285 matches
-
în concordanță cu modul în care profesorii se așteaptă ca aceștia să se manifeste, adică în acord cu eticheta pe care aceștia le-au pus-o, este cunoscută ca profeția realizării sinelui (tabelul 10.2). Tabelul 10.2. PROFEȚIA REALIZĂRII SINELUI: DOUĂ EXEMPLE 10.3. Educația în învățământul superior Una dintre cele mai mari schimbări în educația superioară o reprezintă creșterea proporției tinerilor care urmează și absolvă o instituție academică. Studiile efectuate asupra acestor tineri au arătat creșterea semnificativă a capacităților
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
face acest lucru, trebuie mai Întâi să se Împartă cel puțin Într-o stare care să vadă și cel puțin o stare care să fie văzută. „Mecanismele pentru această diviziune subiect-obiect sunt iluziile duble ale ierarhiei Încurcate și ale identității sinelui cu locul experiențelor noastre trecute, pe care Îl numim ego” . Paradigma newtoniană bazată pe diviziune Între materie și spirit a dus la o viziune a Universului ca sistem mecanic constând din obiecte separate care, la rândul lor, au fost reduse
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
le aprob existența. Aștept de la apropiații mei să aprobe ceea ce atest [...]. Prin urmare, trebuie să intrăm în câmpul istoriei nu numai cu ipoteza polarității între memoria individuală și memoria colectivă, ci și cu aceea a unei triple atribuiri a memoriei: sinelui, celor apropiați, celorlalți" (Paul Ricoeur, op. cit., p. 162). 56 "Mă îndoiesc de existența unei memorii colective europene pentru că nu este încă reprodusă într-o manieră similară, în viața de zi cu zi, de-a lungul Europei. Cu excepția intelectualilor și birocraților
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
etc.) -5. Căutarea echilibrului psihologic este o preocupare frecventă. Chiar cu ajutorul tranchilizantelor sau a somniferelor, în colaborare cu psihiatrul sau cu psihanalistul. Având în vedere spiritul timpului, ne spun experții, patologiile dominante nu mai sunt isteriile, ci narcisismele. -6. Căutarea sinelui poate să ducă în realitate la narcisism: A mă iubi pe mine suficient ca să nu am nevoie de altcineva care să mă facă fericit" (Lipovetsky). Această tensiune narcisistă, descrisă de Christopher Lasch, se manifestă în diverse domenii. Ea devine tragică
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
care va avea consecințe nefaste. În antiteză cu intensitatea devastatoare a emoțiilor resimțite alături de Florica, în relația cu Ana și cu fiul său, Petrișor, Ion manifestă o indiferență rea, plină de egoism, o cruzime ce reliefează natura instinctuală, violentă a sinelui de adâncime. Această atitudine revelează erodarea gravă a valorilor morale și a omeniei din sufletul lui Ion. Deși e vinovat moral pentru sinuciderea Anei, el nu are remușcări, cum nu are nici când îi moare copilul, în care văzuse mai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
va avea consecințe nefaste. În antiteză cu inten sitatea devastatoare a emoțiilor resimțite alături de Florica, în relația cu Ana și cu fiul său, Petrișor, Ion manifestă o indiferență rea, plină de egoism, o cruzime ce reliefează natura instinctuală, violentă a sinelui de adâncime. Această atitudine marchează erodarea gravă a valorilor morale și a omeniei din sufletul lui Ion. Deși e vinovat moral pentru sinuciderea Anei, el nu are remușcări, cum nu are nici când îi moare copilul, în care văzuse mai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
unul al burților pline, ci de slujire a virtuților sugerate de atributele divine : bine, adevăr, frumos, dreptate ș.a. Refuzînd dualitatea, vom spune că Eul nu există. Dacă am admite și existența eului, chiar superficială, sau iluzorie, pe lîngă cea a Sinelui profund, ar însemna că ființa noastră e una schizofrenică. De aceea vom spune că nu ne confundăm cu ce e trecător în noi, ci cu ce este veșnic, aici și acum. Mă recunosc în Sinele suprem, strălucitor, orbitor, în Lumină
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
un ideal, sau chiar o utopie. Or, "a fi fericit" este un pleonasm, deoarece "fericit" îl presupune pe "a fi", iar "a fi" înseamnă în sine "a fi fericit". Dar "a fi" înseamnă a avea o natură non-egotică, una a Sinelui profund, mergînd pînă la contopire cu aproapele pe orizontală și cu Dumnezeu pe verticală, în Ființă. Sfînta Cruce... Pînă de curînd, dar încă nu știu dacă m-am răzgîndit, credeam că Ființa e totul, că nu există non-existență pentru Ființă
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
de la capăt, mereu înviorat - acesta e cel mai prețios deziderat al lui homo consumericus. Se impune așadar o nouă lectură: curentul care ne duce înspre satisfacțiile materiale nu este atât semn al deposedării de sine, cât dorință de „renaștere” a sinelui prin intensificarea trăirii prezentului. Lucru prin care consumul din faza III poate fi asemănat cu o mică sărbătoare. Fără îndoială că un adevărat abis desparte sărbătoarea tradițională de consumul actual, acesta din urmă fiind o chestiune de ordin privat și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
