336 matches
-
curiozități ludice. În schimb, estetica expresionistă nu a rămas fără consecințe asupra textului dramatic. Potrivit folclorului avangardist, textele lui Urmuz ar fi fost „interpretate” încă din anii neutralității prin cafenele de actori nonconformiști (în frunte cu George Ciprian). Happening-urile sincretice ale grupării Contimporanul au avut, la rîndul lor, o teatralitate specifică; în paranteză fie spus, programul demonstrațiilor de artă nouă din 28 și 29 mai 1925, de la Teatrul Popular, a inclus și reprezentarea piesei Moartea veselă, commedia del l’arte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
numere al Integralului (după care dispar aproape cu desăvîrșire), articolele despre cinematograf nu sînt niște simple „cronici”: ele ilustrează, prin ricoșeu, însăși poetica integralistă. Rolul imaginii pure, dinamismul, fuziunea dintre magie și tehnologie, fotogenia, caracterul „popular” de „artă colectivă”, sintetică, sincretică și „internațională” sînt elemente care nu încetează să fascineze imaginarul colaboratorilor revistei. Filmul mut e privit cu candoarea descoperirii unui teritoriu poetic miraculos. Nu mai avem de-a face, ca la Contimporanul, cu o admirație orientată „constructivist” spre filmele abstracte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
adesea pe nesimțite” comparația simplă „pentru o asociație plastică, dînd naștere la un univers nou fantastic, creat după legi absurde din simplul plac al ochiului. Acesta e stilul Arghezi și Urmuz. Doctorul, trăsura și caii sînt văzuți într-o compoziție sincretică. Mîinile, ochii se tratează monografic ca piese scăpînd din trup cu o viață proprie”. Constatare subtilă, valorînd cît întreg capitolul dedicat autorului „Fuchsiadei”! În Paradisul suspinelor al lui Ion Vinea „se întîlnește și metoda lui Urmuz, excesul de importanță dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
agresiv și deconstructiv, orientat atît împotriva formelor, cît și a temelor tradiționale. Procesul de constituire efectivă a avangardei românești este, desigur, legat de acțiunea „inaugurală” și promoțională a Contimporanului (1922-1932) condus de Ion Vinea și Marcel Iancu. Expozițiile internaționale, spectacolele sincretice de artă nouă, relațiile privilegiate cu avangardele străine beneficiază de o atenție particulară în cadrul prezentei lucrări. Eforturile celor doi conducători ai revistei de a căuta în folclor și în bizantinism o posibilă tradiție autohtonă a artei nonfigurative au fost puse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de Hermes Trismegistos ("cel de trei ori mare"). Epitetul Trismegistos atribuit lui Hermes este de origine relativ târzie și nu se întâlnește la nici un autor anterior celui de al doilea secol creștin. Acest pseudonim era pus în fruntea numeroaselor scrieri sincretice în care se căuta îmbinarea filosofiei neoplatonice cu iudaismul lui Philon și cu doctrina kabbalistă, pentru a oferi astfel o alternativă credibilă la creștinism. 9 Yos, plural de la Yo (eu), nefolosit în spaniolă, cu semnificația de Eu colectiv. 10 Cuvânt
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
alimentelor, produselor pentru curățenie, hainelor pentru copii, în timp ce bărbații joacă un rol hotărâtor când este vorba de încheierea asigurărilor de diverse tipuri, achiziționarea unor unelte ș.a. Totodată, decizia este autonomă în cazul produselor cosmetice, articolelor vestimentare etc. și este comună (sincretică) pentru cumpărarea locuinței sau amenajarea acesteia, pentru petrecerea concediului sau alegerea școlii unde vor merge copiii. De asemenea, structura unei familii se modică în timp , studiile de sociologie definind astfel conceptul de „ciclu de viață al familiei”, pe parcursul căruia se
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
