE A FI PĂRINTE AL COPILULUI CU ADHD. In: Arta de a fi părinte by Gina Ivancea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1396]
-
societăților și a diferitelor culturi referitoare la relația părinți-copii și rolul de tutelă al familiei, a suferit modificări. Copiii necesită multă atenție și timp, iar aceasta ofertă în primii 3 ani este crucială pentru dezvoltarea lor ulterioară. Experiențele precoce activează sinapsele “adormite” la naștere. Astfel cortexul vizual dovedește nivele remarcabile de activitate metabolică la vârsta de 2-3 luni, coincizând cu fixarea privirii și primul zâmbet social, cortexul frontal devine activ în jurul vârstei de 6-8 luni, cortexul auditiv se activează la auzul
PROGRAMUL DE PARTENERIAT ŞCOALA PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Leontina Foarfeca () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1405]
-
dereglărilor, stimularea lobului temporal median, nu a produs halucinații auditive la pacienții cu epilepsie non-psihotică. Anatomia și fiziologia hipocampusului, este singura potrivită răspândirii unor asemenea dereglări și recunoașterii când să o facă. Hipocampusul prezintă un Întreg sistem Între țesut de sinapse excitatorii succesive care primesc stimuli concentrându-se pe cortexul entorinal din toate zonele senzoriale primare și de asociere. Din zona entorinală aceste mesaje sunt retransmise celulelor granule și se Învârtesc În jurul inelelor Cornului lui Amon atât paralel cât și În
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
ceea ce face să crească indicele de proporționalitate (Erissmann). Mușchii cresc în volum. Prin creșterea suprafeței secțiunii fiziologice, forța se dezvoltă proporțional cu valoarea acestei suprafețe (Ifrim, 1986). Sistemul nervos se caracterizează prin faptul că își continuă dezvoltarea, îndeosebi prin permeabilizarea sinapselor. Există un echilibru între excitație și inhibiție, între iradiere și concentrare (Ifrim, 1986). Se admite că între 15 și 17 ani creierul atinge greutatea sa maximă atât la fete, cât și la băieți și funcțiile psihice se dezvoltă multilateral (Ionescu
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]