un alt diagnostic, exact la opusul acesteia, apare din cultura fondată pe idealurile de competiție și de autodepășire. S-a terminat cu mitologia bucuriilor transgresive și senzuale, societățile noastre n-ar mai recunoaște, din câte se pare, decât imperativul optimizării sinelui la orice vârstă, în orice situație și prin orice mijloace. În vreme ce atleții, întreprinzătorii și alți mari câștigători fac figură de noi eroi, fiecare este somat să fie superactiv și operațional în toate privințele, să-și maximizeze potențialele de formă și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
reușită sau de propriul eșec. Pe măsură ce reglementările colective se estompează în fața normelor individului care se autoguvernează, invidia distructivă cedează locul unei culturi ce veștejește respectul de sine al perdanților. Războiului tuturor contra tuturor îi succedă repunerea în cauză depreciativă a sinelui de către sine. După Descartes, „nu există niciun viciu care să dăuneze fericirii oamenilor atât de mult ca invidia”41. Ne putem îndoi că și astăzi lucrurile stau la fel. În vremurile hiperindividualiste, ceea ce ne otrăvește cel mai mult existența nu
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
fântânii, dar neștiind că despre el e vorba, traversează experiența paradoxală și sinucigașă a încercării de a se regăsi în celălalt. Astfel, în toate oglinzile Antichității, aceste jocuri ale aceluiași și ale celuilalt deschid drumul spre o înțelegere a imaginii sinelui ca reflectare, dar o reflectare în centrul căreia se află Celălalt, străinul de esență divină, întruchipare a unei alterități a cărei expresie extremă o constituie Gorgo. Oglinzile lui Genet sunt, într-un anume fel, urmașele oglinzilor antice. Ele servesc drept
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
În ceea ce-i privește, părinții retrag o parte din idealizarea pe care o manifestă față de copilul lor. Într-adevăr, acesta nu se mai arată la fel de supus proiecțiilor lor idealizante ca atunci când era copil. Mai rămâne atunci a treia sursă: idealizarea sinelui prin sine însuși. În adolescență se observă în mod efectiv aceste tipuri de oscilații în idealizarea sinelui: adolescentul trece uneori prea repede prin perioade de mulțumire de sine, un fel de narcisism exacerbat, apoi prin faze de profundă repliere, de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Această fragilitate narcisiacă, ale cărei manifestări le regăsim pe parcursul deteriorărilor cadrului copilăriei mici copilării (fie în registrul abandonului cu antecedente de multiple rupturi și separări, fie în registrul excesului cu relații precoce de tip simbiotic), nu permite constituirea limitelor asiguratoare sinelui și îl face mereu tributar obiectelor de sprijin. Aceste obiecte devin în această situație atât indispensabile cât și amenințătoare datorită chiar acestui caracter de a fi indispensabile. Atâta timp cât subiectul rămâne la vârsta copilăriei, această dependență este tolerabilă, deoarece ea se
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ta, sexualitatea ta, munca ta, familia ta,... și aceste sentimente pozitive vor continua să devină tot mai puternice cu fiecare zi care trece, chiar și atunci când dormi... și poți ancora aceste sentimente puternice de încredere în sine și valoare a sinelui frecând ușor degetul mare și cel arătător.. așa este foarte bine. Și acum voi număra de la unu la șase, și pe măsură ce fac acest lucru, lasă ca senzația de trezire să plutească în sus prin picioarele tale, în sus în corp
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
puternice astfel încât să poată avea loc procesele de catharsis, prelucrare și reevaluare. Acest aspect va fi discutat în detaliu în capitolul următor. Odată cu abordările descrise mai sus, clinicianul trebuie de asemenea să ajute pacientul la crearea unui sentiment al valori sinelui prin validarea sa ca ființă umană. Această acceptare permite creșterea stimei de sine și a încrederii și atunci când acest lucru se întâmplă pacientul devine mai relaxat și se descurcă mai bine cu rezolvarea de probleme. De exemplu ar putea exista
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
identificarea factorilor declanșatori, după care au fost aplicate diverse abordări hipnoterapeutice. Acestea au inclus regresia, chestionarea ideodinamică, terapia stărilor eului, sugestiile visului posthipnotic și elaborarea hipnotică a visului. În terapia stărilor eului sinele mai vârstnic și mai înțelept a oferit sinelui mai tânăr resigurările necesare și afirmații alternative despre sine (restructurare cognitivăă. Degun-Mahler concluzionează: Acesta a fost un rezultat încununat de succes într-un caz cronic și de lungă durată de SSPT cu trăsături disociative severe și handicapante. Întregul program de
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