alimentelor, produselor pentru curățenie, hainelor pentru copii, în timp ce bărbații joacă un rol hotărâtor când este vorba de încheierea asigurărilor de diverse tipuri, achiziționarea unor unelte ș.a. Totodată, decizia este autonomă în cazul produselor cosmetice, articolelor vestimentare etc. și este comună (sincretică) pentru cumpărarea locuinței sau amenajarea acesteia, pentru petrecerea concediului sau alegerea școlii unde vor merge copiii. De asemenea, structura unei familii se modică în timp , studiile de sociologie definind astfel conceptul de „ciclu de viață al familiei”, pe parcursul căruia se
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
de nuanță latină. Originalitatea talentului nu trebuie căutată Însă În retorica de care el se folosește, ci În poezia Însăși care este opera unui spirit complex. Meritul extraordinar al acestor poeți de Început este de a fi utilizat o retorică sincretică pentru a crea o poezie În care spiritualitatea românească găsește o expresie adeseori memorabilă. Trecută În poezie, valea devine o dimensiune a peisajului românesc, marea pe care Bolintineanu o descoperă intră Într-o geografie imaginară a spiritualității noastre, la fel
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Orice ton eu Înțeleg Firei voi să dau răspuns, La simțirile-nălțate Al meu glas e neajuns.” Al patrulea poet al familiei, Iancu, este omul altui veac. Cu el intrăm În sensibilitatea secolului al XIX-lea, În faza ei de Început, sincretică și confuză. Iancu Văcărescu are deja psihologia unui poet profesionist. Are ironie, are siguranță În ceea ce scrie și atacă toate formele lirice. A treia generație a Văcăreștilor este deja instalată În literatură. Vaietul bunicului Întemeietor nu se mai aude În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
intim, acela care să traducă exact demersul liric al lui Heliade. Poetul este suma ambițiilor lui. El n-are o singură preferință, n-are o unică temă, nu urmează, de la un poem la altul, același drum. Este un spirit monstruos sincretic. Adună de peste tot, de la clasici și de la romantici, poetica lui este o adițiune de poetici. Omul și-a construit, negreșit, o ideologie, o estetică, o tehnică și, În articole și În poeme explicative, a Îmbrățișat mai multe atitudini. Greu, Încă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
din ce În ce eterul; Și stînca se-nvelește sub umbre, negurînd. Îmbălsămitul aer ce cîmpul răspîndește, Cu aerul de mare s-amestecă plăcut; Sub malul singuratic un val abia mugește; Zefirii dulci aleargă și undele sărut”, În acest decor sincretic („eden al lumii”) pare a se situa spațiul securizant al lui Bolintineanu. În „fundu-acestui cadru” care unește parfumurile și culorile pămîntului și ale apei, simțurile ating pragul de sus al beției, iar poezia (transformată Într-o componentă a realului) găsește
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
prin ce se manifestă ea? Printr-o mare libertate și printr-un mare devotament. Libertate față de speciile poetice constituite, devotament față de obiectul discursului erotic. Poezia erotică românească ține prea puțin seama de frontierele dintre genuri și specii, fiind de la Început sincretică. Jeluirea lui Conachi acoperă totul. Nici temele nu sînt, de regulă, pure. De la erotică se trece ușor la filozofie și politică. Discursul erotic deviază cu regularitate Într-un discurs moral. Conachi, Nicolae Văcărescu, Heliade, Grigore Alexandrescu Întrerup poemul și fac
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
forma clișeelor literare”. „De lucruri, CÎrlova se apropie totdeauna cu milă”; la el „locul securizant (valea tristă și euforizantă) este, În același timp, o sursă de neliniște. Ea ocrotește, dar nu vindecă”. În toate proiectele lui Heliade, „un spirit monstruos sincretic” - Întemeietor Între Întemeietori, Întemeietorul prin excelență - există o „impaciență și o lăcomie a acumulării pe care nu le găsim și la alți autori din epocă”: „Modelul mare al poetului e Dumnezeu Însuși Creatorul”, „Heliade este mai cu seamă un poet
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
moral bazat pe conceptul de orînduială firească. „Treaza plăcere” și iubirea moderată. Figura retragerii. IV. Iancu Văcărescu. Psihologia unui poet profesionist. De la stihuri la ... Poezie, Iancu scrie ușor, dar citită greu. Poezia se deplasează din iatac În natură. Un discurs sincretic. Spațiul securizant: „vîrful de delișor”. Poet al juxtapunerii. Nesațiul familiei. V. Vasile CÎrlova. „Mila” față de lucruri. Poezia ca ușurare a spiritului. O euforie a „dulcelui”. Amorul ca izvor de Întristare. Petrecerea În singurătate. „Valea tristă” și sentimentul securității. O evaziune
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
este raționalistă, iar cea de-a doua reflectivistă. Aceasta sugerează argumentul plauzibil la nivel intuitiv că neorealismul este mai apropiat de instituționalism, în termenii concepției asupra alcătuirii și dinamicii sistemului internațional, decât de liberalism. Afirmația lui Keohane ar putea fi sincretică, și nu sintetică, în măsura în care poate fi înțeleasă drept o propunere să se opteze fie pentru o abordare raționalistă, fie pentru una reflectivistă, în cazul studiului politicii mondiale. Dar acest lucru pare puțin probabil întrucât afirmația lui Keohane citată mai sus
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ale comunicării cu lumea și ale comunicării cu natura). Coprezentă în toate vîrstele spiritului (P. Lévy, 1990:90-100), oralitatea, era scriiturii și era informaticii și participînd la optimizarea discursului oral (mitul, basmul, narațiunea cotidiană), a textului imprimat și a audio-vizualului sincretic contemporan, semiotica, metaforic concepută ca hipertext (de demersuri coroborate) poate contribui la recuperarea extratextului (întreaga rețea de determinări și tensiuni ce se țes între text și context), la exhumarea-exfolierea sensurilor cuprinse în semnul-tablou, film, mesaj publicitar sau mediatic. În ciuda avertismentelor
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
exhaustivității (de enumerare a tuturor părților) i se substituie preceptul agregării (de introducere a unor simplificări selective). Toate aceste caracteristici vor subîntinde modelările noastre semiotice: pertinența modulată în contextualizarea uzajului semnic, globalismul transpus în complementarizarea sistemelor semiotice într-o practică sincretică precum teatrul, filmul, televiziunea, comunicarea face-to-face, iar orientarea teleologică reformulată ca strategie de producere și receptare a semnelor. Trăsăturile fundamentale ale noii paradigme sînt: i) complexitatea (Morin vorbește chiar de "paradigma complexității") care semnifică pe de o parte depășirea linearității
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Analiza structurală a povestirii, T. Todorov, Gramatica Decameronului, U. Eco, F. Rastier, Essais de sémiotique narrative etc.); * retorica este identificată de U. Eco și J.M. Klinkenberg drept "semiotică avant la lettre a discursului"; * teatrul și științele spectacolului fundamentează seria semioticilor sincretice axate pe complementaritatea codurilor: Tadeusz Kowzan în Littérature et spectacle decelează nu mai puțin de 13 coduri interconectate în reprezentația teatrală; Marco de Marinis și Alessandro Serpieri pe linia lui Umberto Eco accentuează rolul receptorului în spectacolul teatral și al
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
îl acordă simbolului, fapt ce a creat serioase confuzii; 3. În antropologia imaginarului (G. Durand, M. Eliade), simbolul revelează aspecte profunde ale realului care "sfidează" orice alt mijloc de cunoaștere; 4. În psihanaliză simbolul exprimă (în vis) mecanisme psihice refulate. SINCRETIC Sînt considerate sincretice acele semiotici care utilizează mai multe sisteme de semne (de exemplu teatrul, filmul). SINTAGMĂ (opusă lui paradigmă) Desemnează o combinație de elemente coprezente într-un enunț, definibile pe lîngă relația de tip și...și și prin relația