oroarea, dar să fii scutit de ea - ce voluptate! Evitarea tulburărilor, durerilor, suferinței și fricii îți arată direcția pe care trebuie s-o urmezi pentru a te bucura de tine însuți. Hedonismul nu presupune egoismul, nici măcar bucuria răutăcioasă, ci edificarea sinelui ca o cetate, o fortăreață de necucerit. Lucrețiu utilizează metafora castelului construit pe un pisc stâncos - persistență a sublimului și a posturii romantice! Și Nietzsche va recurge la piscuri: locul bătut de vântul tăios al lucidității nu suportă aglomerația și
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
104, 109-110, 116-124, 178, 204-206; și ascetism 27, 132-133, 180, 184, 201-202, 204-205, 286-287; și atomism 285-286; caricaturizat 145, 150, 166; și conștiință 120; definiții 41, 120-122, 148, 281; hedonismul lui Epicur 176, 178, 180, 199-201, 203-204, 216-217; și edificarea sinelui 281-282, 304; evitarea neplăcerii 67-68, 113, 119, 201, 216, 280; și Grădina 216-218; și istoriografie 28, 41, 109-110; hedonismul lui Philodem 239-240; și platonism 109-110; precursorul său 22-23; predarea lui 123; proasta lui reputație 111; răspândirea lui 225; tragic 268-269
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
din Keos 162-163; Socrate 87, 112; sofiști 85, 112 călătorie - Democrit 54-55; Eudoxos 153-155; spre Orient 35; metaforă a vieții 73-74; Platon 146-147; plăcere rea 136 comunitate filosofică 218, 222, 224, 230 conversație 88, 149, 198, 205, 231-232, 282-283 edificarea sinelui - și Antiphon 95; și Democrit 66; și Diogene din Oenoanda 297-298; și Epicur 176, 195; și Lucrețiu 281; și Philodem 230, 240 familie 80, 94-95, 98, 136, 166-167, 211-212, 214 geniul vieții filosofice 16-17, 207, 210-212, 218, 222, 226, 228
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
cu ceilalți, influențează modul în care individul se relaționează cu semenii prin comunicare. Dinamica egoului, adică a relației individului cu sine și cu ceilalți, a fost explicată de Joe Luft și Harry Ingham (1955) prin așa-numita „fereastră Johari”: Cunoscut sinelui Necunoscut sinelui Cunoscut celorlalți Arena Punctul orb Necunoscut celorlalți Fațada Necunoscut Fig. 2 - „Fereastra Johari” Sursa: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/en/2/2c/Johari Window.PNG Cele patru „ferestre” delimitate în desen se constituie la intersecția a două axe - „cunoscut
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ferestre” delimitate în desen se constituie la intersecția a două axe - „cunoscut/necunoscut”, respectiv „sine/ceilalți” - și sunt interdependente în privința dimensiunilor: modificarea dimensiunilor unei ferestre implică modificări în dimensiunile celorlalte trei. Fereastra numită „arena” se constituie la intersecția axelor „cunoscut sinelui” și „cunoscut celorlalți”, cuprinzând acele trăsături ale individului pe care atât el însuși, cât și ceilalți și/i le atribuie. Zona numită „punctul orb” se constituie la intersecția axelor „cunoscut celorlalți” și „necunoscut sinelui”, și cuprinde trăsături ale individului de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
constituie la intersecția axelor „cunoscut celorlalți” și „necunoscut sinelui”, și cuprinde trăsături ale individului de care el însuși nu este conștient, dar care îi sunt atribuite de ceilalți. Zona numită „fațada” se constituie la intersecția axelor „necunoscut celorlalți” și „cunoscut sinelui”, și cuprinde acele trăsături ale personalității pe care individul le lasă să transpară în interacțiunile sociale, presupunând însă și altele, ascunse, nearătate interlocutorilor. Zona „necunoscută” se constituie la intersecția axelor „necunoscut sinelui” și „necunoscut celorlalți”, și cuprinde acele elemente in-
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
altele, ascunse, nearătate interlocutorilor. Zona „necunoscută” se constituie la intersecția axelor „necunoscut sinelui” și „necunoscut celorlalți”, și cuprinde acele elemente in-/subconștiente de personalitate. Calitățile de comunicator ale individului depind de dimensiunile corelate ale acestor ferestre. Cu cât zona cunoscută sinelui este mai mare (linia verticală se deplasează spre dreapta), cu atât individul are abilități mai mari de relaționare datorită autocunoașterii și capacităților de automonitorizare a comportamentelor comunicative; cu cât zona necunoscută sinelui este mai mare (linia verticală se deplasează spre
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
corelate ale acestor ferestre. Cu cât zona cunoscută sinelui este mai mare (linia verticală se deplasează spre dreapta), cu atât individul are abilități mai mari de relaționare datorită autocunoașterii și capacităților de automonitorizare a comportamentelor comunicative; cu cât zona necunoscută sinelui este mai mare (linia verticală se deplasează spre stânga), capacitățile de relaționare, de automonitorizare și control comunicativ sunt mai scăzute; cu cât zona cunoscută celorlalți este mai mare (linia orizontală se deplasează în jos), cu atât individul are deschidere comunicativă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]