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fapt ce a creat serioase confuzii; 3. În antropologia imaginarului (G. Durand, M. Eliade), simbolul revelează aspecte profunde ale realului care "sfidează" orice alt mijloc de cunoaștere; 4. În psihanaliză simbolul exprimă (în vis) mecanisme psihice refulate. SINCRETIC Sînt considerate sincretice acele semiotici care utilizează mai multe sisteme de semne (de exemplu teatrul, filmul). SINTAGMĂ (opusă lui paradigmă) Desemnează o combinație de elemente coprezente într-un enunț, definibile pe lîngă relația de tip și...și și prin relația de selecție (un
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sindicatele: acestea aderă, în mod colectiv, la un partid cu caracter indirect. Celelalte grupe sau societăți libercugetătoare aderă la partid imprimîndu-i un stil ideologic propriu. Din punct de vedere ideologic, cartismul a adoptat de prima dată o linie fluctuantă, chiar sincretică, care s-a concretizat în programe ce prezentau raportul de forțe dintre diferitele orientări interne. Cartismul este specific insulelor britanice și regimurilor supuse influențelor lor. Mișcarea cartistă engleză este o aventură uimitoare care i-a fascinat chiar și pe Marx
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
tradiție religioasă creștină, investigațiile sociologice au fost focalizate în mod special pe credințele religioase de natură creștină (rai, iad, viața după moarte, îngeri, miracole, înviere etc.). În ultima jumătate a secolului al XX-lea, numeroase mișcări orientale și emergența religiilor sincretice de tip new age au constrâns demersurile sociologice să ia în considerare o serie de alți indicatori pentru a surprinde instituționalizarea treptată a unor forme de credințe religioase alternative." (Gog, Herțeliu, 2012, p. 348). Modernizarea, industrializarea, urbanizarea care au avut
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
și literaritate a discursului). Textul literar este permisiv în raport cu toate celelalte stiluri funcționale (cele mai diverse tipuri de discurs și de limbaje specializate sunt „absorbite“ în scriitura operei literare). Comunicările specifice sunt scrise sau orale (folclorul literar, spectacolul teatral - formă sincretică a comunicării artistice), diferențiate prin apartenența la genuri și specii. CARACTERISTICI: - discursul literar este construit pe o pluralitate de convenții estetice: referent ficțional, instanțe ficționale ale comunicării artistice, limbaj degrevat de funcțiile practice, învestit cu valori estetice, recursul „la imagini
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
roșu, de pildă, autorii - Mircea Nedelciu, Adriana Babeți, Mircea Mihăieș - se transformă în naratori personaje (Emunu, A. și Emdoi) ce regândesc și rescriu aceleași evenimente, până la disoluția tuturor structurilor narative convenționale.] Creația dramatică etalează o structură specifică, determinată de caracterul sincretic al artei teatrale: - planul acțiunii dramatice reunește evenimentele scenice, petrecute sub ochii spectatorului, și evenimente relatate de către personaje (dialogul dramatic are și o funcție narativă); cele două serii de întâmplări configurează subiectul piesei prin alăturarea a două dimensiuni temporale: prezentul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
scriitorului dramatic sunt obiectivate prin intermediul personajelor, al acțiunii scenice și al modalităților spectacolului. Discursul direct al scriitorului se limitează la didascalii - text nonliterar cu funcții pragmatice care are rol directiv în montarea spectacolului. Creația dramatică este o formă de artă sincretică, având un dublu sistem de semnificare (dualitate semiotică): discursul dramatic (dialogurile și monologurile rostite pe scenă) și limbajele scenice (forme nonverbale, specifice, de semnificare: jocul scenic al actorilor, decorul, recuzita, fundalul sonor, jocul de lumini etc.). 3.3.1. Opera
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]